Negocierile cruciale dintre liderii europeni privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene riscă să nu ajungă la niciun deznodământ după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).
Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.
În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.
Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conținea, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.
Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridica la 1.135 de miliarde de euro, fără a lua în calcul inflația setată la un criteriu de 2%, era orientat către șapte rubrici prioritare cu următoarele alocări:
1) piața unică, inovație și piața digitală (166,3 miliarde);
2) coeziune și valori (391,97 miliarde);
3) resurse naturale și mediu (336 miliarde);
4) migrație și gestiunea frontierelor (30,82 miliarde);
5) securitate și apărare (24,32 miliarde);
6) vecinătatea și politica globală (108,9 miliarde);
7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).
Bugetul propus de Charles Michel păstrează domeniile prioritare, dar cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură. Bugetul gândit de președintele Consiliului European arată astfel:
1) piața unică, inovație și piața digitală (149,5 miliarde);
2) coeziune și valori (380,05 miliarde);
3) resurse naturale și mediu (354,082 miliarde);
4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);
5) securitate și apărare (14,29 miliarde);
6) vecinătatea și politica globală (101 miliarde);
7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).
După cum se observă, rubrica ”resurse naturale și mediu”, alcătuită din politica agricolă comună, politica maritimă, politica de pescuit și obiectivele climatice ale Uniunii Europene este singurul domeniu care a cunoscut creșteri financiare în propunerea lui Michel, incluzând aici și o finanțare de 7,5 miliarde de euro pentru Fondul privind o tranziție echitabilă. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.
Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 20 februarie, dar care este așteptat să se prelungească din pricina complexității și a sensibilității acestui dosar care echivalează cu definirea viitorului Uniunii Europene din perspectiva banilor pe care statele membre sunt sau nu sunt dispuse să îi aloce.
Totodată, propunerea lui Michel este urmarea unor consultări bilaterale pe care șeful Consiliului European le-a avut cu toți 27 de șefi de state sau de guverne, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.
În ce privește coeziunea, draft-ul de concluzii propus de președintele Consiliului European se referă la o reducere a regulii de trei ani pentru absorbție dorită de România pentru a evita dezangajarea de fonduri europene, reprezentând o trecere graduală de la formula ”N+3” la formula ”N+2”. În privința agriculturii, propunerea lui Michel păstrează plățile directe pentru fermieri, o altă solicitare importantă pentru România.
De asemenea, cuprinderea obiectivelor Comisiei Europene – de a aloca minim 25% din buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – ar putea favoriza România, în contextul în care, potrivit estimărilor, țara noastră ar urma să beneficieze de 757,1 milioane de euro, a treia cea mai mare alocare, din Fondul pentru o tranziție echitabilă cu scopul reconversiei industriilor bazate pe cărbune.
În schimb, Parlamentul European a avertizat miercuri că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.
Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.
În schimb, înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.
În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Germania sau Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european. Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.
Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.
În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.
Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
