Connect with us

COMISIA EUROPEANA

DOCUMENT Comisia Europeană a lansat ambițiosul Fond European de Apărare: 5 miliarde euro, finanțări și investiții pentru dezvoltare militară; 500 de milioane euro, fonduri pentru cercetare

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu

Comisia Europeană a făcut un important pas înainte în domeniul apărării europene după ce Colegiul comisarilor a aprobat, miercuri, un fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și a lansat un document de reflecție privind o ”Europă care se apără”, demarând astfel o dezbatere privind trecerea la o uniune europeană a securității și a apărării.

FOTO: European Parliament

Atât Fondul European de Apărare, cât și dezbaterea lansată pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană, dimensiune relansată după Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care pare să capete un nou contur după tensiunile apărute pe axa transatlantică după întâlnirile dintre Donald Trump și liderii vest-europeni, în frunte cu Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai eficient banii contribuabililor, a reduce suprapunerile în materie de cheltuieli și a obține un raport calitate-preț mai bun. Fondul, anunțat de președintele Juncker în septembrie 2016 și susținut de Consiliul European din decembrie 2016, va coordona, va suplimenta și va amplifica investițiile naționale în cercetarea din domeniul apărării, în dezvoltarea de prototipuri și în achiziționarea de echipamente și tehnologii destinate sectorului apărării, a anunțat Comisia Europeană.

Pentru a putea fi utilizat, cel puțin 3 state membre trebuie să depună un proiect comun în vederea obținerii finanțării necesare pentru cercetare sau dezvoltare și achiziții militare.

Cum va funcționa fondul: Un program financiar bazat pe finanțări interne, dublate de obiectivul stimulării investițiilor

Fondul european de apărare este constituit din două componente:

1) Cercetare: Componenta de cercetare a Fondului produce deja rezultate. Începând cu 2017, UE va oferi, pentru prima dată, granturi pentru cercetarea colaborativă în domeniul tehnologiilor și produselor inovatoare din sectorul apărării, finanțate integral și în mod direct din bugetul UE. Proiectele eligibile pentru finanțarea UE se vor concentra asupra unor domenii de prioritate agreate în prealabil de statele membre și ar putea include, în mod normal, produse electronice, metamateriale, software criptat sau robotică. Această componentă va fi finanțată astfel:

a) 90 de milioane euro până la sfârșitul anului 2019, din care 25 de milioane euro vor fi alocate pentru 2017. Astăzi se lansează o cerere de propuneri pentru proiecte din domeniile sistemelor fără pilot din mediul naval și al sistemelor pentru soldați. Se preconizează că până la sfârșitul acestui an vor fi semnate primelor acorduri de acordare a granturilor.

b) 500 de milioane euro pe an după 2020. În 2018, Comisia va propune un program specific al UE de cercetare în domeniul apărării, cu un buget anual estimat la 500 de milioane euro, ceea ce înseamnă că UE va fi unul dintre cei mai mari investitori din Europa în sectorul apărării.

2) Dezvoltare și achiziții: Fondul va stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. Statele membre pot, de exemplu, să investească în comun în dezvoltarea tehnologiilor pentru drone sau pentru comunicarea prin satelit ori pot cumpăra în comun un număr mai mare de elicoptere pentru a reduce costurile. Numai proiectele de colaborare vor fi eligibile, iar o parte a bugetului global va fi rezervată pentru proiecte vizând colaborarea transfrontalieră între IMM-uri. UE va participa la cofinanțare, astfel:

a) 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020, în cadrul unui program specific de dezvoltare a apărării și a industriei, propus astăzi.

b) 1 miliard de euro pe an după 2020. Pentru perioada de după 2020 va fi pregătit un program și mai substanțial, cu un buget anual estimat de 1 miliard EUR. Programul va valorifica finanțările de la nivel național, ceea ce va permite obținerea unui efect multiplicator preconizat egal cu 5. Prin urmare, acesta ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităților de apărare, investiții totale de 5 miliarde euro pe an după 2020.

Documentul privind Fondul European de Apărare este disponibil aici.

Un Fond de apărare european ambițios va contribui la consolidarea unei Uniuni Europene care își protejează și își apără cetățenii, fiind complementar cu alte două direcții de acțiune, și anume cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securității și al apărării, care stabilește un nou nivel de ambiție a Uniunii și identifică acțiunile necesare pentru concretizarea acestuia, și cu punerea în aplicare a Declarației comune UE-NATO, semnată de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei și de secretarul general al NATO.

Citiți și Statele membre ale UE au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă

Cea mai recentă decizie europenă în materie de apărare europeană este dată de hotărârea țărillor membre ale Uniunii Europene, care au decis consolidarea capabilităților de reacție militară rapidă prin operaționalizarea grupurilor de luptă ale UE, înființate încă din 2007, și au luat hotărărea dezvoltării cooperării structurate permanente (PESCO), care permite statelor UE să își intensifice cooperarea în domeniul securității și al apărării.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germane în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea (fond lansat astăzi). Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE reacționează la planul franco-german: Ursula von der Leyen salută propunerea constructivă, iar Charles Michel face apel la toate țările UE “să lucreze într-un spirit de compromis”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, arată un comunicat al executivului european.

Şefa executivului european a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru solidaritate şi creştere în UE.

Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent.

“Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Planul franco-german “recunoaşte amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale”, a adăugat Ursula von der Leyen, fost ministru în toate guvernele Angelei Merkel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter “un pas în direcţia cea bună”, dar a reamintit că “toate statele membre ar trebui să fie implicate” pentru “a ajunge la un acord”.

“Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere”, a adăugat șeful Consiliului European.

Citiți și
Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE
Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fond de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curcubeul, simbolul mișcării LGBTI, proiectat pe sediul Comisiei Europene de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei

Published

on

© European Union, 2020 / Source: EC - Audiovisual Service / Photographer: Claudio Centonze⁣

Comisia Europeană a proiectat curcubeul pe sediul instituției din Bruxelles, simbolul mișcării LGBTI, pentru a sărbători diversitatea și valorile europene. 

”De Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei, sărbătorim egalitatea, toleranța și respectul unul față de celălalt, unele dintre valorile fondatoare ale UE”, a transmis instituția într-un mesaj postat pe pagina de Instagram.

Ziua internaţională de luptă împotriva homofobiei, transfobiei şi bifobiei se marchează, anual, la 17 mai, reprezentând data la care homosexualitatea a fost scoasă de pe lista bolilor de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), respectiv 17 mai 1990, potrivit Agerpres.

Evenimentul a fost creat pentru a atrage atenţia decidenţilor politici, liderilor de opinie, publicului şi media asupra violenţei şi discriminării cu care se confruntă minorităţile LGBTQQ (Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transgender, Queer, Questioning) la nivel internaţional, scrie site-ul https://may17.org/.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending