Planul național de investiții și de relansare economică pe care Guvernul condus de Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis îl vor prezenta miercuri cuprinde măsuri de sprijin din fonduri publice și din fonduri europene, sub formă de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor și investiții și reconversia economică a IMM-urilor. Documentul, văzut de CaleaEuropeană.ro, propune și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare, după modelul băncilor de dezvoltare din Uniunea Europeană.
Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban vor prezenta miercuri planul de relansare economică a României în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, luându-se în calcul o scădere reală cu 1,9% a Produsului Intern Brut pentru anul 2020. Guvernul își propune, conform documentului menționat, să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.
Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.
Potrivit planului, obiectivul urmărit este “realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”. Spre comparație, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 65% din media UE.
Documentul cuprinde și granturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții. Dintre acestea, 100 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, 350 de milioane de euro sub forma de capital de lucru pentru repornizarea activitățior economice pentru IMM-uri din domeniile HoReCa, turism, transporturi și evenimente, iar 550 de milioane de euro sub formă de granturi pentru invesitții și reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcție, transport, turism și confecții.
De asemenea, încă aproximativ 1 miliard de euro ar urma să fie alocat prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor.
În cadrul programelor de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții este menționat și programul IMM Invest, care prevede acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Programul are un plafon de 15 miliarde de lei și un număr de beneficiari de 40.000.
Guvernul a inclus pe lista instrumentelor de finanțare a investițiilor și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare.
Capitalizarea inițială a Fondului de investiții va fi de 300 de milioane de euro și va finanța investiții în domenii de interes strategic. De asemenea, este prevăzută și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții pe modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.
La capitolul investiții, Guvernul promite realizarea până în 2027 a trei spitale regionale la Cluj, Iași și Craiova, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.
Planul de relansare economică va fi prezentat înaintea unor tratative complexe pe care președintele Klaus Iohannis le avea la Bruxelles la summitul extraordinar din 17-18 iulie și care este consacrat negocierilor privind planul de 1.850 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană. În acest plan sunt incluse instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și credite, din care România ar putea beneficia de 31,2 – 33 de miliarde de euro, și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. În ce privește Cadrul Financiar Multianual, președintele Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European, într-o videoconferință bilaterală avută marți, liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE.
În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE.
În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).
