Connect with us

MAREA BRITANIE

”Doar standarde globale pentru AI pot opri o cursă spre abis”, subliniază premierul britanic și președintele sud-coreean în preambulul summitului global privind inteligența artificială

Published

on

© Office of the President Republic of Korea/ Facebook

Coreea de Sud și Regatul Unit organizează împreună cel de-al doilea summit global privind inteligența artificială (IA) care are loc săptămâna aceasta la Seul într-un climat în care țările încearcă să țină pasul cu progresele din domeniu după primul astfel de eveniment ce a avut loc în noiembrie, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Deşi s-au făcut eforturi pozitive către o guvernare globală a AI, se menţin decalaje semnificative”, au atenţionat premierul britanic Rishi Sunak şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, într-un articol de opinie comun intitulat ”Doar standarde globale pentru AI pot opri o cursă spre abis”, publicat în cotidienele din Marea Britanie şi JoongAng Ilbo din Coreea de Sud. Cei doi preşedinţi vor deschide marţi summitul virtual.

Summitul din acest an se va concentra pe trei priorități: siguranţa AI, inovaţia şi incluziunea. Reuniunea de anul trecut, centrată pe siguranța acestei tehnologii de vârf, s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care statuează că inteligența artificială ”prezintă oportunități uriașe la nivel mondial, cu un potențial de a transforma și de a spori bunăstarea, pacea și prosperitatea oamenilor”, dar, ”pentru binele tuturor”, aceasta ”ar trebui să fie proiectată, dezvoltată, desfășurată și utilizată într-un mod sigur, astfel încât să fie centrată pe om, demnă de încredere și responsabilă”.

Citiți și: Doar guvernele pot reglementa riscurile generate de inteligența artificială, consideră premierul britanic Rishi Sunak: Propun înființarea unui grup de lucru global

Summitul organizat de Coreea de Sud și Marea Britanie vine după ce Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care vizează asigurarea respectării drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor juridice democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA).

Citiți și: Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional care urmărește respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației în utilizarea inteligenței artificiale

Tratatul, care este deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în același timp inovarea responsabilă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Îndemnul regelui Charles al III-lea către aliați la 80 de ani de la debarcarea din Normandia: “Națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Published

on

© The Royal Famlly

Lecția Zilei Z a debarcării aliate în Normandia, aceea că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”, revine de-a lungul deceniilor, a afirmat joi regele britanic Charles al III-lea, aflat pe plajele din Normandia alături de președintele francez Emmanuel Macron pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la cea mai amplă operațiune de asalt navală și aeriană din istorie, schimbând soarta celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Evenimentele de joi din Franța au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.

La memorialul de la Ver-sur-Mer dedicat soldaților britanici care au debarcat în Normandia, președintele francez Emmanuel Macron și regele britanic Charles al III-lea au condus o ceremonie franco-britanică la care 23 de veterani de război britanici au fost decorați cu Legiunea de Onoare a Franței în grad de cavaler.

“Pe plajele din Normandia, pe mările de dincolo și în cerurile de deasupra, forțele noastre armate și-au făcut datoria cu un sentiment umilitor de hotărâre și determinare: calități atât de caracteristice acestei generații remarcabile din timpul războiului. Foarte mulți dintre ei nu s-au întors niciodată acasă. Și-au pierdut viața pe terenurile de debarcare din Ziua Z sau în numeroasele bătălii care au urmat. Ne amintim cu cel mai profund sentiment de recunoștință de ei și de toți cei care au servit în acea perioadă critică”, a spus, în discursul său, regele Charles al III-lea.

 

El i-a omagiat pe cei căzuți la datorie și pe veteranii pe care i-a cunoscut de-a lungul anilor și care, de la an la an, sunt tot mai puțini dintre ei în viață.

Regele, purtând uniforma de gală de feldmareșal nr. 4 din cadrul Serviciului Tropical, cu medalii și decorații, i-a îndemnat pe aliați să “își amintească lecțiile care ne vin din nou și din nou”, în timp ce se adresa veteranilor din Ziua Z.

“Cât de norocoși am fost noi și întreaga lume liberă că o generație de bărbați și femei din Regatul Unit și din alte națiuni aliate nu au tresărit atunci când a venit momentul să înfrunte acel test”, a spus Charles, adăugând că bunicul său, regele George al VI-lea, a descris evenimentele din Ziua Z ca fiind „testul suprem”.

Ne reamintim lecția care ne vine, din nou și din nou, de-a lungul deceniilor: Națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei“, a subliniat monarhul britanic, în timp ce și președintele american Joe Biden și președintele francez Emmanuel Macron au comparat momentul critic al debarcării – dominația Germaniei naziste în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

 

Citiți și Ziua Z în care a început eliberarea Europei: 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și lecția că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Acum opt decenii, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste.

80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Un asalt aeropurtat cu 1.200 de avioane a precedat un asalt amfibiu care a implicat peste 5.000 de nave. Peste 150.000 de soldați (majoritatea americani și britanici, dar și francezi, canadieni, polonezi, belgieni, olandezi) au traversat Canalul Mânecii la 6 iunie, debarcând pe plajele Normandiei. Două luni mai târziu, peste două milioane de soldați aliați se aflau în Franța.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații au comemorat acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Citiți și Ziua Z – Din Normandia, Joe Biden cere unitatea aliaților pentru apărarea libertății în fața tiraniei, ca acum 80 de ani: Forțele întunecate nu au dispărut. Democrația este mai puternică decât orice armată

Ceremonia franco-britanică a fost urmată de o altă ceremonie, de această dată franco-americană, la cimitirul american din Colleville-sur-Mer, dedicat soldaților americani, peste 9.000 dintre aceștia murind în acele lupte. Președintele Macron a decorat, cu această ocazie, 11 veterani de război americani, în prezența președintelui american Joe Biden.

Președintele american Joe Biden efectuează cu această ocazie o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. În Normandia, Biden este prezent în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, având doar un an și jumătate atunci când soldații americani debarcau în Normandia. 

Evenimentele s-au încheiat cu o ceremonie internațională de comemorare a 80 de ani de la debarcarea din Normandia pe plaja Omaha, unde au participat peste 25 de lideri mondiali, în frunte cu Macron, Biden, prințul moștenitor al Regatului Unit, William, premierul canadian Justin Trudeau și cancelarul german Olaf Scholz, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Au mai fost prezenți președintele Italiei, Sergio Mattarrella, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-miniștrii Olandei, Greciei și Norvegiei, Mark Rutte, Kyriakos Mitsotakis și Jonas Gahr Store, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Australia, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Slovacia şi Statele Unite sunt țările aliate care au participat la această operațiune.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Liderii din SUA, România, Germania și alte 14 țări sprijină acordul de încetare a focului în Gaza care cuprinde și eliberarea ostaticilor: Reprezintă punctul de plecare pentru a pune capăt războiului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii din Statele Unite, România, Germania sau Franța sprijină planul de încetare a focului în Gaza și de eliberare a tuturor ostaticilor, prezentat de președintele american Joe Biden, lansând un apel la adresa Hamas să accepte această ofertă.

”În calitate de lideri ai unor țări profund îngrijorate de situația ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza, printre care se numără mulți dintre cetățenii noștri, sprijinim pe deplin demersul în vederea unui acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor, așa cum a fost prezentat de președintele Biden la 31 mai 2024.  Nu mai este timp de pierdut.  Facem apel la Hamas să încheie acest acord, pe care Israelul este pregătit să îl urmeze, și să înceapă procesul de eliberare a cetățenilor noștri”, este precizat într-o declarație comună semnată de lideri din state precum SUA, Canada, Franța, Germania, Polonia și România și dată publicității de Casa Albă.

Aceștia argumentează că ”acest acord ar duce la o încetare imediată a focului și la reconstrucția Gaza, împreună cu garanții de securitate pentru israelieni și palestinieni, precum și oportunități pentru o pace pe termen lung mai durabilă și o soluție cu două state”.

”În acest moment decisiv, facem apel la liderii Israelului, precum și la liderii Hamas să facă orice compromisuri finale necesare pentru a încheia acest acord și pentru a aduce ușurare familiilor ostaticilor noștri, precum și celor din ambele părți ale acestui conflict teribil, inclusiv populațiilor civile. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar acest acord este punctul de plecare necesar”, conchid liderii.

Conform declarațiilor susținute de președintele Joe Biden la finalul lunii martie, Israelul a propus un nou ”acord global” de încetare a focului ce cuprinde şi eliberarea tuturor ostaticilor.

Președintele american a explicat că propunerea Israelului constă în retragerea tuturor forţelor sale de pe teritoriul palestinian timp de şase săptămâni, o încetare completă a focului şi eliberarea tuturor ostaticilor.

Acordul a fost salutat de Uniunea Europeană și de ONU, calificându-l drept ”o oportunitate semnificativă de a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, Israelul spune că acordul nu va pune capăt războiului fără a distruge Hamas, în timp ce grupul militant cere o încetare a focului de durată și retragerea completă a forțelor israeliene, informează AP.

Membrii de extremă-dreapta din guvernul lui Netanyahu au amenințat că vor dărâma coaliția dacă acesta va semna un acord de încetare a focului.

De la începutul războiului, Israelul a lansat în mod obișnuit atacuri aeriene în toate zonele din Gaza și a desfășurat operațiuni terestre masive în cele mai mari două orașe ale teritoriului, Gaza City și Khan Younis, care au lăsat o mare parte din ele în ruine.

La începutul acestui an, armata a desfășurat o ofensivă timp de mai multe săptămâni în Bureij și în alte câteva tabere de refugiați din apropiere, în centrul Gaza.

Amintim că de la începutul campaniei israeliene în Gaza, lansată după atacul Hamas din 7 octombrie, organizație care a ucis 1200 de persoane și a luat 250 de prizonieri, peste 36.000 de palestinieni și-au pierdut viața, conform estimărilor înaintate de Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face distincție între combatanți și civili în cifrele sale.

Israelul pune decesele civililor pe seama Hamas, deoarece acesta poziționează luptători, tuneluri și lansatoare de rachete în zone rezidențiale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ziua Z în care a început eliberarea Europei: 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și lecția că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Published

on

© Emmanuel Macron / Twitter

Acum opt decenii, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste.

80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Un asalt aeropurtat cu 1.200 de avioane a precedat un asalt amfibiu care a implicat peste 5.000 de nave. Peste 150.000 de soldați (majoritatea americani și britanici, dar și francezi, canadieni, polonezi, belgieni, olandezi) au traversat Canalul Mânecii la 6 iunie, debarcând pe plajele Normandiei. Două luni mai târziu, peste două milioane de soldați aliați se aflau în Franța.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Evenimentele de joi au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.

Joi, comemorarea Zilei Z este un moment în trei acte.

Mai întâi, președintele francez Emmanuel Macron și regele britanic Charles al III-lea au condus ceremonia franco-britanică la memorialul de la Ver-sur-mer dedicat soldaților britanici care au debarcat în Normandia. 23 de veterani de război britanici au fost decorați cu această ocazie.

 

Ne amintim lecția care ne vine, din nou și din nou, de-a lungul deceniilor: națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”, a spus regele Charles al III-lea.

El și președintele francez Emmanuel Macron au condus demnitarii la depunerea de coroane de flori la Memorialul britanic din Normandia, în afara orașului Ver-sur-Mer, cu vedere la Gold Beach, una dintre cele trei plaje unde trupele britanice au debarcat în Ziua Z.

Charles al III-lea le-a mulțumit veteranilor și a spus că, deși numărul lor este în scădere, “obligația noastră de a ne aminti ceea ce au reprezentat și ceea ce au realizat pentru noi toți nu poate fi diminuată niciodată”.

Între timp, Macron le-a spus veteranilor din Ziua Z că “Franța nu va uita niciodată” bătălia lor pentru a elibera Europa de naziști.

 

Momentul a fost urmat de o altă ceremonie, de această dată franco-americană, la cimitirul american din Colleville-sur-Mer, dedicat soldaților americani, peste 9.000 dintre aceștia murind în acele lupte. Președintele Macron a decorat, cu această ocazie, 11 veterani de război americani, în prezența președintelui american Joe Biden.

De altfel, președintele american Joe Biden efectuează cu această ocazie o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. Biden va fi în Normandia în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, când 73.000 de soldați americani, dintr-un total de 150.000 militari aliați, au condus cea mai mare operațiune amfibie din istoria omenirii, accelerând înfrângerea Germaniei naziste și eliberarea Europei de sub dominația hitleristă.

 

Evenimentele se încheie cu o ceremonie internațională de comemorare a 80 de ani de la debarcarea din Normandia pe plaja Omaha, unde participă peste 25 de lideri mondiali, în frunte cu Macron, Biden, prințul moștenitor al Regatului Unit, William, premierul canadian Justin Trudeau și cancelarul german Olaf Scholz, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mai sunt prezenți președintele Italiei, Sergio Mattarrella, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-miniștrii Olandei, Greciei și Norvegiei, Mark Rutte, Kyriakos Mitsotakis și Jonas Gahr Store, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Rusia nu a fost invitată să participe la ceremonie, deși, în pofida criticilor din partea SUA, Marii Britanii și Germaniei, liderii francezi au luat în considerare invitarea ambasadorului rus la ceremonia de comemorare a 80 de ani din acest an, dar în cele din urmă au decis să nu facă acest lucru.

Pentru a onora contribuția sovietică la victoria asupra Germaniei naziste, gazdele franceze l-au invitat pe președintele rus Vladimir Putin la cea de-a 60-a și chiar la cea de-a 70-a aniversare a Zilei Z. Cea din urmă a avut loc în 2014, la doar câteva săptămâni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

“Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care s-a intensificat în ultimele săptămâni, condițiile pur și simplu nu sunt potrivite”, se arată într-un mesaj al biroului președintelui francez Emmanuel Macron. Rusia nu va avea un reprezentant la eveniment.

La debarcarea aliată din Normandia au luat parte peste 150.000 de militari, care s-au îmbarcat la Portsmouth şi în împrejurimi. Operaţiunea Overlord nu a fost niciodată egalată ca amploare de un alt asalt amfibiu: au fost implicate aproape 7000 de nave, pe o porţiune de 80 de kilometri din ţărmul Franţei.

Australia, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Slovacia şi Statele Unite sunt țările aliate care au participat la această operațiune.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO31 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA39 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.52 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.2 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.3 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.3 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA4 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending