Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Negocierile cruciale dintre liderii europeni privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene riscă să nu ajungă la niciun deznodământ după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conținea, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridica la 1.135 de miliarde de euro, fără a lua în calcul inflația setată la un criteriu de 2%, era orientat către șapte rubrici prioritare cu următoarele alocări:

1) piața unică, inovație și piața digitală (166,3 miliarde);

2) coeziune și valori (391,97 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (336 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (30,82 miliarde);

5) securitate și apărare (24,32 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (108,9 miliarde);

7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Bugetul propus de Charles Michel păstrează domeniile prioritare, dar cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură. Bugetul gândit de președintele Consiliului European arată astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (149,5 miliarde);

2) coeziune și valori (380,05 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (354,082 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (14,29 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (101 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

După cum se observă, rubrica ”resurse naturale și mediu”, alcătuită din politica agricolă comună, politica maritimă, politica de pescuit și obiectivele climatice ale Uniunii Europene este singurul domeniu care a cunoscut creșteri financiare în propunerea lui Michel, incluzând aici și o finanțare de 7,5 miliarde de euro pentru Fondul privind o tranziție echitabilă. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 20 februarie, dar care este așteptat să se prelungească din pricina complexității și a sensibilității acestui dosar care echivalează cu definirea viitorului Uniunii Europene din perspectiva banilor pe care statele membre sunt sau nu sunt dispuse să îi aloce.

Totodată, propunerea lui Michel este urmarea unor consultări bilaterale pe care șeful Consiliului European le-a avut cu toți 27 de șefi de state sau de guverne, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

În ce privește coeziunea, draft-ul de concluzii propus de președintele Consiliului European se referă la o reducere a regulii de trei ani pentru absorbție dorită de România pentru a evita dezangajarea de fonduri europene, reprezentând o trecere graduală de la formula ”N+3” la formula ”N+2”. În privința agriculturii, propunerea lui Michel păstrează plățile directe pentru fermieri, o altă solicitare importantă pentru România.

De asemenea, cuprinderea obiectivelor Comisiei Europene – de a aloca minim 25% din buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – ar putea favoriza România, în contextul în care, potrivit estimărilor, țara noastră ar urma să beneficieze de 757,1 milioane de euro, a treia cea mai mare alocare, din Fondul pentru o tranziție echitabilă cu scopul reconversiei industriilor bazate pe cărbune.

În schimb, Parlamentul European a avertizat miercuri că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

În schimb, înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Germania sau Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european. Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Acordurile de astăzi deschid un nou capitol în relația dintre Regatul Unit și UE — începutul unui Parteneriat Strategic reînnoit și consolidat

Published

on

© European Union 2025

Acordurile pe care le-am încheiat astăzi nu marchează doar un progres, ci deschid un nou capitol în relația dintre Regatul Unit și UE: începutul unui Parteneriat Strategic reînnoit și consolidat, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Londra, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Keir Starmer, la finalul primului summit UE-Regatul Unit post-BREXIT.

„În ultimele luni, am muncit neîncetat pentru a reconstrui încrederea. Așa cum am discutat în timpul vizitei mele la Downing Street, în decembrie, într-o lume tot mai instabilă, o colaborare profundă între parteneri cu aceleași valori — aliați firești, așa cum suntem noi — nu este un lux, ci o necesitate”, a precizat Costa.

Președintele Consiliului European a subliniat importanța rezultatelor obținute în urma acestui efort comun: o declarație comună privind cooperarea pe teme globale, un parteneriat în domeniul securității și apărării, precum și o înțelegere comună și o agendă reînnoită de cooperare.

„Aceste acorduri sunt mai mult decât simple declarații pe hârtie. Ele reflectă angajamentele noastre comune — pentru securitate, prosperitate, dezvoltare și, mai presus de toate, pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii. Relația noastră se bazează pe valori comune, interese reciproce și pe realitatea simplă a apropierii noastre geografice. Suntem vecini, aliați, parteneri. Și suntem prieteni”, a adăugat Antonio Costa.

Făcând referire la ordinea internațională bazată pe reguli, Antonio Costa, a atras atenția că aceasta se află sub asediu, în timp ce multilateralismul este pus la încercare. În acest context, el a subliniat că Uniunea Europeană și Regatul Unit rămân actori esențiali în asigurarea stabilității globale.

„Trebuie să fim apărătorii acestei ordini. Europa se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa securității din ultimele decenii — provocată de războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Dar atât Regatul Unit, cât și Uniunea Europeană sunt unite într-o convingere fundamentală: împărtășim o responsabilitate esențială pentru securitatea Europei. De aceea, ne reafirmăm angajamentul comun de a lucra pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina — o pace care să garanteze independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Mingea este acum în terenul Rusiei. Vom intensifica presiunea asupra președintelui Putin — inclusiv printr-un nou pachet de sancțiuni — pentru a-l aduce la masa negocierilor. Rusia trebuie să accepte o încetare a focului necondiționată. Trebuie să înceteze să fie o amenințare pentru Ucraina și pentru securitatea europeană”, a punctat oficialul european.

Făcând trimitere la noul parteneriat în domeniul securității și apărării dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, Antonip Costa a subliniat că această inițiativă va consolida cooperarea bilaterală, va întări contribuția Europei la NATO și va permite o mai bună aliniere în jurul priorităților strategice comune.

„În domeniul comerțului, ne unește angajamentul pentru stabilitate economică. Credem amândoi în liberul schimb — echitabil, sustenabil și deschis — ca motor al prosperității, atât pentru cetățeni, cât și pentru economia globală. În ceea ce privește migrația, vom colabora pentru a reduce fluxurile neregulate și pentru a consolida cooperarea cu țările de origine și de tranzit”, a adăugat președintele Consiliului European.

În încheiere, Antonio Costa, a subliniat că Regatul Unit și Uniunea Europeană „sunt mai puternice atunci când acționează împreună — pentru prosperitate, pentru securitate și pentru pace, în Europa și dincolo de ea”.

„Acesta este mesajul care stă la baza noii noastre cooperări. Aceasta este direcția pe care o urmăm, împreună, după acest summit reușit — care va fi doar primul dintr-un lung șir. Pentru că, așa cum am convenit astăzi, de acum înainte Uniunea Europeană și Regatul Unit se vor întâlni în fiecare an”, a conchis președintele Consiliului European. 

Citiți și 

Ursula von der Leyen, la primul summit UE–Regatul Unit: Acordurile încheiate astăzi marchează un moment istoric. Europa rămâne unită

UE și Regatul Unit vor parafa un nou pact de apărare și securitate în cadrul primului summit pentru resetarea relațiilor post-BREXIT

Resetarea relației dintre UE și Regatul Unit începe cu un acord privind pescuitul și controalele fitosanitare

Keir Starmer: Acordul de „resetare” a relației cu UE demonstrează că Regatul Unit este „înapoi pe scena internațională”

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Aderarea Albaniei la UE este obiectivul nostru comun și nu este o chestiune de ”dacă” sau ”cum”, ci de ”când”, subliniază președintele Consiliului European: Știți exact ce trebuie făcut

Published

on

© European Union, 2025

Aderarea Albaniei la Uniunea Europeană este obiectivul nostru comun și nu este o chestiune de ”dacă” sau ”cum”, ci de ”când”, a subliniat președintele Consiliului European, Antonio Costa, în cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul albanez Edi Rama.

Întâlnirea dintre cei doi vine la scurt timp după ce premierul țării aspirante la UE, pro-european, a reușit să își securizeze al patrulea mandat consecutiv la conducerea Guvernului, în cadrul alegerilor parlamentare din mai 2025.

”Rezultatul alegerilor din această săptămână reconfirmă dorința albanezilor de integrare în Uniunea Europeană. Știți exact ce trebuie făcut. Nu pot decât să vă încurajez să vă păstrați ochii pe obiectiv și să atingeți aceste ultime etape. Menținerea ritmului și intensificarea activității privind reformele Uniunii Europene este acum esențială, în special statul de drept și lupta împotriva corupției. Europa nu este doar despre prosperitate, nu este doar despre valori. Europa are nevoie de credință pentru viitor, pentru viitorul nostru comun împreună”, a evidențiat Costa.

Albania găzduiește vineri cea de a șasea reuniune a comunității politice europene (EPC), având ca temă ”Noua Europă într-o lume nouă: unitate – cooperare – acțiune comună”, conform unor informații ale Consiliului European.

Temele care urmează să fie abordate de liderii de pe întreg continentul sunt:

  • securitatea și reziliența democratică a Europei, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
  • competitivitate și securitate economică
  • provocările în materie de mobilitate și capacitarea tinerilor

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o prioritate pentru Bruxelles, mai ales în contextul geopolitic actual, fapt reliefat și de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, ecou al poziționării instituției din care face parte și care se regăsește în ultimul pachet de extindere în care sunt recunoscute eforturile Ucrainei și Republicii Moldova pe calea europeană.

Albania și Muntenegru ar putea încheia negocierile pentru aderarea la UE la finele lui 2026 sau 2027, declara Marta Kos în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen

Citiți și: Albania este foarte ”hotărâtă și ambițioasă” să încheie toate negocierile de aderare la UE în 2027, subliniază premierul Edi Rama

Pentru a se pregăti pentru primirea de noi membri, și Uniunea Europeană depunde eforturi de a se reforma, fapt ce se regăsește în documentul de ”pre-extindere” prezentat de Ursula von der Leyen în primul său mandat ca președinte al Comisiei Europene.

Pentru ca propunerile avansate de atunci – țările candidate să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată – să fie implementate cu fluiditate, liderii europeni au adoptat o foaie de parcurs, urmărind obiectivul general, acela de a pune în aplicare Agenda Strategică pentru 2024-2029.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, afirmă președintele Consiliului European: „Mingea este acum în terenul dumneavoastră”

Published

on

© Aleksandar Vučić / Facebook

UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, ca stat stabil, pașnic și prosper, care a depășit moștenirea trecutului și a ales un viitor democratic și european, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, potrivit comunicatului oficial.

„În decembrie, la începutul mandatului meu de președinte al Consiliului European, am transmis un semnal clar privind angajamentul meu personal și prioritatea pe care o acord extinderii Uniunii Europene către Balcanii de Vest. Astăzi, încep chiar aici, în Serbia, un turneu în toate cele șase state partenere din regiune”, a declarat Antonio Costa.

Referindu-se la procesul de aderare, președintele Consiliului European a subliniat că acesta se bazează pe încredere reciprocă, iar actualul context favorabil extinderii Uniunii Europene reprezintă o oportunitate majoră pentru Serbia.

 

Citiți și: Parlamentul European încurajează Kosovo și Serbia să avanseze în reformele lor privind aderarea la Uniunea Europeană

„M-am bucurat să aflu că integrarea în UE rămâne o prioritate pentru dumneavoastră și pentru noul guvern. Este esențial ca această orientare să se traducă rapid în acțiuni concrete și într-o accelerare a reformelor. După cum știți, procesul de aderare se bazează pe merit. Următorul pas pentru deschiderea Clusterului 3 este foarte clar și a fost deja agreat: consolidarea libertății presei, lupta împotriva corupției și reformarea legislației electorale. Este încurajator să aud, dragă Aleksandar, că faceți progrese în această direcție”, a adăugat Antonio Costa.

Totodată, Costa a precizat că reformele necesare nu reprezintă o simplă formalitate, ci aduc beneficii concrete pentru cetățenii sârbi, subliniind că alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună a UE, împreună cu soluționarea problemelor bilaterale și avansarea dialogului Belgrad–Priștina, sunt condiții esențiale în procesul de aderare.

„Desigur, nu putem ignora faptul că un pilon al politicii noastre externe și de securitate comune este condamnarea fermă a invaziei brutale a Rusiei în Ucraina și sprijinul pentru Ucraina în obținerea unei păci juste și durabile. Dragă Aleksandar, extinderea UE se bazează pe construirea încrederii. Știu că mulți oameni – nu doar în Serbia, ci în întreaga regiune – și-au pierdut încrederea în acest proces. Am venit astăzi aici pentru a vă asigura de angajamentul meu personal și de voința fermă a Uniunii Europene de a duce acest proces la bun sfârșit”, a punctat Antonio Costa.

În încheiere, președintele Consiliului European a afirmat cu convingere că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană.

„Mingea este acum în terenul dumneavoastră. Nu trebuie să pierdem timpul – viitorul nu așteaptă. Este momentul să deschidem Clusterul 3 și să continuăm, pas cu pas, drumul Serbiei către o aderare reușită la Uniunea Europeană”, a conchis Antonio Costa.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

POLITICĂ3 hours ago

Stelian Bujduveanu va fi primarul general interimar al Bucureștiului: Îmi asum responsabilitatea cu seriozitate, implicare și respect pentru încrederea acordată

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ANC a reafirmat, la reuniunea Consiliului Competitivitate de la Bruxelles, angajamentul României de a contribui activ la definirea politicilor europene în cercetare și inovare

INTERNAȚIONAL4 hours ago

O delegație a Parlamentului European va analiza, la Chișinău, capacitățile R. Moldova de a contracara ingerințele străine și amenințările hibride

CONSILIUL UE4 hours ago

Statele membre solicită o strategie incluzivă, etică, durabilă și centrată pe om pentru utilizarea inteligenței artificiale în știință

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Emil Hurezeanu l-a asigurat pe Mihai Popșoi că România va continua să fie alături de R. Moldova în procesul de reformă și de pregătire a accederii la UE

ROMÂNIA4 hours ago

ICI București, nou parteneriat cu compania Danubius Exim: Propunem să dezvoltăm soluții eficiente, adaptate nevoilor digitale ale României moderne

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Netanyahu acuză Franța, Regatul Unit și Canada că sunt de partea „ucigașilor în masă, violatorilor, ucigașilor de copii și răpitorilor” susținând crearea unui stat palestinian

MAREA BRITANIE5 hours ago

”Este imposibil să ne imaginăm arhitectura de securitate a Europei fără Marea Britanie și fără Ucraina”, subliniază comisarul european Andrius Kubilius

INTERNAȚIONAL6 hours ago

În timp ce administrația Trump nu mai permite Universității Harvard să înscrie studenți străini, Europa îi așteaptă cu brațele deschise 

NATO1 day ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA1 day ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending