Connect with us

ROMÂNIA

DOCUMENT Creșterea rolului României în UE și NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, printre principalele prevederi din programul de guvernare al Guvernului Cîțu

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Creșterea rolului României în Uniunea Europeană și NATO, consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite precum și finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă unele dintre prioritățile prezentate în programul de guvernare 2020-2024, depus de coaliția de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR.

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus miercuri dimineață, la Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, programul de guvernare și lista miniștrilor Cabinetului.

Votul de învestitură este programat pentru ora 15.00, după ce miniștrii vor fi audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului României.

Programul de guvernare pentru perioada 20220-2024 prezintă în cele 269 de pagini obiectivele celor 18 ministere care vor compune Cabinetul Cîțu.

Prezentăm pe scurt principalele obiective.

Ministerul Afacerilor Externe

Creșterea rolului României în UE

În următorii ani, coaliția de guvernare își propune o Românie care ”să contribuie activ la aprofundarea construcției europene” și care ”să reușească să valorifice oportunitățile existente la nivel european, în beneficiul cetățenilor români”.

Așadar, printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări:

– continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea UE, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene;

– implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024 şi reiterarea importanței principiilor de unitate, solidaritate şi coeziune europeană consacrate prin Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019;

– în perspectiva Conferinței privind viitorul Europei va fi susținută consolidarea solidarității și a unității europene, a capacității de coordonare, la nivel european, a sprijinului european pentru sistemele de sănătate, precum şi a instrumentelor şi mecanismelor care vor permite Uniunii şi statelor membre să răspundă mai eficient provocărilor curente;

– asigurarea implementării Planului european de redresare şi a Cadrului financiar multianual 2021-2027, cu accent pe direcționarea coerentă a fondurilor către investiții în infrastructură, reforme structurale, creșterea rezilienței economice și sociale, dar și pe accelerarea tranziției ecologice și digitale, în conformitate cu interesele României.

De asemenea, Guvernul României sprijină organizarea a Conferinței privind viitorul Europei, care să dezbată și să cristalizeze un nou consens politic la nivelul statelor membre și al societății europene, în special în următoarele aspecte:

– Identificarea politicilor în care adâncirea integrării europene este benefică, dar și a politicilor care necesită doar o simplă coordonare la nivel european, în acord cu principiul subsidiarității;

– Eficientizarea cadrului instituțional european astfel încât instituțiile europene să fie mai democratice,

mai reprezentative și mai eficiente, servind în primul rând cetățenii europeni;

– Eficientizarea mecanismelor de participare directă a cetățenilor în procesul decizional european;

– Consecvenţă în promovarea poziţiilor naţionale; identificarea unui mecanism intern pentru evitarea dublului discurs, unul la nivel național, altul în procesul decizional la nivel european, care afectează credibilitatea Uniunii Europene și îi slăbește legitimitatea.

Aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro

Guvernul Cîțu dorește să continue demersurile pentru ”aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare”.

De asemenea, eforturile orientate către finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare se numără printre obiectivele noului Cabinet, propunându-și în acest sens ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc”.

Creșterea rolului României în NATO

Guvernul Cîțu va acorda în perioada 2020-2024 o atenție sporită ”elaborării Noului Concept Strategic al NATO, procesului de implementare a deciziilor aliate, în special întărirea coeziunii Flancului Estic și punerea în practică a măsurilor pe linia descurajării și apărării de relevanță sporită, cu impact direct pentru România, mai ales în ce privește sporirea securității la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică”.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

În documentul mai sus amintit este subliniată nevoia identificării și valorizării de ”domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, cu accent pe proiectele Rail2Sea și Via Carpathia”.

De asemenea, Guvernul va acorda o ”o importanță deosebită securității energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilități în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil și cel al securității cibernetice, inclusiv al rețelelor de comunicații de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat în august 2019 și în baza toolbox-ului UE”.

În același timp, ”se va urmări organizarea celei de-a șaptea sesiuni de Dialog Strategic bilateral, la Washington, în prima parte a anului 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și a semnării Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”.

Executivul își propune să dezvolte cooperarea pe linie de educație, inovare, cultură, cercetare, continuând în același timp demersurile pentru aderarea României la programul Visa Waiver.

Ministerul Apărării Naționale

Creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE

Obiectivul stabilit în programul de guvernare cu privire la acest capitol este acela de creşte credibilitatea strategică a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind:

– asigurarea parametrilor stabiliţi în context NATO pentru finanţarea apărării (minim 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare);

– dezvoltarea capacităţii de apărare națională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei;

– participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO;

– contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO din ce în ce mai complexe și diverse, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone, etc), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate.

La nivel național, se va avea în vedere implementarea pachetului de Ţinte de capabilităţi 2021 și implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menționa accentul pe operaționalizarea noilor capabilități și planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat.

Coliția de guvernare își ia angajamentul de a susține maximizarea cooperării și coordonării NATO-UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităților și gestionării riscurilor și amenințărilor de securitate, cu asigurarea complementarității și sinergiei între acțiunile celor două organizații, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiției.

La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună (P.S.A.C.) şi la iniţiativele şi procesele de dezvoltare a capabilităţilor în formatele de cooperare multinaţională oferite de Agenţia Europeană de Apărare, cât şi prin contribuţia la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida UE.

Măsurile propuse au în vedere:

– consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale

Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional;

– participarea la consolidarea industriei europene de apărare și a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizeză capabilități prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligență artificială;

– optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor și proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare derulate la nivelul Agenției Europene de Apărare (E.D.A.);

– participarea la inițiativele și procesele UE dedicate dezvoltării de capabilități militare (PESCO – inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP), în coerență cu angajamentele asumate în cadrul NATO și respectând principiul setului unic de forțe;

– promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanţă accentuată în actualul context strategic, prin susţinerea implementării Declarațiilor comune privind cooperarea UENATO;

– asigurarea sprijinului şi asistenţei statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistenţă mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE);

În ceea ce privește parteneriatul strategic cu SUA, România urmărește să intesifice dialogul politico-militar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Actualul minister va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care va avea drept obiective:

– creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020,

– pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027,

– operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență,

– descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social,

– debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene,

– creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari,

– asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

În noul guvern apare un minister dedicat digitalizării, în contextul în care, la momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Acesta va urmări să transforme profund economia, administrația publică, crescând astfel performanțele și eficiența în sectorul public, prin crearea de noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.

Ministerul Sănătății

Guvernul Cîțu se angajează cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze atât de necesara reformă a sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient.

Pentru atingerea acestor deziderate, obiectivele strategice din sănătate vizează:

– Reformarea administrativă a sistemului de sănătate,

– Investiții masive în sănătate,

– Reconfigurarea sustenabilității si asigurarea unor standarde de calitate si siguranta in sistemul de sănătate,

– Resurse umane în sănătate,

– Prevenția și educația în sănătate,

– Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației,

– Digitalizare și E-Sanatate,

– Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea utilizării medicamentelor inovative eficiente şi a altor tehnologii inovative, concomitent cu asigurarea accesului la medicamente generice.

Ministerul Educației

Programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național ”România Educată” propus de președintele Klaus Iohannis. Pentru operaționalizarea acestei viziuni, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Guvernul Cîțu își asumă angajamentul de creștere a ambiției și eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European.

Printre programele specifice se numără:

– Programul privind gestionarea deșeurilor – beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public. Bugetul alocat este 527.000.000 lei,

– Stații reîncărcare pentru autostrăzi drumuri europene, naționale și localități. Bugetul alocat: 92 milioane de Lei,

– Programul RABLA Clasic – programul va fi îmbunătățit, în acord cu noile cerințe europene din domeniul mobilității,

– Programul RABLA Plus – mașini electrice. Programul va crește etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluții din acest sector,

– Casa Eficientă Energetic – singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare,

– Rabla pentru Electrocasnice – programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse.

Noul guvern dorește să adopte, de asemenea, o strategie forestieră națională, care va fi armonizată cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european și internațional.

Programul de guvernare 2020-2024 depus de coaliția de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR poate fi consultat AICI

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

Published

on

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. Scopul acestei evaluări este să li se asigure pacienților accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. ETM poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Tehnologiile medicale sunt, de exemplu, medicamentele, echipamentele medicale și metodele de diagnosticare, tratament, reabilitare și prevenire.

Organismele implicate în ETM evalueaza atât efectul terapeutic al medicamentului, efectele secundare potențiale, măsura în care influențează calitatea vieții și modul de administrare, în comparație cu alternativele terapeutice existente, cât și costurile legate de includerea unui nou medicament în rambursare. Prin urmare, este un proces multidisciplinar care sintetizează informații de natură medicală, economică, organizațională, socială și etică legate de utilizarea tehnologiei medicale într-un mod sistematic.

Principalul scop al ETM este de a le furniza factorilor de decizie informații bazate pe dovezi, pentru ca aceștia să poată formula politici de sănătate sigure, eficiente, axate pe pacient și care dau rezultate maxime cu costuri minime. De asemenea, ETM este utilizat de autoritățile Inaționale pentru a decide ce tehnologii ar trebui rambursate la nivel național.

UE dorește consolideze cooperarea UE în domeniul evaluării tehnologiilor medicale (ETM). Astfel, Comisia European a lansat în 2018, o nouă inițiativă care a ajuns în etapele finale ale procesului de adoptare, după compromisul la care s-a ajuns în timpul Președinției germane a Consiliului UE. Votul final al Consiliul UE este prevăzut în noiembrie, în Parlamentul European în decembrie, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial în ianuarie 2022.

Există 3 domenii principale:

  1. Joint Clinical Assessment – evaluarea clinică a medicamentelor.
  2. Joint Scientific Consultation – dialog structurat cu producatorii de medicamente pentru adaptarea designului studiilor clinice pentru a avea criterii de evaluare cât mai bune.
  3. Horizon scanning – cercetare prospectivă pentru a identifica medicamentele care vor intra pe piață în următorii 2-3 ani.

Implementarea efectivă se va realiza în 3 etape:

  1. Iarna 2024- început 2025: medicamente oncologice și ATMPs (terapii avansate, celulare, genice, etc.).
  2. Iarna 2027- început 2028: medicamente orfane.
  3. Iarna 2029- început 2030: toate medicamentele.

De asemenea, structura cea mai importantă va fi Grupul de Coordonare, în care statele membre trebuie să-și desemneze reprezentanți cu competențe în domeniul evaluării tehnologiilor medicale. ​​​​​​​

Accesul la medicamente în România Vs. în Europa

​​​​​​​Obiectivul unui acces rapid, echitabil și durabil la tratamente trebuie împărtășit de toți actorii cheie din sistemul de sănătate din România și să recunoască întârzierile în accesul pacienților din România. Decalajul României poate fi recuperat numai dacă țara noastră se va implica direct și activ la nivel european în procesul decizional privind noile reglementări aduse Evaluării Tehnologiilor Medicale (ETM).

România, printre țările UE care asigură acces gratuit pacienților la cele mai puține medicamente inovatoare
​​​​​​​

Date din Studiul W.A.I.T.” 2020 (publicat în 2021) – cât așteaptă pacienții să acceseze terapii inovatoare” arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte orimai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

În privința ariilor terapeutice, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Potrivit raportului CRA, ,,Report on root causes of market access delays”, există 10 factori interdependenți care explică lipsa medicamentelor din piețele locale și întârzierile de acces.

Pentru Romania, principalii 3 factori care influenteaza negativ accesul sunt :

  • Nerespectarea termenelor de timp pentru evaluare și lipsa de predictibilitate a actualizării Listei de medicamente compensate.
  • Inexistența unor proiecții bugetare multi-anuale si buget pentru medicamente inovatoare insuficient.
  • Disfuncționalități legate de procesul de achiziții a medicamentelor în spitale.

Consolidarea cooperării UE în domeniul ETM după 2021

Noul regulament european instituie o modalitate de lucru, un calendar de implementare sistructuri de luare a deciziei pentru evaluările de la nivel european. Rapoartele de evaluare vor trebui luate în considerare la nivelul proceselor naționale, dar proporția în care acest lucru se va face este la latitudinea statelor membre.

Implementarea procesului de evaluare se preconizează a începe în iarna 2024, cu evaluarea medicamentelor pentru cancer și a terapiilor avansate (genice, celulare, etc). Este foarte important pentru Romania să-și definească poziția privitor la adoptarea rapoartelor europene, să-și pregatească reprezentanții pentru grupurile de lucru și să analizeze ce și cât din legislația națională va fi modificată, astfel încât pacienții români să beneficieze cât mai rapid de medicamentele inovatoare.

Citiți și: România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Statele membre UE continuă să fie solidare cu România în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2 au fost oferite de Austria țării noastre, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89 030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

”Mă bucur să constat că elanul solidarității statelor membre nu a încetinit, în contextul în care România continuă să lupte împotriva COVID-19. Aș dori să mulțumesc Austriei, Franței, Ungariei și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat României. Pandemia rămâne o realitate dură, iar solidaritatea UE își demonstrează încă o dată importanța”, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Acest sprijin vine să-l completeze pe cel oferit de Țările de Jos, Polonia, Ungaria, Danemarca, Italia dar și de Republica Moldova.

Uniunea a furnizat prin același mecanism mai sus amintit 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Țările de Jos, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen din Danemarca. 

Ungaria s-a alăturat acestui efort comun, care s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19 care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă, în contextul în care spitalele din țara noastră nu mai pot face față fluxului de persoane care au nevoie de tratament medical. Acesteia i s-a alăturat Polonia, care va prelua trei pacienți români infectați cu SARS-Cov-2, aflați în stare critică.

În egală măsură, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpului medical de acolo.

Tot luni, în cadrul unei videoconferințe pentru pregătirea summitului Consiliului European, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis președintelui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European și-a arătat deschiderea de a facilita sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

În contextul în care ”România încă nu a atins vârful acestui val pandemic, iar rata de vaccinare a crescut în ultima perioadă, dar insuficient”, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății a discutat cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate, cerând Tocilizumab, un medicament utilizat în tratarea pacienților cu forme severe de COVID-19 pentru care a fost activat Mecanismul pentru Protecție Civilă al UE în vederea achiziționării a 12.700 de flacoane și care se regăsește și pe lista ne nevoi înaintată de țara noastră NATO, și echipe medicale care să sprijine, pe perioade determinate, personalul medical român din prima linie.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID.

Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ENGLISH10 mins ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA39 mins ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.3 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA4 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA6 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

ROMÂNIA6 hours ago

Solidaritate europeană pentru România: Polonia preia trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI

POLITICĂ7 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi11 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending