Connect with us

INTERNAȚIONAL

Doctrina Biden într-un “deceniu decisiv”: Noua Strategie de securitate națională a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”

Published

on

© The White House/ Flickr

Prioritățile strategice ale politicii externe și de securitate a preşedintelui american Joe Biden sunt ca Statele Unite să se impună în faţa Chinei, pe termen lung, şi să contracareze Rusia în cel mai scurt timp pentru a rămâne prima putere mondială incontestabilă, relevă Strategia de Securitate Națională a SUA, dată publicității miercuri, în plin război al Rusiei împotriva Ucrainei și în timp ce China refuză să condamne explicit această agresiune, iar Partidul Comunist Chinez se pregătește de congresul din 16 octombrie prin care Xi Jinping ar urma să fie reconfirmat pentru al treilea mandat de cinci ani de președinte și să fie transformat în cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong și Deng Xiaoping. 

“Acesta este un deceniu decisiv pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”, au declarat, la unison, secretarul de stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, identificând ca provocare esențială “competiţia între marile puteri pentru a modela ordinea internaţională de mâine”.

În cuvântul înainte care însoțește această strategie, președintele Joe Biden admite existența “competiției pentru viitorul lumii” și țintește discursiv și politic la adresa Beijingului și Moscovei.

“Administrația mea este conștientă de amploarea și seriozitatea acestei provocări. Republica Populară Chineză are intenția și, din ce în ce mai mult, capacitatea de a remodela ordinea internațională în favoarea unei ordini care să încline terenul de joc global în favoarea sa, chiar dacă Statele Unite rămân angajate să gestioneze în mod responsabil competiția dintre țările noastre. Războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva vecinului său, Ucraina, a distrus pacea în Europa și a avut un impact asupra stabilității de pretutindeni, iar amenințările sale nucleare nesăbuite pun în pericol regimul global de neproliferare”, a spus Biden.

Strategia lui Biden, în continuitate cu cea a lui Trump. Abordările diferă: De la “America first” la “alianțele sunt cel mai de preț atu strategic al securității SUA”

© NATO

Spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump, care a publicat strategia sa de securitate națională în primul an de la preluarea mandatului, Joe Biden adoptă noua strategie la mai bine de un an și jumătate de la preluarea mandatului, o perioadă marcată de primul conflict pe continent european declanșat de un stat, Rusia, împotriva altui stat, Ucraina, de la cel de-al Doilea Război Mondial și de afirmarea Chinei ca superputere mondială și cu dorința unei pre-eminențe strategice în Asia-Pacific.

Cu toate acestea, scopurile converg, mijloacele și abordarea diferă. Strategia adoptată în 2017 recunoaște intrarea într-o eră a concurenței strategice și definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”, iar documentul administrației Trump stabilea că relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri și constata că “Rusia încearcă să slăbească influența americană în lume și să creeze diviziuni cu aliații și partenerii noștri”. 

Strategia din 2022 a administrației Biden recunoaște faptul că Rusia reprezintă “o ameninţare imediată pentru ordinea internaţională liberă”, iar China este “singurul rival care are atât voinţa de a schimba ordinea internaţională, cât şi, din ce în ce mai mult, mijloacele economice, diplomatice, militare şi tehnologice pentru a urmări acest obiectiv”.

Însă, în timp ce abordarea lui Trump releva o politică de tip “America înainte de toate”, strategia lui Biden cunoaște lumina zilei după ce președintele american a utilizat primul an și jumătate din mandatul său în efortul de reconstruire a mușchiului alianțelor democratice pentru a face față autoritarismului Chinei și Rusiei.

De fapt, documentul se bazează pe patru linii directoare – cooperare în era competiției strategice, înlăturarea diviziunilor dintre politica externă și cea internă, leadership de durată și o implicare pozitivă pe plan global, iar elementul de legătură este acela că “alianțele și parteneriatele noastre din întreaga lume reprezintă cel mai de preț atu strategic pe care îl vom aprofunda și moderniza în beneficiul securității noastre naționale”.

Doctrina Biden urmărește prevalența democrațiilor în fața autocrațiilor: Câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei

După ce a afirmat încă de la începutul mandatului său că “miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație“, introduce această teză și în cel mai important document strategic al politicii externe și de securitate a Statelor Unite.

“Autocrații lucrează mult timp pentru a submina democrația și pentru a exporta un model de guvernare marcat de represiune în țară și de coerciție în străinătate”, avertizează Biden, într-un document strategic în care Rusia este menționată de peste 70 de ori, iar China de 12 ori.

În capitolul intitulat “Câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”, strategia SUA subliniază că Republica Populară Chineză și Rusia sunt din ce în ce mai apropiate, dar provocările pe care le ridică sunt, în mod important, diferite.

“Vom acorda prioritate menținerii unui avantaj competitiv durabil față de RPC, limitând în același timp o Rusie încă profund periculoasă”, arată documentul.

China – singurul concurent capabil să reconfigureze ordinea globală, element central al economiei lumii cu care SUA ar putea coexista pașnic

© Official White House Photo by Cameron Smith

Republica Populară Chineză – este singurul concurent care are atât intenția de a remodela ordinea internațională, cât și, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, militară și tehnologică pentru a face acest lucru. Beijingul are ambițiile de a crea o sferă de influență sporită în Indo-Pacific și de a deveni principala putere mondială. (…) În același timp, RPC este, de asemenea, un element central al economiei globale și are un impact semnificativ asupra provocările comune, în special schimbările climatice și sănătatea publică globală. Este posibil ca Statele Unite și RPC să coexiste în mod pașnic, să împărtășească și să contribuie la progresul uman și să contribuie la acesta împreună.

Strategia SUA față de China are trei aspecte:

1) investiții interne și consolidarea fundamentelor puterii naționale – competitivitate, inovație, reziliență, democrație;

2) alinierea eforturilor cu rețeaua de aliați și parteneri, acționând cu un scop comun și pentru o cauză comună;

3) concurență responsabilă cu China pentru a apăra interesele proprii și a ne construi viziunea americană pentru viitor;

“Concurența cu RPC este cea mai pronunțată în Indo-Pacific, dar este, de asemenea, din ce în ce mai mult globală.  În competiția cu Republica Populară Chineză, ca și în alte domenii, este clar că următorii zece ani vor fi deceniul decisiv. Ne aflăm acum la un punct de inflexiune”, arată documentul.

Rusia – constrângere, o strategie cu repetiție. Plus: sprijinirea Ucrainei, apărarea teritoriului NATO și descurajare nucleară

© Kremlin.ru

Federația Rusă – reprezintă acum o amenințare imediată și persistentă la adresa păcii și stabilității internaționale după ce, în ultimul deceniu, a ales să urmeze o politică externă imperialistă cu scopul de a răsturna elemente cheie ale ordinii internaționale. 

Strategia SUA față de Rusia este definită printr-o politică de constrângere pe care Washington-ul a mai practicat-o și în anii Războiului Rece, când competitorul pentru supremație în confruntarea bipolară era Uniunea Sovietică.

Documentul subliniază că deși unele aspecte ale abordării SUA față de Rusia vor depinde de traiectoria războiului din Ucraina, o serie de elemente sunt deja clare.

1) În primul rând, Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina în lupta sa pentru libertatea sa, vor ajuta Ucraina să se refacă din punct de vedere economic și vor încuraja integrarea regională cu Uniunea Europeană.

2) În al doilea rând, Statele Unite vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO și vor continua să construiască și să aprofundeze o coaliție cu aliații și partenerii pentru împiedica Rusia în provocarea de daune suplimentare securității, democrației și instituțiilor europene.

3) În al treilea rând, Statele Unite vor descuraja și, după caz, vor răspunde la acțiunile rusești care amenință interesele fundamentale ale SUA, inclusiv atacurile rusești asupra infrastructurii și democrației.

4) În al patrulea rând, Statele Unite nu vor permite Rusiei sau niciunei puteri să își atingă obiectivele prin utilizarea sau amenințarea cu utilizarea armelor nucleare, această abordare bazându-se pe faptul că armata convențională a Rusiei va fi slăbită după războiul în Ucraina, ceea ce va spori probabil capacitatea Moscovei de a se va baza mai mult pe armele nucleare în planificarea sa militară. În privința acestui element, SUA își păstrează interesul de reconstruire a acordurilor de securitate europene pentru a menține stabilitatea strategică.

5) Statele Unite vor susține și dezvolta moduri pragmatice de interacțiune pentru a gestiona chestiuni în care relațiile cu Rusia pot fi reciproc avantajoase.

Potrivit lui Joe Biden și Casei Albe, noua strategie de securitate națională a SUA este una de tip “360 de grade”, iar introducerea acesteia se încheie cu cu o proiecția că “SUA au totul pentru a câştiga competiţia secolului al-XXI-lea. Ieşim mai puternici din fiecare criză. Şi nu este nimic din ceea ce nu putem face, pentru viitorul nostru și pentru cel al lumii”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

Published

on

© Official State Department photo by Freddie Everett

Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.

Noi am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună da, sau ca SUA să se retragă din acest proces“, a afirmat Vance în fața presei după ce a vizitat Taj Mahal la Agra, citat de CNN.

Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea

“Întâlnirile la nivel ministerial programate să înceapă în această dimineață nu vor mai avea loc și vor fi înlocuite de discuții neoficiale la nivel de experți”, se arată într-un comunicat scurt al Ministerului britanic de Externe, potrivit publicației The Guardian.

Evoluțiile aruncă o nouă incertitudine asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului Rusiei. Statele Unite au devenit din ce în ce mai ferme în eforturile lor de a forța Kievul să ajungă la un acord, însă Ucraina este categorică în privința faptului că nu va renunța la Crimeea, care este ocupată de Rusia din 2014, sau la părțile din estul Ucrainei care au fost capturate în urma invaziei la scară largă a Moscovei în 2022.

Aliații europeni ai Ucrainei, în special Marea Britanie și Franța, au sperat să reducă decalajul. Discuțiile de miercuri ar fi trebuit să urmeze o întâlnire la Paris săptămâna trecută, în care oficiali din SUA, Regatul Unit, Franța și Germania au discutat cadrul american pentru o încetare a focului.

După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.

Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.

Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.

Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.

La finalul vizitei sale în India, vicepreședintele american JD Vance a dat un ultimatum.

Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent“, a declarat Vance.

Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Însă, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu va recunoaște controlul de jure al Rusiei asupra peninsulei Crimeea ca parte a vreunui acord, întrucât o asemenea decizie ar fi contrară Constituției ucrainene. Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și ulterior a anexat-o.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele interimar, Ilie Bolojan, a transmis miercuri un mesaj clar privind importanța continuării procesului de modernizare a Armatei Române, în contextul actualei situații de securitate din regiune, poziția fiind exprimată într-un discurs susținut în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Forțelor Terestre, organizată de Statul Major al Forțelor Terestre la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol.

“Îi omagiem astăzi pe veteranii de război și îi comemorăm pe toți cei care de-a lungul timpului și-au dat viața în războaie”, a afirmat Ilie Bolojan, evocând curajul și sacrificiul militarilor români.

Referindu-se la contextul geopolitic actual, Bolojan a amintit că războiul din Ucraina are un impact direct asupra securității regiunii și a subliniat nevoia de a intensifica eforturile pentru consolidarea apărării naționale.

“Traversăm o perioadă complicată generată de războiul din Ucraina, ce afectează securitatea regiunii noastre, iar Forțele Terestre, împreună cu celelalte forțe din Armata României și alături de aliații noștri, au un rol decisiv în descurajarea și apărarea flancului estic”, a spus președintele interimar.

Acesta a insistat că, dincolo de programele actuale de înzestrare, România trebuie să continue modernizarea Armatei.

“Este nevoie să continuăm procesul de modernizare a Armatei României prin majorarea etapizată a bugetului destinat apărării și achiziția de tehnică militară de ultimă generație, prin întărirea industriei naționale de apărare și prin creșterea nivelului de instruire”, a declarat Bolojan.

O atenție specială a fost acordată militarilor români și importanței pregătirii acestora.

“Un grad ridicat de pregătire a personalului poate fi realizat atât prin formarea în instituțiile de învățământ superior militar, cât și prin exercițiile militare desfășurate împreună cu aliații noștri. Resursa umană este cea mai valoroasă și trebuie tratată ca atare”, a afirmat președintele interimar, adăugând că “prin profesionalismul și dăruirea militarilor din Forțele Terestre, România își consolidează statutul de pilon de stabilitate într-o regiune puternic afectată de criza de securitate generată de Federația Rusă”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;

– Proiectul de Lege a apărării naționale a României;

– Planul național privind mobilitatea militară;

– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;

– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a precizat sursa citată.


Citiți și

ReArmEurope: Bolojan semnalează intrarea “industriei din România în lanțul valoric al industriei militare europene” în timp ce toate “aranjamentele militare cu SUA trebuie respectate”

Bolojan îndeamnă la mobilizarea industriei de apărare: Peste 100 de companii din industria națională vor putea participa la mecanismul de 150 de miliarde de euro pentru securitatea și apărarea Europei


Discuțiile de la nivelul CSAT cu privire la planul european Readiness 2030 vin în contextul în care președintele interimar a găzduit la începutul lunii aprilie o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanți ai industriei naționale de apărare și ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.2 hours ago

“Crimeea este Ucraina”, reacționează UE la “oferta finală” de concesii teritoriale Ucraina – Rusia propusă de SUA

U.E.2 hours ago

Integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt “exigențe foarte puternice ale europenilor”, răspunde Franța la ideea SUA de “schimburi teritoriale” Ucraina-Rusia

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

ROMÂNIA4 hours ago

40 de ani de la crearea spațiului Schengen. Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

ROMÂNIA4 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

ROMÂNIA5 hours ago

Raportul deputatului Ovidiu Cimpean privind viziunea României pentru bugetul UE post-2027, aprobat în Parlament

ROMÂNIA6 hours ago

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

SECURITATE6 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

NATO1 day ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending