Connect with us

COMISIA EUROPEANA

DOCUMENT Comisia Europeană a lansat ambițiosul Fond European de Apărare: 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară; 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu

Comisia Europeană a făcut un important pas înainte în domeniul apărării europene după ce Colegiul comisarilor a aprobat, miercuri, un fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și a lansat un document de reflecție privind o ”Europă care se apără”, demarând astfel o dezbatere privind trecerea la o uniune europeană a securității și a apărării.

FOTO: European Parliament

Atât Fondul European de Apărare, cât și dezbaterea lansată pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană, dimensiune relansată după Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care pare să capete un nou contur după tensiunile apărute pe axa transatlantică după întâlnirile dintre Donald Trump și liderii vest-europeni, în frunte cu Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai eficient banii contribuabililor, a reduce suprapunerile în materie de cheltuieli și a obține un raport calitate-preț mai bun. Fondul, anunțat de președintele Juncker în septembrie 2016 și susținut de Consiliul European din decembrie 2016, va coordona, va suplimenta și va amplifica investițiile naționale în cercetarea din domeniul apărării, în dezvoltarea de prototipuri și în achiziționarea de echipamente și tehnologii destinate sectorului apărării, a anunțat Comisia Europeană.

Pentru a putea fi utilizat, cel puțin 3 state membre trebuie să depună un proiect comun în vederea obținerii finanțării necesare pentru cercetare sau dezvoltare și achiziții militare.

Cum va funcționa fondul: Un program financiar bazat pe finanțări interne, dublate de obiectivul stimulării investițiilor

Fondul european de apărare este constituit din două componente:

1) Cercetare: Componenta de cercetare a Fondului produce deja rezultate. Începând cu 2017, UE va oferi, pentru prima dată, granturi pentru cercetarea colaborativă în domeniul tehnologiilor și produselor inovatoare din sectorul apărării, finanțate integral și în mod direct din bugetul UE. Proiectele eligibile pentru finanțarea UE se vor concentra asupra unor domenii de prioritate agreate în prealabil de statele membre și ar putea include, în mod normal, produse electronice, metamateriale, software criptat sau robotică. Această componentă va fi finanțată astfel:

a) 90 de milioane euro până la sfârșitul anului 2019, din care 25 de milioane euro vor fi alocate pentru 2017. Astăzi se lansează o cerere de propuneri pentru proiecte din domeniile sistemelor fără pilot din mediul naval și al sistemelor pentru soldați. Se preconizează că până la sfârșitul acestui an vor fi semnate primelor acorduri de acordare a granturilor.

b) 500 de milioane euro pe an după 2020. În 2018, Comisia va propune un program specific al UE de cercetare în domeniul apărării, cu un buget anual estimat la 500 de milioane euro, ceea ce înseamnă că UE va fi unul dintre cei mai mari investitori din Europa în sectorul apărării.

2) Dezvoltare și achiziții: Fondul va stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. Statele membre pot, de exemplu, să investească în comun în dezvoltarea tehnologiilor pentru drone sau pentru comunicarea prin satelit ori pot cumpăra în comun un număr mai mare de elicoptere pentru a reduce costurile. Numai proiectele de colaborare vor fi eligibile, iar o parte a bugetului global va fi rezervată pentru proiecte vizând colaborarea transfrontalieră între IMM-uri. UE va participa la cofinanțare, astfel:

a) 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020, în cadrul unui program specific de dezvoltare a apărării și a industriei, propus astăzi.

b) 1 miliard de euro pe an după 2020. Pentru perioada de după 2020 va fi pregătit un program și mai substanțial, cu un buget anual estimat de 1 miliard EUR. Programul va valorifica finanțările de la nivel național, ceea ce va permite obținerea unui efect multiplicator preconizat egal cu 5. Prin urmare, acesta ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităților de apărare, investiții totale de 5 miliarde euro pe an după 2020.

Documentul privind Fondul European de Apărare este disponibil aici.

Un Fond de apărare european ambițios va contribui la consolidarea unei Uniuni Europene care își protejează și își apără cetățenii, fiind complementar cu alte două direcții de acțiune, și anume cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securității și al apărării, care stabilește un nou nivel de ambiție a Uniunii și identifică acțiunile necesare pentru concretizarea acestuia, și cu punerea în aplicare a Declarației comune UE-NATO, semnată de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei și de secretarul general al NATO.

Citiți și Statele membre ale UE au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă

Cea mai recentă decizie europenă în materie de apărare europeană este dată de hotărârea țărillor membre ale Uniunii Europene, care au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă prin operaționalizarea grupurilor de luptă ale UE, înființate încă din 2007, și au luat hotărărea dezvoltării cooperării structurate permanente (PESCO), care permite statelor UE să își intensifice cooperarea în domeniul securității și al apărării.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germane în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea (fond lansat astăzi). Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen i-a încredințat lui Michel Barnier misiunea negocierii unei noi relații între UE și Marea Britanie după Brexit

Published

on

© European Union 2019

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi pentru AFP că a fost însărcinat să lanseze negocierea noii relaţii comerciale cu Londra după Brexit dacă acordul va fi aprobat de Parlamentul britanic, relatează AFP.

Dna (Ursula) von der Leyen mi-a cerut să-mi prelungesc misiunea timp de un an şi voi putea deci să lansez negocierea noii relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit“, devenit o ţară terţă, a declarat el pentru AFP, conform Agerpres.

De altfel, în concluziile adoptate joi de liderii europeni, în care acceptă acordul negociat de Michel Barnier cu Londra, șefii de stat sau de guvern îi aduc un omagiu negociatorului-șef al UE.

”Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, se arată în concluzii.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending