Connect with us

U.E.

Document Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China

Published

on

©Valdis Dombrovskis/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să identifice cum să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China și cum să coordoneze mai bine acțiunile întreprinse de instituțiile UE și măsurile luate de diferitele state membre în ceea ce privește relația lor bilaterală cu China, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro. 

Într-un nou document de analiză intitulat „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, dat publicității joi, Curtea de Conturi Europeană analizează riscurile multipe – cu precădere cele de natură economică și politică – pe care le prezintă pentru UE strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, precum și oportunitățile pe care le oferă aceasta.

În același timp, Curtea de Conturi Europeană atenționează asupra caracterului incomplet al datelor care există cu privire la investițiile Chinei în UE și semnalează că este necesară o cartografiere riguroasă a riscurilor și oportunităților.

Așadar, în documentul mai sus citat Curtea identifică mai multe elemente care împiedică UE să elaboreze politici în cunoștință de cauză cu privire la relația cu China.

Instituția subliniază că, din cauză că, printre altele, datele sunt incomplete și fragmentate, a fost dificil să se obțină o imagine de ansamblu asupra investițiilor care fac parte din strategia de investiții controlată de stat pe care o aplică China în UE.

De asemenea, instituțiile UE nu au realizat încă nicio analiză cuprinzătoare și formalizată a riscurilor și a oportunităților pe care le prezintă strategia de investiții a Chinei.

Printre riscurile și oportunitățile care au fost compilate de Curte (prima compilare de acest tip), au fost identificate 18 riscuri cu caracter politic, economic, social, juridic și de mediu, dintre care se pot cita îndatorarea excesivă față de China a anumitor state membre și forțarea firmelor să transfere tehnologie. Dacă s-ar concretiza, aceste riscuri ar avea un impact negativ asupra reciprocității și a existenței unor condiții de concurență echitabile.

Mai mult, trei dintre aceste riscuri (lacunele sau suprapunerile în infrastructura de conectivitate, șocurile asupra lanțurilor de aprovizionare din UE și transmiterea bolilor) nu sunt încă acoperite de niciuna dintre acțiunile întreprinse în prezent de Comisie sau de Serviciul European de Acțiune Externă. În cadrul aceleiași compilări realizate de Curte, sunt identificate și 13 oportunități care se conturează pentru UE pe arena politică și economică.

Curtea avertizează că UE va trebui să facă față la șase provocări viitoare în ceea ce privește răspunsul pe care îl oferă față de strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, și anume:

– cum să furnizeze date mai complete și de actualitate în ceea ce privește investițiile realizate de China în UE;

– cum să efectueze o analiză exhaustivă a riscurilor și a oportunităților;

– cum să își pună mai bine în aplicare propria strategie – în special acțiunile care promovează

reciprocitatea și care previn efectele de denaturare pe piața internă a UE – și cum să se

abordeze riscurile rămase;

– cum să evalueze nevoile în materie de finanțare și cum să urmărească cheltuielile;

– cum să consolideze monitorizarea, evaluarea și raportarea;

– și cum să coordoneze mai bine răspunsul instituțiilor UE și cel al statelor membre.

Încă din anii 1980, China pune în aplicare o strategie de investiții care încurajează întreprinderile deținute de stat și societățile comerciale private din această țară să investească în sectoare strategice din străinătate. Cei doi piloni principali ai strategiei sunt inițiativa „O centură, un drum”, care vizează conectivitatea, și strategia industrială „Fabricat în China 2025” – ambele urmărind să garanteze influența și creșterea economică a acestei țări.

Instituțiile europene au lansat un număr de inițiative, iar cea mai recentă dintre acestea – perspectiva strategică UE-China, adoptată în 2019 – a marcat o modificare a tonului relațiilor dintre UE și China, aceasta din urmă fiind considerată atât ca un partener, cât și ca un rival sistemic.

În plus, statele membre cooperează cu China la nivel bilateral, adeseori în funcție de propriile interese naționale și fără a informa Comisia, chiar și în cazurile în care există o obligație în acest sens. O astfel de abordare fragmentată nu este de natură să promoveze puterea economică pe care ar avea-o UE dacă ar acționa unitar.

În acest context, Curtea atrage atenția asupra dificultăților speciale cu care se confruntă UE în a acționa în mod coordonat și oportun în domeniile în care o abordare concertată a UE ar putea constitui un avantaj, așa cum este cazul cu securitatea tehnologiei 5G.

De altfel, investițiile realizate de China în UE s-au multiplicat în ultimele decenii și pot avea efecte pozitive pentru economiile europene, cum ar fi promovarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Ele pot implica însă sectoare cu importanță strategică, de exemplu, energie, telecomunicații, porturi și căi ferate.

În plus, în spatele a peste jumătate din aceste investiții realizate în UE s-au aflat întreprinderi deținute de statul chinez.

Conform normelor UE, dacă ar fi acordate de statele membre, astfel de subvenții ar fi tratate drept ajutoare de stat. Acest tratament diferit poate denatura concurența pe piața internă a UE și îngreunează asigurarea unor condiții de concurență echitabile în UE pentru întreprinderile și pentru investițiile acesteia.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei, iar China este al doilea partener comercial ca mărime al UE.

Potrivit datelor publicate de Eurostat în luna august, UE a exportat către China în perioada ianuarie-iunie 2020 bunuri în valoare de 93.8 miliarde de euro, în scădere cu 3% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, de la 96.7 miliarde de euro.

Cât privește importul, Uniunea Europeană a importat în prima jumătate a acestui an bunuri în valoare de 181.7 miliarde de euro, cu 5.1% mai mult în comparație cu lunile ianuarie-iunie 2019, când bunurile importate se ridicau la valoare de 172.9 miliarde de euro.

În plus, Uniunea Europeană se angajează să asigure reciprocitate în relațiile comerciale cu China și condiții de concurență echitabile.

China este însă o piață mai puțin deschisă decât UE în ceea ce privește investițiile străine. Există, de asemenea, preocupări că investițiile sponsorizate de statul chinez în statele membre ar putea denatura concurența pe piața internă a UE.

Acest aspect a fost semnalat și de oficialii europeni în cadrul celui de-al 8-lea Dialog economic și comercial la nivel înalt cu reprezentanți ai statului chinez, desfășurat la finalul lunii iulie.

Astfel, comisarul european pentru Comerț de la acel moment, Phil Hogan, a transmis vicepremierului chinez Liu He și celorlalți oficiali din cadrul Guvernului de la Beijing că ”relațiile bilaterale și comerciale UE-China trebuie să se bazeze pe ”principiile-cheie ale reciprocității și concurenței echitabile, fundamentate pe norme predictibile și clare”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are șanse reale de a obține găzduirea Centrului pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida, astfel, poziția în Uniunea Europeană, în ciuda competiției acerbe, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, într-un mesaj pe Facebook. 

Cristian Bușoi a participat joi, 29 octombrie, la trilogul de negociere între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe tema securității cibernetice, la care au participat comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton, și secretarul de stat din Guvernul federal al Germaniei, dr. Markus Richter.

În cadrul sesiunii de negociere desfășurată prin videoconferință, președintele ITRE a transmis următorul mesaj:

„Pentru a opri infracțiunile și amenințările cibernetice, în continuă creștere, Uniunea Europeană are nevoie de o abordare coordonată și, implicit, de un nou Centru de securitate cibernetică. Digitalizarea Uniunii Europene și implementarea sigură a 5G nu vor putea fi făcute fără un scut de apărare, care să protejeze temeinic integritatea și securitatea infrastructurii digitale, a serviciilor și rețelelor de comunicații”.

Eurodeputatul PPE consideră că factorii decizionali de la Bruxelles pot proteja prin deciziile lor cetățenii europeni și statele membre și să le ofere garanția securității și în domeniul digital. Mai mult, spune Cristian Bușoi, Centrul pentru Securitatea Cibernetică reprezintă „o șansă pentru România de a-și consolida poziția în UE, pentru ca avem șanse reale de obține găzduirea Centrului, chiar dacă competiția este foarte grea”.

Centrul European Industrial, Tehnologic și de Cercetare pentru Securitatea Cibernetică va spori coordonarea activităților de cercetare și inovare în domeniul securității cibernetice. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al Uniunii Europene de a pune în comun investițiile în dezvoltarea securității cibernetice la nivel de cercetare, tehnologie și industrie.

Continue Reading

U.E.

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a îndemnat statele membre din UE să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus, în ciuda dificultăților de adaptare resimțite în rândul populației, transmite Agerpres

„Trebuie să trecem prin asta, acolo unde este necesar, cu restricţii privind viaţa de zi cu zi, pentru a rupe lanţul transmiterii’, a spus oficialul european într-o videoconferinţă cu miniştrii sănătăţii din ţările UE.

Totodată, aceasta a recunoscut că unele din măsurile necesare sunt „dureroase”, iar mulți europeni sunt reticenți cu privire la respectarea lor având experiența limitantă a restricțiilor adoptate de autoritățile din statele membre în timpul primului val al pandemiei, în primăvară. 

De asemenea, comisarul european a îndemnat statele membre să intensifice testarea, să amelioreze posibilităţile de urmărire a contactelor şi să extindă capacitatea sistemelor sanitare, în contextul în care numărul total de cazuri de infectare pe continent a depășit 10 milioane de la debutul pandemiei. 

Amintim că în mai multe state europene, autorităţile au închis restaurantele şi barurile şi au interzis evenimentele sportive şi culturale, iar în cele mai mari state din UE, Franța, Germania, Italia sau Spania, autoritățile au decis închiderea restaurantelor, barurilor sau școlilor, interzicerea activităților culturale cu public, au restrând circulația persoanelor între anumite ore, introducând chiar măsura izolării naționale pe termen mai scurt sau mediu, 1 lună de zile în cazul Franței și până în luna mai a anului viitor, în cazul Spaniei. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

Published

on

©European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 400.000 de hectare (ha) de teren natural european au ars și un număr record de zone naturale protejate au fost afectate de incendii forestiere în 2019, relevă un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Potrivit celei de-a 20-a ediții a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru anul 2019, schimbările climatice au continuat să aibă efecte negative asupra duratei și intensității pericolului de incendii în Europa. Încă din luna martie, înainte de ”sezonul incendiilor” în majoritatea țărilor, suprafața totală din UE afectată de incendii era deja mai mare decât media anuală a ultimilor 12 ani.

Cu toate acestea, datorită unei mai bune pregătiri și unei reacții mai eficiente, sezonul 2019 a fost unul dintre cele mai bune de până acum în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești.

Conform constatărilor din raport, dintre statele membre, Spania, Portugalia și Polonia au înregistrat cel mai ridicat număr de incendii din țările UE în 2019. România a fost, cu 73 444 ha de suprafață afectată de incendii, țara care a suferit cele mai mari pagube produse în zonele protejate în 2019, conform sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS). 

Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate „Natura 2000” din Europa, mai arată raportul. O suprafață de 159 585 ha a fost devastată de incendii în 2019 în UE, iar din aceasta, aproape jumătate s-a aflat în aceste zone extrem de importante pentru biodiversitate.

Sezonul 2019 a fost, în ciuda acestui fapt, unul dintre cele mai bune în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești, este specificat în document. Din cauza incendiilor de pădure și-au pierdut viața doar trei persoane din țările incluse în raportul pe 2019.

Cartografierea rapidă realizată de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență a fost activată de 35 de ori pentru a se solicita ajutor în scopul combaterii incendiilor forestiere în 2019, cele mai multe activări anuale de până acum.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru incendii de pădure și a fost modernizat prin intermediul rescEU în 2019, creându-se o rezervă europeană nouă care include avioane și elicoptere de stingere a incendiilor.

Strategia în domeniul biodiversității, propusă în mai ca parte din Pactul verde european, prevede acțiuni pentru îmbunătățirea sănătății pădurilor europene și consolidarea rezilienței noastre la incendiile forestiere, incluzând și obiectivul de plantare a cel puțin 3 miliarde de copaci până în 2030.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei are o contribuție esențială la reducerea riscurilor legate de dezastrele provocate de incendii de pădure în Europa și pe plan mondial, prin intermediul dezvoltării și funcționării EFFIS și a sistemului mondial de informare privind incendiile forestiere (GWIS).

Rapoartele privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord constituie o sursă incomparabilă de informații pentru entitățile responsabile de gestionarea incendiilor și factorii de decizie din țările europene și din cele învecinate. Acestea furnizează statistici oficiale cu privire la impactul incendiilor de pădure, raportate anual de administrațiile responsabile cu gestionarea incendiilor din țările respective.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Cristian Bușoi14 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.14 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO15 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA16 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA17 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA17 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale

Eugen Tomac17 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac salută decizia UE de a aloca 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților COVID-19: Sprijinul european este esențial

MAREA BRITANIE18 hours ago

Brexit: Germania îndeamnă Uniunea Europeană să mențină pragmatismul în relațiile cu Londra, ”indiferent de ce se întâmplă”

ROMÂNIA18 hours ago

Digitalizare: Guvernul României are în discuție adoptarea OUG privind realizarea„Cloud-ului Guvernamental” pentru facilitarea schimbului de date în sectorul public

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending