Connect with us

POLITICĂ

DOCUMENT Ce prevede planul de relansare economică a României propus de Guvern și de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Planul național de investiții și de relansare economică pe care Guvernul condus de Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis îl vor prezenta miercuri cuprinde măsuri de sprijin din fonduri publice și din fonduri europene, sub formă de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor și investiții și reconversia economică a IMM-urilor. Documentul, văzut de CaleaEuropeană.ro, propune și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare, după modelul băncilor de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban vor prezenta miercuri planul de relansare economică a României în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, luându-se în calcul o scădere reală cu 1,9% a Produsului Intern Brut pentru anul 2020. Guvernul își propune, conform documentului menționat, să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.

Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.

Potrivit planului, obiectivul urmărit este “realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”. Spre comparație, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 65% din media UE.

Documentul cuprinde și granturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru repornirea  întreprinderilor, capital de lucru și investiții. Dintre acestea, 100 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, 350 de milioane de euro sub forma de capital de lucru pentru repornizarea activitățior economice pentru IMM-uri din domeniile HoReCa, turism, transporturi și evenimente, iar 550 de milioane de euro sub formă de granturi pentru invesitții și reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcție, transport, turism și confecții.

De asemenea, încă aproximativ 1 miliard de euro ar urma să fie alocat prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor.

În cadrul programelor de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții este menționat și programul IMM Invest, care prevede acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Programul are un plafon de 15 miliarde de lei și un număr de beneficiari de 40.000.

Guvernul a inclus pe lista instrumentelor de finanțare a investițiilor și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare.

Capitalizarea inițială a Fondului de investiții va fi de 300 de milioane de euro și va finanța investiții în domenii de interes strategic. De asemenea, este prevăzută și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții pe modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

La capitolul investiții, Guvernul promite realizarea până în 2027 a trei spitale regionale la Cluj, Iași și Craiova, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României  prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.

Planul de relansare economică va fi prezentat înaintea unor tratative complexe pe care președintele Klaus Iohannis le avea la Bruxelles la summitul extraordinar din 17-18 iulie și care este consacrat negocierilor privind planul de 1.850 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană. În acest plan sunt incluse instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și credite, din care România ar putea beneficia de 31,2 – 33 de miliarde de euro, și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. În ce privește Cadrul Financiar Multianual, președintele Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European, într-o videoconferință bilaterală avută marți, liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE.

În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, videoconferință cu omologul eston: România și Estonia susțin consolidarea posturii NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut marți o întrevedere bilaterală, în sistem videoconferință, cu omologul din Estonia, Jüri Luik, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda discuțiilor a inclus elemente privind stadiul cooperării militare bilaterale, aspecte privind situația regională de securitate, teme curente de pe agendele NATO și UE, precum și alte aspecte referitoare la relația transatlantică.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniștri au abordat aspecte privind situația de securitate de pe flancul estic al NATO, subliniind importanța continuării procesului de consolidare a posturii NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acest context, oficialul român a accentuat importanţa strategică a celor două regiuni pentru securitatea Alianţei, punctând oportunitatea cooperării aprofundate între Aliaţi, într-un context de securitate caracterizat de multiple provocări.

Ministrul român al apărării a reliefat importanța, eforturile naționale și stadiul procesului de operaționalizare a unor structuri multinaţionale aliate de pe teritoriul României, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova şi Comandamentul Multinaţional de nivel Corp Sud-Est de la Sibiu.

De asemenea, oficialul român a salutat valoarea adăugată pe care o aduce, în domeniul apărării cibernetice, Centrul de excelenţă NATO pentru apărare cibernetică (Cooperative Cyber Defence / CCD CoE) de la Tallinn.

Referitor la cooperarea în cadrul Uniunii Europene, au fost abordate aspecte privind stadiul și perspectivele inițiativelor UE, cu accent pe Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) și Fondul European de Apărare (EDF). În context, a fost subliniată importanţa cooperării NATO-UE, din perspectiva asigurării complementarităţii proiectelor şi inițiativelor curente.

În finalul discuţiilor, cei doi oficiali au evidenţiat interesul pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării. De asemenea, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și-a exprimat disponibilitatea de a continua dezvoltarea programelor de cooperare în domenii de interes comun, precum învățământul militar și apărarea cibernetică.

Continue Reading

POLITICĂ

Eurodeputatul Traian Băsescu, candidatul Partidului Mișcarea Populară la Primăria Capitalei. PMP începe strângerea de semnături

Published

on

© Arhivă personală - Traian Băsescu

Preşedintele PMP și eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat luni membrilor şi simpatizanţilor partidului să strângă semnături pentru candidatura eurodeputatului Traian Băsescu la Primăria Capitalei, în ceea ce reprezintă o confirmare a candidaturii fostului președinte și a fostului primar general la Primăria Municipiului București

“În atenţia tuturor colegilor şi susţinătorilor PMP! Vă invităm să ne susţineţi în campania de strângere de semnături pentru viitorul Primar General al Municipiului Bucureşti! Cu Băsescu înainte! Toţi pentru Bucureşti!”, a scris Tomac, pe Facebook.

Alăturat textului, el a postat modelul listei de susţinători în vederea validării candidaturii lui Traian Băsescu pentru funcţia de primar al Capitalei.

Candidatura a fost confirmată apoi și de Traian Băsescu, într-o intervenție la B1 TV.

Astfel, Traian Băsescu va candida din partea PMP la alegerile locale pentru Primăria Capitalei, scrutin pe care l-a câștigat deja de două ori în trecut, și a subliniat că este în competiție cu PSD, nu cu Nicușor Dan, independentul susținut de PNL și USR-PLUS în cursa pentru postul de primar general al Bucureștiului.

Traian Băsescu a fost primar general al Capitalei în perioada 2000-2004, câștigând alegerile locale și din 2004. Victoria la alegerile prezidențiale din 2004 l-a determinat să renunțe la fotoliul de edil, devenind președinte al României. A fost șef al statului în perioada 2004-2014, fiind președintele în mandatul căruia România a aderat la Uniunea Europeană. Între 2016 și 2019 a fost senator în Parlamentul României, iar în urma alegerilor din 26 mai 2019 a devenit membru al Parlamentului European.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România îndeamnă Belarusul să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale omului, a afirmat luni, într-o postare pe Twitter, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, în contextul manifestațiilor de la Minsk prin care protestatarii contestă realegerea în funcție a președintelui Aleksandr Lukașenko, iar opoziția acuză fraudarea alegerilor prezidențiale de duminică.

Sunt foarte îngrijorat de evoluțiile recente din Belarus“, a scris Aurescu.

România îndeamnă Belarusul să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale omului și consideră cu tărie cu singura cale înainte este oprirea violenței și începerea unui dialog politic cât mai repede cu putință“, a continuat șeful diplomației române.

 

Rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale de duminică, care îl dau pe Lukaşenko câştigător cu 80% din voturi, au fost respinse de candidata opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care a cerut ca preşedintele să cedeze puterea şi a revendicat la rândul ei victoria. Separat, mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze, iar manifestanții pașnici au fost reprimați de forțele de ordine.

Situaţia din Belarus va fi discutată şi la reuniunea informală a miniştrilor de externe din bloc ce va fi organizată la sfârşitul acestei luni la Berlin şi care va aduce în discuţie şi relaţiile dificile cu China şi Rusia, a menţionat un alt responsabil european, informează Agerpres.

Surse europene citate de AFP au mai precizat că pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului este nevoie de unanimitate şi că poziţia premierului ungar Viktor Orban va avea un rol determinant. Acesta a pledat pentru ridicarea sancţiunilor europene aflate încă în vigoare împotriva Belarusului, respectiv un embargo asupra vânzărilor de arme şi de materiale ce ar putea servi la represiune, precum şi interdicţia intrării în UE a patru persoane, însoţită de blocarea averilor acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending