Connect with us

ROMÂNIA

DOCUMENT Creșterea rolului României în UE și NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, printre principalele prevederi din programul de guvernare al Guvernului Cîțu

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Creșterea rolului României în Uniunea Europeană și NATO, consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite precum și finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă unele dintre prioritățile prezentate în programul de guvernare 2020-2024, depus de coaliția de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR.

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus miercuri dimineață, la Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, programul de guvernare și lista miniștrilor Cabinetului.

Votul de învestitură este programat pentru ora 15.00, după ce miniștrii vor fi audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului României.

Programul de guvernare pentru perioada 20220-2024 prezintă în cele 269 de pagini obiectivele celor 18 ministere care vor compune Cabinetul Cîțu.

Prezentăm pe scurt principalele obiective.

Ministerul Afacerilor Externe

Creșterea rolului României în UE

În următorii ani, coaliția de guvernare își propune o Românie care ”să contribuie activ la aprofundarea construcției europene” și care ”să reușească să valorifice oportunitățile existente la nivel european, în beneficiul cetățenilor români”.

Așadar, printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări:

– continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea UE, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene;

– implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024 şi reiterarea importanței principiilor de unitate, solidaritate şi coeziune europeană consacrate prin Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019;

– în perspectiva Conferinței privind viitorul Europei va fi susținută consolidarea solidarității și a unității europene, a capacității de coordonare, la nivel european, a sprijinului european pentru sistemele de sănătate, precum şi a instrumentelor şi mecanismelor care vor permite Uniunii şi statelor membre să răspundă mai eficient provocărilor curente;

– asigurarea implementării Planului european de redresare şi a Cadrului financiar multianual 2021-2027, cu accent pe direcționarea coerentă a fondurilor către investiții în infrastructură, reforme structurale, creșterea rezilienței economice și sociale, dar și pe accelerarea tranziției ecologice și digitale, în conformitate cu interesele României.

De asemenea, Guvernul României sprijină organizarea a Conferinței privind viitorul Europei, care să dezbată și să cristalizeze un nou consens politic la nivelul statelor membre și al societății europene, în special în următoarele aspecte:

– Identificarea politicilor în care adâncirea integrării europene este benefică, dar și a politicilor care necesită doar o simplă coordonare la nivel european, în acord cu principiul subsidiarității;

– Eficientizarea cadrului instituțional european astfel încât instituțiile europene să fie mai democratice,

mai reprezentative și mai eficiente, servind în primul rând cetățenii europeni;

– Eficientizarea mecanismelor de participare directă a cetățenilor în procesul decizional european;

– Consecvenţă în promovarea poziţiilor naţionale; identificarea unui mecanism intern pentru evitarea dublului discurs, unul la nivel național, altul în procesul decizional la nivel european, care afectează credibilitatea Uniunii Europene și îi slăbește legitimitatea.

Aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro

Guvernul Cîțu dorește să continue demersurile pentru ”aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare”.

De asemenea, eforturile orientate către finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare se numără printre obiectivele noului Cabinet, propunându-și în acest sens ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc”.

Creșterea rolului României în NATO

Guvernul Cîțu va acorda în perioada 2020-2024 o atenție sporită ”elaborării Noului Concept Strategic al NATO, procesului de implementare a deciziilor aliate, în special întărirea coeziunii Flancului Estic și punerea în practică a măsurilor pe linia descurajării și apărării de relevanță sporită, cu impact direct pentru România, mai ales în ce privește sporirea securității la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică”.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

În documentul mai sus amintit este subliniată nevoia identificării și valorizării de ”domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, cu accent pe proiectele Rail2Sea și Via Carpathia”.

De asemenea, Guvernul va acorda o ”o importanță deosebită securității energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilități în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil și cel al securității cibernetice, inclusiv al rețelelor de comunicații de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat în august 2019 și în baza toolbox-ului UE”.

În același timp, ”se va urmări organizarea celei de-a șaptea sesiuni de Dialog Strategic bilateral, la Washington, în prima parte a anului 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și a semnării Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”.

Executivul își propune să dezvolte cooperarea pe linie de educație, inovare, cultură, cercetare, continuând în același timp demersurile pentru aderarea României la programul Visa Waiver.

Ministerul Apărării Naționale

Creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE

Obiectivul stabilit în programul de guvernare cu privire la acest capitol este acela de creşte credibilitatea strategică a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind:

– asigurarea parametrilor stabiliţi în context NATO pentru finanţarea apărării (minim 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare);

– dezvoltarea capacităţii de apărare națională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei;

– participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO;

– contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO din ce în ce mai complexe și diverse, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone, etc), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate.

La nivel național, se va avea în vedere implementarea pachetului de Ţinte de capabilităţi 2021 și implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menționa accentul pe operaționalizarea noilor capabilități și planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat.

Coliția de guvernare își ia angajamentul de a susține maximizarea cooperării și coordonării NATO-UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităților și gestionării riscurilor și amenințărilor de securitate, cu asigurarea complementarității și sinergiei între acțiunile celor două organizații, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiției.

La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună (P.S.A.C.) şi la iniţiativele şi procesele de dezvoltare a capabilităţilor în formatele de cooperare multinaţională oferite de Agenţia Europeană de Apărare, cât şi prin contribuţia la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida UE.

Măsurile propuse au în vedere:

– consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale

Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional;

– participarea la consolidarea industriei europene de apărare și a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizeză capabilități prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligență artificială;

– optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor și proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare derulate la nivelul Agenției Europene de Apărare (E.D.A.);

– participarea la inițiativele și procesele UE dedicate dezvoltării de capabilități militare (PESCO – inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP), în coerență cu angajamentele asumate în cadrul NATO și respectând principiul setului unic de forțe;

– promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanţă accentuată în actualul context strategic, prin susţinerea implementării Declarațiilor comune privind cooperarea UENATO;

– asigurarea sprijinului şi asistenţei statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistenţă mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE);

În ceea ce privește parteneriatul strategic cu SUA, România urmărește să intesifice dialogul politico-militar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Actualul minister va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care va avea drept obiective:

– creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020,

– pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027,

– operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență,

– descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social,

– debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene,

– creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari,

– asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

În noul guvern apare un minister dedicat digitalizării, în contextul în care, la momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Acesta va urmări să transforme profund economia, administrația publică, crescând astfel performanțele și eficiența în sectorul public, prin crearea de noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.

Ministerul Sănătății

Guvernul Cîțu se angajează cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze atât de necesara reformă a sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient.

Pentru atingerea acestor deziderate, obiectivele strategice din sănătate vizează:

– Reformarea administrativă a sistemului de sănătate,

– Investiții masive în sănătate,

– Reconfigurarea sustenabilității si asigurarea unor standarde de calitate si siguranta in sistemul de sănătate,

– Resurse umane în sănătate,

– Prevenția și educația în sănătate,

– Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației,

– Digitalizare și E-Sanatate,

– Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea utilizării medicamentelor inovative eficiente şi a altor tehnologii inovative, concomitent cu asigurarea accesului la medicamente generice.

Ministerul Educației

Programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Național ”România Educată” propus de președintele Klaus Iohannis. Pentru operaționalizarea acestei viziuni, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Guvernul Cîțu își asumă angajamentul de creștere a ambiției și eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European.

Printre programele specifice se numără:

– Programul privind gestionarea deșeurilor – beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public. Bugetul alocat este 527.000.000 lei,

– Stații reîncărcare pentru autostrăzi drumuri europene, naționale și localități. Bugetul alocat: 92 milioane de Lei,

– Programul RABLA Clasic – programul va fi îmbunătățit, în acord cu noile cerințe europene din domeniul mobilității,

– Programul RABLA Plus – mașini electrice. Programul va crește etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluții din acest sector,

– Casa Eficientă Energetic – singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare,

– Rabla pentru Electrocasnice – programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse.

Noul guvern dorește să adopte, de asemenea, o strategie forestieră națională, care va fi armonizată cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european și internațional.

Programul de guvernare 2020-2024 depus de coaliția de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR poate fi consultat AICI

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

Published

on

© MApN

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut luni, 15 aprilie, la sediul MApN, o întrevedere cu ambasadoarea SUA în România,  Kathleen Kavalec, potrivit unui comunicat.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au abordat subiecte importante pe dimensiunea de apărare, precum situația actuală de securitate din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, aspecte privind planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării.

 

Ministrul apărării naționale a mulțumit oficialului american pentru dialogul constant și coordonarea strânsă, aspecte esențiale într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, care întăresc și mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

În context, ministrul Tîlvăr a reiterat importanța prezenței trupelor SUA în România, complementară capabilităților de descurajare şi apărare ale NATO, apreciind profesionalismul forțelor americane.

„Aceste dislocări reprezintă încă o dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de regiunea Mării Negre, iar contribuția persistentă este fundamentală în descurajarea acțiunilor Federației Ruse în regiune”, a arătat ministrul apărării naționale.

De asemenea, ambii oficiali au concluzionat că oferirea unei asistențe internaționale multidimensionale continue este esențială pentru susținerea Ucrainei în efortul defensiv și pentru restabilirea ordinii și stabilității regionale și internaționale.

În finalul întrevederii, ambele părți au convenit continuarea dialogului în vederea dezvoltării priorităților comune în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie, de la Washington.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Culturii Raluca Turcan a anunțat, luni, lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Într-o clădire emblematică a Bucureștiului, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, am sărbătorit astăzi lansarea aplicației mobile PATRIMONIUM, o inițiativă care răspunde nevoilor tinerei generații și care contribuie la creșterea accesului la cultură. Felicit acest proiect și noutatea pe care o aduce – o mai bună înțelegere a patrimoniul național imobil prin intermediul tehnologiei! Mă încântă ideea de a primi pe telefon o notificare despre fiecare monument și importanța lui pentru România. Proiectul este dovada că putem aduce bogăția culturală mai aproape de public, iar Ministerul Culturii a fost un susținător încă din primul moment”, a transmis ministrul Raluca Turcan. 

Aceasta a subliniat că angajamentul său, în calitate de ministru al Culturii, față de conservarea și promovarea bogăției culturale, este unul „ferm și continuu”.

„Ministerul Culturii are datoria de a furniza conținut pentru această aplicație, care trebuie să fie tot mai bogată în informații. Mă bucur că am reușit, ca în ultimele luni să aducem investiții notabile în patrimoniul național. Am obținut terenul pentru noul sediu al Operei Române din Iași, fonduri pentru demararea unui program național de case memoriale, de refacere a unor gări de patrimoniu și a muzeelor în aer liber; La Cluj, 20 milioane de euro vor fi alocați pentru restaurarea clădirii Teatrului Naţional Cluj-Napoca și Opera Națională Română Cluj-Napoca, iar lista poate continua”, a mai spus ministrul.

Raluca Turcan și-a exprimat convingere că „modul în care gestionăm și promovăm monumentele noastre istorice, asigurând modernizarea actului cultural în România, este semnătura noastră ca țară asupra felului în care ne dorim să fim cunoscuți la nivel internațional”.

„Avem nevoie de proiecte cum este cel pe care îl sărbătorim astăzi. Sunt sigură că tânăra generație va folosi aplicația PATRIMONIUM și sper să fie un act de mândrie pentru că suntem o țară atât de bogată!”, a conchis ministrul Culturii.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

Published

on

© Guvernul României/ X

Premierul Marcel Ciolacu a avut o întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, Paul Grod, căruia i-a transmis că ”minoritatea de români din Ucraina și minoritatea ucraineană din România reprezintă poduri autentice pentru o cooperare mai strânsă în popoarele” celor două țări.

”Noi, autoritățile și organizațiile, lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina, stabilitate și pace pentru cetățenii noștri”, a subliniat Ciolacu într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

Conform unei informări a MAE, comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane).

Potrivit Agerpres, Uniunea Ucrainenilor din România, în parteneriat cu Congresul Mondial al Ucrainenilor, a organizat, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în perioada 12 – 15 aprilie, Summitul Liderilor Congresului Mondial al Ucrainenilor.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.4 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.6 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.10 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE11 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending