Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Negocierile cruciale dintre liderii europeni privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene riscă să nu ajungă la niciun deznodământ după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conținea, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridica la 1.135 de miliarde de euro, fără a lua în calcul inflația setată la un criteriu de 2%, era orientat către șapte rubrici prioritare cu următoarele alocări:

1) piața unică, inovație și piața digitală (166,3 miliarde);

2) coeziune și valori (391,97 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (336 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (30,82 miliarde);

5) securitate și apărare (24,32 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (108,9 miliarde);

7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Bugetul propus de Charles Michel păstrează domeniile prioritare, dar cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură. Bugetul gândit de președintele Consiliului European arată astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (149,5 miliarde);

2) coeziune și valori (380,05 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (354,082 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (14,29 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (101 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

După cum se observă, rubrica ”resurse naturale și mediu”, alcătuită din politica agricolă comună, politica maritimă, politica de pescuit și obiectivele climatice ale Uniunii Europene este singurul domeniu care a cunoscut creșteri financiare în propunerea lui Michel, incluzând aici și o finanțare de 7,5 miliarde de euro pentru Fondul privind o tranziție echitabilă. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 20 februarie, dar care este așteptat să se prelungească din pricina complexității și a sensibilității acestui dosar care echivalează cu definirea viitorului Uniunii Europene din perspectiva banilor pe care statele membre sunt sau nu sunt dispuse să îi aloce.

Totodată, propunerea lui Michel este urmarea unor consultări bilaterale pe care șeful Consiliului European le-a avut cu toți 27 de șefi de state sau de guverne, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

În ce privește coeziunea, draft-ul de concluzii propus de președintele Consiliului European se referă la o reducere a regulii de trei ani pentru absorbție dorită de România pentru a evita dezangajarea de fonduri europene, reprezentând o trecere graduală de la formula ”N+3” la formula ”N+2”. În privința agriculturii, propunerea lui Michel păstrează plățile directe pentru fermieri, o altă solicitare importantă pentru România.

De asemenea, cuprinderea obiectivelor Comisiei Europene – de a aloca minim 25% din buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – ar putea favoriza România, în contextul în care, potrivit estimărilor, țara noastră ar urma să beneficieze de 757,1 milioane de euro, a treia cea mai mare alocare, din Fondul pentru o tranziție echitabilă cu scopul reconversiei industriilor bazate pe cărbune.

În schimb, Parlamentul European a avertizat miercuri că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

În schimb, înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Germania sau Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european. Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană şi India au decis sâmbătă în cadrul unui summit să-şi revigoreze relaţiile, convenind în special asupra reluării negocierilor în vederea unui acord de liber schimb şi unei cooperări mai substanţiale, într-un moment în care India este grav afectată de pandemia COVID-19, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Sunt bucuros să anunţ că UE şi India deschid un nou capitol în relaţiile lor”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după încheierea summitului UE-India, desfăşurat prin videoconferinţă de la Porto, unde anterior liderii europeni au participat la Summitul social european și la reuniunea informală a Consiliului European.

UE este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali și investitori străini din India.

Reuniunea a generat un nou impuls pentru relațiile comerciale bilaterale, liderii europeni și premierul indian căzând de acord asupra “reluării negocierilor privind un acord de liber schimb echilibrat, ambițios, cuprinzător și benefic reciproc, găsirii de soluții rapide la problemele de lungă durată de acces pe piață, lansării negocierilor privind un acord autonom de protecție a investițiilor și începerii negocierile privind un acord privind indicatorii geografici”, se arată în declarația semnată de UE și India.

S-a recurs la varianta videoconferinţei după ce premierul indian Narendra Modi a fost constrâns să-şi anuleze deplasarea în oraşul portughez din cauza situaţiei sanitare din ţara sa.

UE şi India vor realiza în comun proiecte de infrastructură în Africa, Asia centrală şi de est, zone unde China este foarte prezentă prin finanţarea şi executarea unor astfel de proiecte, a declarat un oficial din MAE indian, potrivit Reuters.

Citiți și Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

Dar preşedinta Comisiei European a spus în faţa presei după summitul UE-India că ”este prematur să intrăm în detalii, însă vom conduce trei negocieri în paralel”, enunţate şi de Charles Michel, care a precizat că este vorba despre negocierea ”acordurilor privind comerţul, protejarea investiţiilor şi indicaţiile geografice”.

Mari producătoare de vaccinuri, UE şi India au mai convenit cu această ocazie să-şi consolideze cooperarea pentru a face faţă actualei pandemii şi a unor alte viitoare posibile crize de acest fel.

”Aş putea foarte bine să-mi imaginez o cooperare încă şi mai strânsă între UE şi India în producţia de vaccinuri”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, ea participând de asemenea prin videoconferinţă la summiturile desfăşurate la Porto.

”India a ales să investească mai mult în relaţia sa cu UE din cauza Chinei şi a Brexitului, care obligă New Delhi să nu mai considere Londra drept unica sa intrare în UE”, a explicat în acest timp şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în contextul în care guvernul de la Londra doreşte să negocieze de asemenea un acord de liber schimb cu India.

Dar acordurile pe care UE doreşte să le încheie cu India nu vor fi uşor de obţinut, a avertizat un înalt funcţionar european citat de AFP.

”India este o ţară foarte protecţionistă şi, cu toate că este o mare democraţie, chestiunile privind drepturile omului sunt foarte sensibile şi indienii se reorientează uşor”, explică acesta, subliniind însă că relansarea cooperării convenită la acest summit ”nu înseamnă că UE şi India vor constitui un bloc între SUA şi China”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, vor lansa Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării va include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, sâmbătă, la reuniunea informală a Consiliului European de la Porto, apelul la consolidarea coordonării la nivelul Uniunii Europene, arătând că imunizarea populaţiei împotriva COVID-19 rămâne prioritară, context în care este importantă asigurarea necesarului de vaccinuri, eforturile Comisiei Europene în acest sens fiind pe deplin apreciate, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, el a subliniat importanţa unei campanii de informare publice eficiente care să contracareze acţiunile de dezinformare, care riscă să sporească gradul de neîncredere în vaccinuri.

Totodată, Iohannis a evidenţiat importanţa sprijinului acordat partenerilor estici şi celor din Balcanii de Vest, precum şi statelor terţe în nevoie, un exemplu în acest sens fiind sprijinul acordat recent Indiei. În context, preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România continuă să acorde sprijin Republicii Moldova şi Ucrainei prin donarea de vaccinuri.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, şefii de stat şi de guvern au avut un nou schimb de opinii cu privire la coordonarea la nivel UE în contextul pandemiei de COVID-19, cu accent pe situaţia epidemiologică actuală şi derularea campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva asigurării necesarului de vaccinuri şi a comunicării publice. Au fost abordate în discuţii şi aspectele de interes privind instituirea certificatului digital, precum şi sprijinul pentru statele terţe.

În marja Consiliului European informal s-a desfăşurat, de asemenea, reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE cu India, în format hibrid, premierul Indiei, Narendra Modi, participând prin videoconferinţă la reuniune. Discuţiile s-au axat pe consolidarea cooperării în combaterea pandemiei de COVID-19, cu precădere în contextul în care India se confruntă cu o situaţie epidemiologică pe plan intern fără precedent.

Liderii europeni şi premierul indian au agreat o declaraţie comună, axată în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă şi digitală, o declaraţie privind stabilirea unui Parteneriat pentru Conectivitate, cu obiectivul îmbunătăţirii conectivităţii în toate dimensiunile sale, prin promovarea unor proiecte de calitate, bazate pe principiile durabilităţii şi condiţiilor echitabile, precum şi o serie de angajamente de cooperare sectorială în domeniile dezvoltării durabile, securităţii, digital şi inteligenţei artificiale.

Klaus Iohannis a participat, vineri şi sâmbătă, la Porto, în Portugalia, la Summitul Social european, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE-India.

Găzduit de preşedinţia portugheză a Consiliului Uniunii Europene, Summitul Social a inclus două evenimente distincte: Conferinţa la nivel înalt pe teme sociale, cu participarea partenerilor sociali, şi reuniunea informală a Consiliului European.

Discuţiile specifice din cadrul Conferinţei la nivel înalt au fost structurate pe trei ateliere tematice – “Ocuparea şi locurile de muncă”, “Competenţe şi inovare”, “Bunăstarea şi protecţia socială”, la acestea participând, pe lângă liderii europeni, şi diverşi parteneri sociali de la nivel UE.

Citiți și Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o intervenţie în cadrul atelierului tematic “Competenţe şi Inovare”. Cu această ocazie, şeful statului a subliniat importanţa unei educaţii de calitate, atât pentru persoanele tinere, cât şi pentru persoanele adulte, deja active, evidenţiind rolul acesteia în susţinerea unei mai bune integrări pe piaţa muncii, precum şi pentru dezvoltarea societăţii în ansamblu.

 

Citiți și

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

Şefii de stat şi de guvern au agreat Declaraţia de la Porto, document care stabileşte agenda politicii sociale europene pentru perioada următoare. Documentul subliniază importanţa unităţii şi solidarităţii pentru definirea proiectului european, promovarea modelului social european, a coeziunii sociale şi a prosperităţii în Uniune, precum şi în combaterea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19. Pilonul European al Drepturilor Sociale este considerat un element fundamental al redresării post-criză, care trebuie să fie colectivă, incluzivă şi coezivă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO13 hours ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO13 hours ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.17 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.2 days ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA2 weeks ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending