Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Doar 15.000 de români din Diaspora s-au înregistrat pentru a vota la prezidențiale. AEP face apel la societatea civilă și la mass-media să sprijine campania de informare

Published

on

© Autoritatea Electorală Permanentă

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a invitat luni societatea civilă şi mass-media să sprijine campania de informare a alegătorilor care doresc să voteze în străinătate la prezidenţialele din acest an, cu 30 de zile înainte ca perioada de înregistrare a cetățenilor români din Diaspora să se încheie, la 11 septembrie.

„Pentru a veni în sprijinul concetăţenilor noştri care doresc să voteze în străinătate, dar care nu mai vor să treacă prin experienţa neplăcută a cozilor de la ultimele scrutine, AEP a lansat portalul www.votstrainatate.ro, unde aceştia se pot înregistra online, fie pentru a vota prin corespondenţă, aceasta fiind unica modalitate de vot la distanţă, fie pentru a vota la o secţie de votare mai aproape de casă”, a amintit Mituleţu-Buică, citat într-un comunicat de presă transmis, luni, Agerpres.

Preşedintele AEP îi îndeamnă pe românii din afara ţării să conştientizeze avantajele înregistrării online pe portalul www.votstrainatate.ro şi să opteze pentru votul prin corespondenţă, care este “comod şi fără costuri şi care oferă garanţia exercitării dreptului de vot”.

El face apel la disponibilitatea organizaţiilor societăţii civile şi a mass-media de a populariza portalul www.votstrainatate.ro, pe care alegătorii români se pot înscrie până cel mai târziu la data de 11 septembrie 2019.

În total, până marți, 13 august, orele 08:27, s-au înscris 15.266 de români, 7.746 la o secție de votare și 7.520 prin corespondență.

AEP recomandă românilor din diaspora să opteze pentru votul prin corespondență. Care sunt pașii

AEP recomandă cetăţenilor cu drept de vot din străinătate să opteze pentru votul prin corespondenţă, a cărui procedură este simplă, sigură şi eficientă şi care reprezintă o modalitate modernă de vot anticipat la distanţă.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că pentru exercitarea votului prin corespondenţă trebuie completat formularul de pe www.votstrainatate.ro, cu opţiunea “vot prin corespondenţă”. La acest formular trebuie anexată copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

AEP adaugă că, în urma înregistrării, Poşta Română transmite alegătorului următoarele documente necesare exercitării votului prin corespondenţă: două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două plicuri interioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două autocolante cu menţiunea “Votat”, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; două buletine de vot prin corespondenţă, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot; două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară, pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară îl va aplica pe plicul exterior.

Pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea “Votat” pe patrulaterul cu candidatul preferat. Buletinul de vot astfel marcat se introduce în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi acesta se sigilează. Se completează certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf, se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează.

În cazul celui de-al doilea tur de scrutin pentru Preşedintele României, arată AEP, înainte de a aplica timbrul autocolant pe patrulaterul ce conţine candidatul pentru care optează, alegătorul se asigură că acesta participă la cel de-al doilea tur de scrutin.

Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are trei variante de expediere a plicului exterior sigilat care conţine votul său: îl trimite în ţară, depunând plicul la orice oficiu poştal ori în orice cutie poştală a statului-gazdă; îl depune la orice operator de curierat sau îl poate transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din statul-gazdă, după caz, pe cheltuiala sa; îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din ţara-gazdă, după caz.

AEP subliniază că înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro se poate face doar în nume propriu. Orice acţiune de utilizare a datelor de identitate în vederea înregistrării online în numele altei persoane este ilegală. “Faptele de acest gen, realizate cu scopul de a genera înfiinţarea artificială de secţii de votare semnifică inducerea în eroare a autorităţilor publice şi pot aduce prejudicii statului român”, subliniază Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, AEP face apel către ce ce se înscriu să respecte “principiile onestităţii şi corectitudinii şi să nu divulge datele de identificare proprii unor terţe părţi în scopul facilitării înscrierii unui grup de alegători de către o singură persoană”.

Citiți și AEP: Începând de astăzi, românii din străinătate se pot înregistra online pentru a vota la alegerile prezidențiale

Întrebări şi sesizări legate de procedura de preînregistrare şi înscriere pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

Alegătorii care doresc să voteze în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la data de 11 septembrie 2019, ora 23:59:59.

Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Guvernul a aprobat alocarea suplimentară a 48,05 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate

Published

on

Guvernul a aprobat luni alocarea sumei de 48,05 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, relatează Agerpres.

Alocarea suplimentară s-a făcut la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, organizatorul alegerilor din străinătate, potrivit oficialului. 

,,Sunt necesare aceste sume pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru preşedintele României în străinătate. Potrivit Legii 148/2019, au fost schimbate condiţiile pentru organizarea secţiilor de votare din străinătate. Va avea loc votul pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur, numărul membrilor în secţiile de votare a fost majorat la 9 sau la 15 în anumite cazuri, s-a introdus obligativitatea monitorizării video a secţiilor de votare. Aşadar, la momentul în care a fost creionat bugetul de stat şi MAE a primit sumele pentru acest an nu erau prevăzute şi sumele necesare pentru schimbările intervenite ulterior în legislaţie”, a precizat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern de luni. 

Ministerul Afacerilor Externe a transmis în data de 11 octombrie 2019, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secții de votare în străinătate, în completarea celor 444 de secții transmise la data de 3 octombrie 2019, se arată în comunicatul oficial. Astfel, până în prezent, MAE a propus un număr de 714 secții de votare care vor fi organizate în străinătate pentru organizarea alegerilor prezidențiale în străinătate.

MAE a anunţat deja că preconizează organizarea a peste 800 de secţii de votare în străinătate în acest an. 

Reamintim că doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis, discurs în Timișoara: ”Repunerea României pe făgașul ei natural, european”, va fi posibilă, după ce ”vom avea legitimitatea politică”

Published

on

© captura video PNL/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a fost prezent la Timișoara, în cea de-a doua zi oficială de campanie pentru alegerile prezidențiale. 

Cu această ocazie, șeful statului a transmis planul pe care îl are pentru cetățenii români, după ce, împreună cu echipa PNL va câștiga ”războiul” cu Partidul Social Democrat, război pe care Klaus Iohannis l-a declarat tot la Timișoara, „dragii mei, […]suntem în război, fiindcă cineva trebuia să ia partea românilor și am făcut-o noi, împotriva PSD. Și vom câștiga acest război! Am început destul de bine. Am început destul de bine… Ați văzut fețele lor la moțiune? Îngropăciune, nu alta!”.

”Dar, războiul nu s-a terminat! Luați aminte, urmează prezidențialele, urmează localele și urmează parlamentarele și eu îmi doresc să le câștigăm pe toate împreună! Fiindcă numai și numai împreună putem să îmbunătățim viața românilor, numai împreună vom reuși și pentru asta, dragii mei, este nevoie de foarte, foarte multă energie și de spirit de luptător. Acum, de la voi mă aștept să aveți și una, și alta! Abia atunci când câștigăm acest război vom avea legitimitatea politică pentru a începe în forță reconstrucția, normalizarea României, repunerea României pe făgașul ei natural, european.”

Întreg discursul al președintelui, Klaus Iohannis:

Avem o echipă care ne încântă, cred că pot să spun, de fiecare datăcând avem întâlniri, cu mici filme care arată ceva din activitatea PNL, din activitatea mea, din ce am făcut noi împreună până acum și demulte ori apare și în film, dar și în materialele noastre reconstrucția statului român. Dragii mei, dați-mi voie să vă spun câtevagânduri, dacă veni vorba despre reconstrucția României. Știți dece? În mod normal despre reconstrucția unei țări, despre reconstrucția unui stat se vorbește după un război. Și știți ce? Noi suntem într-un război, suntem în plin război cu PSD. Dar de ce facem asta? De ce suntem noi în război cu PSD? Fiindcă noi, voi liberalii și cu mine, suntem oameni ai păcii, ai construcției, noi suntem oameni care doresc să dezvolte România. De ce am intrat noi într-un război? Vă amintiți cum a câștigat PSD alegerile cu promisiuni despre lapte și miere care vor curge? Și ce au făcut din prima zi, din prima zi de mandat? Au început să atace România și pe români, au început cu justiția. Ei, gașca de penali, au început să atace justiția din România.

Și ne-am opus, și voi, și eu! După care au început să atace toate sistemele mari din România. Au început cu justiția, au continuat săînșurubeze neamuri și pretenari peste tot în funcții de conducere,în administrație, în învățământ, în sănătate, și nu s-au oprit, cum se zice la noi, nu a mai dat sfântul să se oprească.

Am rămas cu toții mască, cum se spune, când au început să atace economia românească, când au început să atace partenerii noștri, când au început să atace pe români.

Și atunci, dragii mei, cineva trebuia să spună „Atât!” și asta am făcut noi, voi și cum mine! Și de aceea, dragii mei, de aceea suntem în război, fiindcă cineva trebuia săia partea românilor și am făcut-o noi, împotriva PSD. Și vom câștiga acest război! Am început destul de bine. Am început destul de bine… Ați văzut fețele lor la moțiune? Îngropăciune, nu alta!

Da! Așa pățește cine se ia de români!

Așa pățește cine se ia de români –pierde!PSD pierde, dar, dragii mei, vă rog din suflet să nu greșiți. Să nu subevaluațipotenţialul PSD, să nu-i subevaluați pe pesediști. PSD este în continuare un adversar foarte puternic. PSD este adâncînșurubat în structurile statului și, daca îmi dați voie să folosesc o sintagmă pe care ei au inventat-o,dacă există ceva ce seamănă cu un stat paralel în România atunci acest lucru se numește PSD. Fiindcă ei, dragii mei, sunt adânc înșurubați și sunt paraleli cu agenda românilor. Sau chiar în contrasens cu românii, cum am mai spus-o, iar noi am început să câștigăm câteva bătălii importante – europarlamentarele, referendumul și, recent, moțiunea de cenzură. Felicitări!

Dar, războiul nu s-a terminat! Luați aminte, urmează prezidențialele, urmează localele și urmează parlamentarele și eu îmi doresc să le câștigăm pe toate împreună! Fiindcă numai și numai împreună putem să îmbunătățim viața românilor, numai împreună vom reuși și pentru asta, dragii mei, este nevoie de foarte, foarte multă energie și de spirit de luptător. Acum, de la voi mă aștept să aveți și una, și alta! Abia atunci când câștigăm acest război vom avea legitimitatea politică pentru a începe în forță reconstrucția, normalizarea României, repunerea României pe făgașul ei natural, european.

Până atunci, însă, avem un hop greu de trecut. Moțiunea a trecut, românii se simt ușurați, dar pe voi vă așteaptă o perioadă foarte, foarte dificilă. La început, când am mers la regionale, am spus: „Pregătiți-vă pentru guvernare!”. Acum vă spun: „Fiți pregătiți pentru guvernare!”. Această perioadă va fi foarte dificilă fiindcă PSD este tot acolo. PSD are de departe cei mai mulți parlamentari în Parlamentul României, PSD controlează majoritatea județelor României, PSD are încă, sper că vom trece repede de faza aceasta, cei mai mulți primari din România. Apropo, foarte frumos, din partea voastră, a primarilor, că ați venit să ne arătați respectul vostru purtând tricolorul nostru drag.

Da! Și veți guverna! Veți guverna cu un guvern de tranziție, este clar acest lucru, l-am anunțat imediat după prima rundă de consultări. Toți vă vor ataca, în frunte cu pesediștii. Și să nu credeți cumva că pesediștii vor ceda puterea ușor. Nu o vor face! Au început deja să vehiculeze sperietori mincinoase pesediste și pentru a demonta prima mare minciună gogonată pesedistă, vă spun vouă și tuturor românilor, cu toată răspunderea:  Nu vor exista tăieri de pensii și salarii! Vor urma și alte încercări pesediste, eu mă aștept la tot felul de piedici. Vor încerca să boicoteze votarea noului Parlament, vor încerca să meargă la Curtea Constituțională a României, vor încerca fel și fel de scheme pentru a împiedica Partidul Național Liberal să înceapă să lucreze pentru români. Vă spun aceste lucruri nu ca să vă speriați, nici nu aș putea, vă spun aceste lucruri ca să fiți pregătiți să duceți lupta mai departe! Să ajungem, în fine, să reconstruim România, să facem România normală, o Românie europeană, cu instituții funcționale, cu o economie înfloritoare, o Românie în care profesioniștii și oamenii care merită ajung în fruntea instituțiilor, o Românie în care sistemul educațional funcționează foarte bine și ne face mândri de generațiile care vin după noi, o Românie în care cine merge la spital se simte luat în seamă.

Pe scurt, dragii mei, o Românie normală este o Românie europeană, este o Românie modernă, este o Românie așa cum și-o doresc toți românii și acesta nu este un moft fiindcă fiecare român are dreptul să trăiască într-o Românie normală! Haideți să o facem! La final, la treabă.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending