Connect with us

INTERNAȚIONAL

Doctrina Biden într-un “deceniu decisiv”: Noua Strategie de securitate națională a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”

Published

on

© The White House/ Flickr

Prioritățile strategice ale politicii externe și de securitate a preşedintelui american Joe Biden sunt ca Statele Unite să se impună în faţa Chinei, pe termen lung, şi să contracareze Rusia în cel mai scurt timp pentru a rămâne prima putere mondială incontestabilă, relevă Strategia de Securitate Națională a SUA, dată publicității miercuri, în plin război al Rusiei împotriva Ucrainei și în timp ce China refuză să condamne explicit această agresiune, iar Partidul Comunist Chinez se pregătește de congresul din 16 octombrie prin care Xi Jinping ar urma să fie reconfirmat pentru al treilea mandat de cinci ani de președinte și să fie transformat în cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong și Deng Xiaoping. 

“Acesta este un deceniu decisiv pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”, au declarat, la unison, secretarul de stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, identificând ca provocare esențială “competiţia între marile puteri pentru a modela ordinea internaţională de mâine”.

În cuvântul înainte care însoțește această strategie, președintele Joe Biden admite existența “competiției pentru viitorul lumii” și țintește discursiv și politic la adresa Beijingului și Moscovei.

“Administrația mea este conștientă de amploarea și seriozitatea acestei provocări. Republica Populară Chineză are intenția și, din ce în ce mai mult, capacitatea de a remodela ordinea internațională în favoarea unei ordini care să încline terenul de joc global în favoarea sa, chiar dacă Statele Unite rămân angajate să gestioneze în mod responsabil competiția dintre țările noastre. Războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva vecinului său, Ucraina, a distrus pacea în Europa și a avut un impact asupra stabilității de pretutindeni, iar amenințările sale nucleare nesăbuite pun în pericol regimul global de neproliferare”, a spus Biden.

Strategia lui Biden, în continuitate cu cea a lui Trump. Abordările diferă: De la “America first” la “alianțele sunt cel mai de preț atu strategic al securității SUA”

© NATO

Spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump, care a publicat strategia sa de securitate națională în primul an de la preluarea mandatului, Joe Biden adoptă noua strategie la mai bine de un an și jumătate de la preluarea mandatului, o perioadă marcată de primul conflict pe continent european declanșat de un stat, Rusia, împotriva altui stat, Ucraina, de la cel de-al Doilea Război Mondial și de afirmarea Chinei ca superputere mondială și cu dorința unei pre-eminențe strategice în Asia-Pacific.

Cu toate acestea, scopurile converg, mijloacele și abordarea diferă. Strategia adoptată în 2017 recunoaște intrarea într-o eră a concurenței strategice și definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”, iar documentul administrației Trump stabilea că relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri și constata că “Rusia încearcă să slăbească influența americană în lume și să creeze diviziuni cu aliații și partenerii noștri”. 

Strategia din 2022 a administrației Biden recunoaște faptul că Rusia reprezintă “o ameninţare imediată pentru ordinea internaţională liberă”, iar China este “singurul rival care are atât voinţa de a schimba ordinea internaţională, cât şi, din ce în ce mai mult, mijloacele economice, diplomatice, militare şi tehnologice pentru a urmări acest obiectiv”.

Însă, în timp ce abordarea lui Trump releva o politică de tip “America înainte de toate”, strategia lui Biden cunoaște lumina zilei după ce președintele american a utilizat primul an și jumătate din mandatul său în efortul de reconstruire a mușchiului alianțelor democratice pentru a face față autoritarismului Chinei și Rusiei.

De fapt, documentul se bazează pe patru linii directoare – cooperare în era competiției strategice, înlăturarea diviziunilor dintre politica externă și cea internă, leadership de durată și o implicare pozitivă pe plan global, iar elementul de legătură este acela că “alianțele și parteneriatele noastre din întreaga lume reprezintă cel mai de preț atu strategic pe care îl vom aprofunda și moderniza în beneficiul securității noastre naționale”.

Doctrina Biden urmărește prevalența democrațiilor în fața autocrațiilor: Câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei

După ce a afirmat încă de la începutul mandatului său că “miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație“, introduce această teză și în cel mai important document strategic al politicii externe și de securitate a Statelor Unite.

“Autocrații lucrează mult timp pentru a submina democrația și pentru a exporta un model de guvernare marcat de represiune în țară și de coerciție în străinătate”, avertizează Biden, într-un document strategic în care Rusia este menționată de peste 70 de ori, iar China de 12 ori.

În capitolul intitulat “Câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”, strategia SUA subliniază că Republica Populară Chineză și Rusia sunt din ce în ce mai apropiate, dar provocările pe care le ridică sunt, în mod important, diferite.

“Vom acorda prioritate menținerii unui avantaj competitiv durabil față de RPC, limitând în același timp o Rusie încă profund periculoasă”, arată documentul.

China – singurul concurent capabil să reconfigureze ordinea globală, element central al economiei lumii cu care SUA ar putea coexista pașnic

© Official White House Photo by Cameron Smith

Republica Populară Chineză – este singurul concurent care are atât intenția de a remodela ordinea internațională, cât și, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, militară și tehnologică pentru a face acest lucru. Beijingul are ambițiile de a crea o sferă de influență sporită în Indo-Pacific și de a deveni principala putere mondială. (…) În același timp, RPC este, de asemenea, un element central al economiei globale și are un impact semnificativ asupra provocările comune, în special schimbările climatice și sănătatea publică globală. Este posibil ca Statele Unite și RPC să coexiste în mod pașnic, să împărtășească și să contribuie la progresul uman și să contribuie la acesta împreună.

Strategia SUA față de China are trei aspecte:

1) investiții interne și consolidarea fundamentelor puterii naționale – competitivitate, inovație, reziliență, democrație;

2) alinierea eforturilor cu rețeaua de aliați și parteneri, acționând cu un scop comun și pentru o cauză comună;

3) concurență responsabilă cu China pentru a apăra interesele proprii și a ne construi viziunea americană pentru viitor;

“Concurența cu RPC este cea mai pronunțată în Indo-Pacific, dar este, de asemenea, din ce în ce mai mult globală.  În competiția cu Republica Populară Chineză, ca și în alte domenii, este clar că următorii zece ani vor fi deceniul decisiv. Ne aflăm acum la un punct de inflexiune”, arată documentul.

Rusia – constrângere, o strategie cu repetiție. Plus: sprijinirea Ucrainei, apărarea teritoriului NATO și descurajare nucleară

© Kremlin.ru

Federația Rusă – reprezintă acum o amenințare imediată și persistentă la adresa păcii și stabilității internaționale după ce, în ultimul deceniu, a ales să urmeze o politică externă imperialistă cu scopul de a răsturna elemente cheie ale ordinii internaționale. 

Strategia SUA față de Rusia este definită printr-o politică de constrângere pe care Washington-ul a mai practicat-o și în anii Războiului Rece, când competitorul pentru supremație în confruntarea bipolară era Uniunea Sovietică.

Documentul subliniază că deși unele aspecte ale abordării SUA față de Rusia vor depinde de traiectoria războiului din Ucraina, o serie de elemente sunt deja clare.

1) În primul rând, Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina în lupta sa pentru libertatea sa, vor ajuta Ucraina să se refacă din punct de vedere economic și vor încuraja integrarea regională cu Uniunea Europeană.

2) În al doilea rând, Statele Unite vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO și vor continua să construiască și să aprofundeze o coaliție cu aliații și partenerii pentru împiedica Rusia în provocarea de daune suplimentare securității, democrației și instituțiilor europene.

3) În al treilea rând, Statele Unite vor descuraja și, după caz, vor răspunde la acțiunile rusești care amenință interesele fundamentale ale SUA, inclusiv atacurile rusești asupra infrastructurii și democrației.

4) În al patrulea rând, Statele Unite nu vor permite Rusiei sau niciunei puteri să își atingă obiectivele prin utilizarea sau amenințarea cu utilizarea armelor nucleare, această abordare bazându-se pe faptul că armata convențională a Rusiei va fi slăbită după războiul în Ucraina, ceea ce va spori probabil capacitatea Moscovei de a se va baza mai mult pe armele nucleare în planificarea sa militară. În privința acestui element, SUA își păstrează interesul de reconstruire a acordurilor de securitate europene pentru a menține stabilitatea strategică.

5) Statele Unite vor susține și dezvolta moduri pragmatice de interacțiune pentru a gestiona chestiuni în care relațiile cu Rusia pot fi reciproc avantajoase.

Potrivit lui Joe Biden și Casei Albe, noua strategie de securitate națională a SUA este una de tip “360 de grade”, iar introducerea acesteia se încheie cu cu o proiecția că “SUA au totul pentru a câştiga competiţia secolului al-XXI-lea. Ieşim mai puternici din fiecare criză. Şi nu este nimic din ceea ce nu putem face, pentru viitorul nostru și pentru cel al lumii”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

Published

on

© NATO/ Flickr

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a informat vineri ziarul The Sun, citând o sursă diplomatică, informează Reuters.

Mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au sugerat că von der Leyen va prelua conducerea în octombrie, conform sursei citate, însă media citată nu precizează contextul în care fostul ministru german al apărării ar candida, aceasta având un mandat de președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024. Mai mult, o înlocuire a Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene ar presupune schimbarea întregii Comisii Europene, fapt care ar complica și mai mult agenda internă internă a Uniunii Europene cu un an înainte de alegerile europene, care vor avea loc în primăvara lui 2024.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul la data de 30 septembrie, iar oficialii Alianței au anunțat deja că Stoltenberg nu intenționează să obțină o nouă prelungire a mandatului de secretar general.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit de trei ori, Stoltenberg fiind în funcție de aproape nouă ani și fiind deja al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983).

O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Vilnius din 12-13 iulie 2023, după ce mandatul lui Jens Stoltenberg, scadent în 2022, a fost prelungit cu încă un an pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Între timp, Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul secretarului general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, care va continua în poziția de numărul 2 la NATO până la jumătatea lunii octombrie a anului 2024.

The Sun, citând surse din Marea Britanie, a mai spus că Londra se va opune candidaturii lui von der Leyen, care a ocupat anterior funcţia de ministru al apărării, invocând rezultatele slabe la conducerea forţele armate ale Germaniei.

Ziarul german Welt am Sonntag a informat că prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, şi secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, se numără printre candidaţii la conducerea NATO.

De asemenea, și fostul premier britanic Boris Johnson a precizat că aspiră să devină noul secretar general al NATO.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Pe măsură ce cursa se întețește, există trei dileme privind viitorul secretarul general al NATO, două determinate de câte o premieră și o alta de continuitate.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie, iar în contextul noii importanțe sporite a flancului estic și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, există o altă presiune ca de această dată să fie desemnat un secretar general din Europa de Est după ce românul Mircea Geoană a devenit în 2019 primul secretar general adjunct al NATO din această regiune.

Totodată, nu este exclus ca Jens Stoltenberg să fie rugat să rămână încă un an, context în care numirea unui nou secretar general ar putea fi decisă la summitul aniversar de 75 de ani al Alianței, care va avea loc în SUA, sub auspiciile lui Joe Biden.

Rugat în luna februarie, pe scena Conferinței de Securitate de la München, să spună ce sfaturi îi va lăsa succesorului său într-o scrisoare, Jens Stoltenberg a spus: “Să țină Europa și America de Nord unite! Eu nu cred în Europa singură, nu cred în America de Nord singură, cred în Europa și America de Nord împreună!“.

Din 1949 și până în prezent, toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, fiind o cutumă ca liderul politic al Alianței să fie un european, iar cel militar – comandantul suprem al forțelor aliate – să fie un american.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

Published

on

© presedinte.md

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, la invitația omologului ucrainean Volodimir Zelenski, alături de alți șefi de state și de guverne la evenimentele care au comemorat victimele masacrului de acum nu an de la Bucea, iar șefa statului moldovean a avut ulterior, la Kiev, consultări politice bilaterale cu Zelenski.

“Am revenit în acest loc pentru a onora victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați și torturați cu o cruzime de neimaginat. Nimeni nu credea că ororile despre care am citit în manualele de istorie pot avea loc și acum, pe continentul nostru, chiar în țara vecină. Aceste crime împotriva umanității trebuie oprite și pedepsite!”, a spus Maia Sandu, potrivit președinției de la Chișinău.

Liderul de la Chișinău a subliniat că Republica Moldova va rămâne alături de Ucraina și poporul său:

“Noi am fost alături de poporul ucrainean din primele clipe ale războiului – și la fel vom rămâne, până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Pe măsură ce acest război brutal continuă, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Împreună cu statele democratice, alegem să rămânem de partea lumii libere. Credem în victoria Ucrainei în lupta ei pentru existență ca națiune, cu restabilirea integrității sale teritoriale. Și cerem Dreptate – fără Dreptate, nu putem avea Pace! Слава Україні!”, a conchis ea.

Ulterior, la Palatul Prezidențial din Kiev, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski.

© presedinte.md

În discuții, șefa statului moldovean și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, dar și admirația pentru curajul cu care își apără patria de agresiunea brutală a Rusei. 

“Am discutat cu Președintele Ucrainei o serie de subiecte de pe agenda bilaterală, inclusiv colaborarea noastră pe proiecte de modernizare și extindere a infrastructurii, și de consolidare a securității energetice. Am convenit, de asemenea, să ne coordonăm mai bine eforturile în procesul de obținere a inițierii negocierilor de aderare”, a spus șefa statului. 

Totodată, președinta Maia Sandu l-a asigurat pe omologul ei că Republica Moldova va fi în continuare alături de Ucraina și de oamenii ei curajoși care luptă pentru libertatea lor și pentru pacea noastră. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

Published

on

© La Moncloa

Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a încurajat vineri pe președintele chinez Xi Jinping să efectueze o vizită în Ucraina, să discute cu liderii ucraineni, în special cu președintele Zelenski, și să afle la fața locului despre formula de pace a Kievului pentru a contribui la încetarea invaziei rusești.

Sanchez a declarat într-o conferință de presă la Beijing că l-a informat pe Xi, care a vizitat Moscova pe 20-21 martie, că Spania susține propunerile făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Printre acestea se numără cererea de a readuce teritoriul Ucrainei la status quo-ul de dinaintea anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

“Cred că este un plan care pune bazele unei păci durabile în Ucraina și care este perfect aliniat cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile sale, care au fost încălcate de Putin prin invazia sa”, a declarat el, citat de Reuters.

 

“I-am transmis îngrijorarea noastră cu privire la invazia ilegală a Ucrainei”, a spus Sanchez, adăugând că l-a încurajat pe Xi să meargă în Ucraina să discute cu președintele Zelenski pentru a cunoaște la fața locului planul de pace al Kievului.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Joi, Sanchez a lăudat două aspecte ale documentului de poziție al Chinei – “respingerea completă și categorică nu doar a utilizării, ci chiar a amenințării cu utilizarea armelor nucleare” și respectul pentru integritatea teritorială.

Sanchez a refuzat să precizeze ce a spus Xi pe această temă.

Vizita premierului spaniol la Beijing a avut după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut joi un discurs la Bruxelles despre viitorul relațiilor UE – China, precizând că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China” și relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin în Ucraina.

De asemenea, prezența lui Sanchez în China va fi urmată săptămâna viitoare de o vizită a președintelui francez Emmanuel Macron, care va fi însoțit într-o parte a vizitei de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a arăta o poziție europeană unită.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO3 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA4 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO4 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO4 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO4 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO20 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending