Connect with us

INTERNAȚIONAL

Discutii SUA – Japonia fara rezultat in cadrul negocierilor pentru Parteneriatul Transpacific

Published

on

Japan USCea mai noua runda in tratativele bilaterale SUA-Japonia asupra pactului comercial transpacific, parteneriat ce reuneste 12 tari din acea parte a lumii, s-au incheiat, luni, fara ca partile sa ajunga la un acord, a anuntat ministrul Economiei de la Tokyo, Akira Amari. Diferentele dintre cele doua parti se mentin, a precizat el, citat de Reuters, potrivit HotNews.ro.

Potrivit agentiei citate, dezacordul dintre SUA si Japonia pe tema tarifelor agricole reprezinta unul dintre principalele obstacole in calea incheierii Parteneriatului Transpacific (Trans-Pacific Partnership – TPP), obstacol ce se mentine desi ultima runda de negocieri pe tema acestui pact comercial, desfasurata la Singapore, se incheie marti.

“Dar discutiile se aprofundeaza”, a spus Amari, precizand ca partile au ajuns la un acord sa continue eforturile de a gasi un compromis la nivelul grupurilor de lucru. Pana luni, nu fusese stabilita, pentru marti, nicio discutie americano-nipona la nivel ministerial.

Intrebat in legatura cu perspectiva unui acord de principiu referitor la discutiile TPP in ansamblul lor, Amari a spus ca nu s-a ajuns la un consens, dar ca exista unele domenii unde se face simtita o apropiere.

TPP, ce va reprezenta circa 40% din economia globala (SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, alte tari din Asia de Est si Sud-Est si America Latina), tinteste sa stabileasca standarde comune pe diverse teme, de la reglementare la piata muncii si protectia mediului, aminteste Reuters. Negociatorii spera ca un proiect de acord sa fie gata in momentul in care presedintele SUA, Barack Obama, viziteaza regiunea in aprilie a.c..

 

.

INTERNAȚIONAL

Summit istoric la Vladivostok: Kim Jong-un salută munca lui Vladimir Putin ”pentru a construi o Rusie puternică”. Liderul rus oferă sprijinul Moscovei pentru depășirea impasului privind programul nuclear al Coreii de Nord

Published

on

©️ Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut joi, la Vladivostok, primul lor summit bilateral, o reuniune precedată de o deschidere internațională a liderului de la Phenian în ultimul an și marcată ca atare de două summituri cu președintele american Donald Trump, în Singapore în 2018 și la Hanoi în luna februarie a acestui an.

Întâlnirea, considerată una istorică datorită caracterului în premieră al reuniunii dintre cei doi, a fost marcată de afinități politice, cele două țări aniversând anul trecut 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

În deschiderea întâlnirii, Kim Jong-un a mulțumit omologului său rus pentru organizarea discuțiilor și pentru disponibilitatea lui Putin de a găsi timp pentru întâlnire în programul său aglomerat, relatează Știrile Pro TV. El a mulțumit, de asemenea, lui Putin pentru realegerea sa în 2018 ca președinte rus, continuând astfel “munca pentru a construi o Rusie puternică”.

Putin a declarat că este “foarte mulțumit” de vizita lui Kim Jong-un în Rusia, adăugând că diplomații din cele două națiuni au început negocierile cu mult timp înainte de summitul istoric.

De altfel, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei pentru a depăși impasul privind programul de nuclear al Coreii de Nord, notează The Guardian, în condițiile în care summitul Kim-Trump de la Hanoi de la începutul acestui an s-a încheiat prematur și fără niciun rezultat notabil.

″Îmi amintesc vizita mea în țara dumneavoastră. Tatal dumneavoastră a fost unul dintre autorii Tratatului privind prietenia dintre națiunile noastre (…) Sunt sigur că vizita dvs. în Rusia va contribui, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale și ne va ajuta să înțelegem modalitățile prin care putem contribui la soluționarea situației din Peninsula Coreeană, ce se poate face împreună, ce poate face Rusia pentru a sprijini pozitiv acest demers.”, a spus Putin.

©️ Kremlin

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim. De altfel, relațiile dintre Moscova și Phenian au dobândit un caracter aparte după implicarea Uniunii Sovietice în Războiul din Coreea din 1950-1953, în condițiile în care anterior, între 1945-1948, Coreea de Nord s-a aflat sub administrarea civilă a URSS.

Cel mai recent, în 2014, Vladimir Putin a ratificat un acord pentru ștergerea a 90% din datoriile Coreii de Nord față de Rusia.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading

NATO

Comitetul Mixt Româno-American s-a reunit la București: SUA vor continua să investească în extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii

Published

on

©️ MApN

România a găzduit miercuri o reuniune a Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea ‚,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României’’, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a ,,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România’’, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, întrunire ce a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale al Ministerului Apărării Naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, temele principale de discuție fiind calendarul exercițiilor militare bilaterale și în cadrul NATO din anii următori și continuitatea investițiilor SUA și a finanțării naționale pentru dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii.

Delegaţia SUA a fost condusă de generalul maior David Julazadeh, director pentru planuri, politici, strategii şi capabilităţi la Comandamentul Forţelor SUA în Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul acestui comandament, din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre (USAREUR), Comandamentul Forţelor Aeriene (USAFE), Comandamentul Forţelor Navale (NAVEUR), precum şi din cadrul Ambasadei SUA de la Bucureşti.

Membrii delegaţiilor au purtat discuţii referitoare la calendarul exerciţiilor bilaterale şi multinaţionale, inclusiv în cadrul NATO, planificate să se desfăşoare în cursul anului curent şi în 2020 pe teritoriul României, proiectele de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională, în facilităţile şi zonele convenite, precum şi alte aspecte practice în sprijinul implementării prevederilor acordurilor bilaterale România-SUA gestionate de către Comitetul Mixt Româno-American.

Cu acest prilej, delegaţia română a mulţumit partenerului strategic pentru contribuţia semnificativă cu forţe şi tehnică în cadrul exerciţiilor planificate şi a reiterat disponibilitatea furnizării sprijinului logistic al naţiunii gazdă şi asigurării măsurilor de protecţie a forţei pe timpul desfăşurării exerciţiilor.

Subiectul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională a reprezentat un alt punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere că în anii următori este prevăzută extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, demers pentru care atât ţara noastră, cât şi partenerul american vor aloca sume importante.

În marja reuniunii, participanţii au abordat şi subiecte privind provocările curente de securitate în regiunea Mării Negre şi mobilitatea militară, subliniind, pe de o parte, necesitatea continuării consolidării partenerului strategic cu SUA în domeniul apărării, atât în format bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pe de altă parte necesitatea modernizării şi adaptării infrastructurii de transport la cerinţele mobilităţii militare, concomitent cu înlesnirea procedurilor diplomatice şi birocratice pentru mărirea capacităţii de mişcare a forţelor armate, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Cooperării Permanente Structurale (PESCO) a Uniunii Europene.                                                          

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin îl sfidează pe noul președinte al Ucrainei: Liderul de la Kremlin oferă cetățenia rusă locuitorilor regiunilor separatiste Donețk și Luhansk

Published

on

©️ Kremlin

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit decretului publicat pe site-ul Kremlinului, o procedură simplificată va permite locuitorilor din regiunile ucrainene Doneţk și Luhansk, unde un război între separatiștii pro-ruși și forțele ucrainene a făcut aproape 13.000 de victime în cinci ani, să primească pașaport rusesc, scrie EU Observer.

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a calificat această mutare drept ”o agresiune și o interferență” în afacerile interne ale Ucrainei, mai notează sursa citată.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse, scrie și Hotnews.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Vladimir Putin a semnat decretul la câteva zile după ce Volodimir Zelenski a fost ales în funcția de președinte al Ucrainei, acesta promițând să relanseze procesul de pace în estul țării. Decizia are potențialul de a complica și mai mult situația de securitate la Marea Neagră și din estul Ucrainei în condițiile în care una dintre strategiile majore de politică externe ale Rusiei este redată de deviza apărării tuturor cetățenilor ruși.

Mutarea apare și după ce un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Potrivit consilierului citat, discuţiile dintre Zelenski şi Putin ar trebui să aibă loc în prezenţa reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

De altfel, președintele ales al Ucrainei a sugerat încă din campania electorală că ar fi favorabil includerii Statelor Unite și Marii Britanii în formatul Normandia din care fac parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru reglementarea situației din estul separarist al țării.

Volodimir Zelenski a devenit duminică cel de-al 6-lea președinte al Ucrainei de la dizolvarea URSS în 1991 și de la revenirea țării la independență, câștigând alegerile de o manieră categorică în fața actualului șef al statului, Petro Poroșenko. Victoria lui Zelenski se prefigura încă din primul tur al alegerilor, iar rezultatele din 21 aprilie, când a obținut peste 72% din voturi, reprezintă din punct de vedere tehnic cea mai clară victorie câștigată vreodată de un candidat la alegerile prezidențiale din Ucraina.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending