Connect with us

INTERNAȚIONAL

Discuțiile trilaterale UE-Rusia-Ucraina privind tranzitul de gaze către Europa, încheiate ,,dezamăgitor”. Noul contract convinge Ucraina, dar nu și Rusia

Published

on

© Maroš Šefčovič/Twitter

Discuțiile trilaterale UE-Rusia-Ucraina, care au avut loc luni, privind tranzitul de gaze către Europa începând de la 1 ianuarie 2020, s-au încheiat dezamăgitor, potrivit declarațiilor vice-președintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru portofoliul Uniunii Energetice, se arată într-un comunicat. 

,,Din păcate, sunt dezamăgit de rezultatul de astăzi. Și spun asta foarte deschis”, a declarat Šefčovič. 

,,Am pregătit discuțiile trilaterale de astăzi într-un mod care ar fi trebuit să ne permită – dacă ar exista o voință politică din toate părțile – să vedem un progres. Mesajul meu cheie în timpul reuniunilor noastre, atât bilaterale, cât și trilaterale a fost: timpul trece și dat fiind data, există – și trebuie să existe – un sens clar al urgenței. Prin urmare, am făcut apel la toți cei din jurul mesei să fie cât mai constructivi”, a punctat acesta. 

Potrivit sursei citate, obiectivul reuniunii a fost atingerea unei înțelegeri comune a principiilor cheie cu privire la tranzitul viitor al gazelor ruse prin Ucraina. 

Comisia Europeană dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE în condițiile în care contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

La reuniunea de luna trecută, cele trei părți ajunseseră la o convergență a pozițiilor în ceea ce priveste modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor,  durata corespunzătoare a noului contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm, urmând ca pe parcursul lunii octombrie să aibă loc  consultări interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz în ceea ce privește durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor. 

Citiți și Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, a spus vice-președintele Comisiei Europene, ,,parametrii noului contract au fost acceptabili pentru partenerii noștri ucraineni care erau gata să se angajeze pe baza propunerii noastre”, însă, ,,din păcate, delegația rusă nu a fost pregătită să facă același lucru în acest moment – și subliniez în acest moment”, a explicat înaltul oficial european. 

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Noul contract, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, ar cuprinde prevederi legate de stabilirea tarifelor urmând o metodologie nouă, în conformitate cu practicile UE, însă Rusia nu este încă convinsă privind alinierea la acestea. 

Totuși, Šefčovič a subliniat că nu va renunța ,,atâta vreme cât mai există timp” și în condițiile în care, la finalul întâlnirii,  a existat ,,o mai bună înțelegere reciprocă”, fiind totodată ,,100% convins că există posibilitatea de a ajunge la o soluție echilibrată”. Astfel, mai menționa acesta, ,,fac apel la utilizarea în fiecare zi a discuțiilor bilaterale, deoarece 1 ianuarie 2020 este la colț. Simțim unde se află soluțiile, dar avem nevoie de voință politică”. 

Potrivit declarațiilor oficialului european, reuniunea s-a încheiat cu acordul părților privind intensificarea contactelor bilaterale dintre ministerele / administrațiile respective și companii, precum și oferta din partea UE privind organizarea unei reuniuni trilaterale ulterioare la nivel de experți pe probleme tehnice.

Următoarea rundă de discuții trilaterale este prevăzută să aibă loc la nivel politic în noiembrie.

,,Aș pleda pentru o dată cât mai curând posibil, dar trebuie să fie bine pregătită, cu o posibilitate clară de a progresa”, a conchis Šefčovič.
 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

John Bolton, fostul consilier pe securitate națională al SUA, avertizează că NATO s-ar putea dezintegra dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat la Casa Albă

Published

on

© NATO/ Flickr

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA, John Bolton, a avertizat într-un interviu difuzat vineri de agenţia dpa că NATO s-ar putea dezmembra dacă preşedintele american Donald Trump câştigă un al doilea mandat şi şi-a exprimat speranţa că liderul de la Casa Albă va pierde alegerile din noiembrie.

Bolton a fost totodată foarte critic faţă de decizia recentă a lui Trump de a retrage militari americani din Germania, apreciind că demersul pare să nu fi urmat o strategie şi că a avut ca scop să pedepsească Berlinul pentru deficitul comercial şi pentru eşecul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

“Acestea nu sunt motive valide”, a insistat Bolton, înainte de tipărirea în Germania, în această lună, a cărţii sale, “The Room Where It Happened”, o radiografie a activităţii la Casa Albă deloc favorabilă actualei administraţii Trump, informează Agerpres. “O face deoarece crede că Germania o merită”, a afirmat Bolton, subliniind că a fost vorba despre o pedeapsă.

Afirmațiile lui Bolton, deși privite uneori cu rezerve din cauza relației deteriorate cu Trump, vin să întărească o abordare de multe ori caustică a președintelui SUA la adresa NATO.

În primul rând, încă de când era doar candidat la președinția SUA, Donald Trump a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este “perimată” și a întârziat să își afirma angajamentul pentru articolul V privind apărarea colectivă din Tratatul Nord-Atlantic, lucru realizat la aproape șase luni de la preluarea mandatului, într-o conferință comună de presă cu președintele României. 

Apoi, în cursul summitului NATO de la Bruxelles din 2018, Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea SUA din cadrul Alianței Nord-Atlantice în contextul unei dispute cu cancelarul german Angela Merkel și cu mai mulți lideri europeni privind cota cheltuielilor militare pentru apărarea comună.

“Cred că pagubele pe care le-a produs Trump atât pe plan intern, cât şi extern pot fi reparate destul de rapid dacă va avea doar un mandat. Dacă va obţine două mandate, cred că va produce şi mai multe pagube şi vor fi mai greu de reparat. Cred că NATO va avea de suferit în eventualitatea unui al doilea mandat al lui Trump”, a continuat Bolton, adăugând: “Nu cred că europenii sunt pe deplin conştienţi de acest lucru”.

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA – care fie a demisionat, fie a fost demis anul trecut, depinde pe cine întrebi, după cum comentează ironic dpa – a avut prea puţine cuvinte amabile la adresa fostului său şef, descriindu-l ca pe un personaj căruia îi lipseşte o viziune coerentă despre lume şi care este predispus la schimbări bruşte de opinie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul OMS critică “naționalismul” în materie de vaccin: Pagubele provocate de COVID-19 ar putea fi mai mici dacă ar exista un consens global

Published

on

© Tedros Adhanom Ghebreyesus/ Facebook

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat joi ”naţionalismul” în materie de vaccin, pledând pentru punerea în comun a instrumentelor care să permită planetei să combată COVID-19, relatează AFP.

“Naţionalismul vaccinului nu este bun. Nu ne va ajuta”, a declarat el în cadrul Forumului Aspen pentru securitate, desfăşurat timp de trei zile în mediul virtual anul acesta.

“Ar trebui să existe un consens global pentru a face orice vaccin un bun public comun; (…) este un angajament politic”, a pledat el, potrivit Agerpres.

“Pagubele provocate de COVID-19 ar putea fi mai mici dacă ţările care dispun de mijloacele necesare s-ar angaja”, a insistat directorul OMS.

Circa 26 de vaccinuri se află în diferite stadii de testare, dintre care şase se află “într-o etapă bună, de studii clinice”, a reafirmat la rândul său directorul pentru programele de urgenţă din cadrul OMS, Michael Ryan, exprimând din nou o speranţă temperată.

Peste 19 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în lume, dintre care cel puţin 700.000 de decese, de la izbucnirea pandemiei în China în decembrie anul trecut, încheie sursa citată.

Mai mulți lideri globali, îndeosebi parte a lumii occidentale, au promovat și continuă să pledeze insistent pentru ca un vaccin împotriva noului coronavirus să fie considerat un “bun public universal”, o idee susținută intens și de Comisia Europeană și instituțiile internaționale.

În ce privește găsirea unui vaccin, țările lumii depun eforturi pentru a-și securiza accesul la un potențial vaccin împotriva COVID-19. Luna trecută, guvernul Marii Britanii a încheiat contracte pentru achiziționarea a 90 de milioane de doze dintr-un nou vaccin împotriva COVID-19.

De asemenea, Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Totodată, la nivel european, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos au cumpărat în avans 400 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, precizându-se că dozele vor fi distribuite și în alte state ale UE.

Peste Atlantic, președintele Donald Trump s-a arătat încrezător că un vaccin va putea fi dezvoltat până la 3 noiembrie, data alegerilor prezidențiale din SUA, în cadrul cărora actualul lider de la Casa Albă se va confrunta cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron va organiza o conferință cu donatori internaționali pentru Liban în zilele următoare

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

După discuțiile cu liderii libanezi, președintele francez Emmanul Macron a anunțat că țara sa va organiza o conferință în zilele următoare cu donatori europeni, americani, din Orientul Mijlociu și din alte părți ale lumii pentru a strânge bani pentru alimente, medicamente, locuințe și alte ajutoare urgente, informează AFP, preluat de Agerpres.

Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, care şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează.

„În următoarele zile, vom organiza o conferinţă internaţională de sprijin şi susţinere pentru Beirut şi populaţia libaneză”, a anunţat Macron în cadrul unei conferinţe de presă. Aceasta va avea drept scop mobilizarea „finanţărilor internaţionale, ale europenilor, americanilor, ale tuturor ţărilor din regiune şi nu numai pentru a oferi medicamente, îngrijiri, hrană”, a adăugat el.

Liderul francez avertizat, însă, elita politică a Libanului că nu va acorda „cecuri în alb unui sistem care nu mai are încrederea  poporului său” și a făcut apel la crearea unei „noi ordini politice”, cu o  „guvernare clară și transparentă”, astfel încât ajutorul internațional să ajungă direct la populație și la grupurile de ajutor umanitar.

În cadrul unor scene emoționante, Macron – a cărui țară a fost cândva conducătorul colonial al Libanului – s-a prezentat ca un campion al schimbării politice în favoarea cetățenilor libanezi. 

După ce a vizitat portul Beirut, devastat de explozie, Macron a străbătut unul dintre cartierele cele mai afectate, Gemmayzeh, pe o stradă înțesată de clădiri grav avariate. 

Președintele Franței a spus mulțimii adunate că intenționează să se reîntoarcă în septembrie, iar dacă va constata că elita politică nu își poate asuma responsabilitatea pentru poporul libanez, atunci o va face el. De asemenea, Macron a promis că ajutorul francez va fi acordat în condiții de transparență și „nu va intra în mâinile corupților”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending