Connect with us

U.E.

Document Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China

Published

on

©Valdis Dombrovskis/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să identifice cum să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China și cum să coordoneze mai bine acțiunile întreprinse de instituțiile UE și măsurile luate de diferitele state membre în ceea ce privește relația lor bilaterală cu China, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro. 

Într-un nou document de analiză intitulat „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, dat publicității joi, Curtea de Conturi Europeană analizează riscurile multipe – cu precădere cele de natură economică și politică – pe care le prezintă pentru UE strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, precum și oportunitățile pe care le oferă aceasta.

În același timp, Curtea de Conturi Europeană atenționează asupra caracterului incomplet al datelor care există cu privire la investițiile Chinei în UE și semnalează că este necesară o cartografiere riguroasă a riscurilor și oportunităților.

Așadar, în documentul mai sus citat Curtea identifică mai multe elemente care împiedică UE să elaboreze politici în cunoștință de cauză cu privire la relația cu China.

Instituția subliniază că, din cauză că, printre altele, datele sunt incomplete și fragmentate, a fost dificil să se obțină o imagine de ansamblu asupra investițiilor care fac parte din strategia de investiții controlată de stat pe care o aplică China în UE.

De asemenea, instituțiile UE nu au realizat încă nicio analiză cuprinzătoare și formalizată a riscurilor și a oportunităților pe care le prezintă strategia de investiții a Chinei.

Printre riscurile și oportunitățile care au fost compilate de Curte (prima compilare de acest tip), au fost identificate 18 riscuri cu caracter politic, economic, social, juridic și de mediu, dintre care se pot cita îndatorarea excesivă față de China a anumitor state membre și forțarea firmelor să transfere tehnologie. Dacă s-ar concretiza, aceste riscuri ar avea un impact negativ asupra reciprocității și a existenței unor condiții de concurență echitabile.

Mai mult, trei dintre aceste riscuri (lacunele sau suprapunerile în infrastructura de conectivitate, șocurile asupra lanțurilor de aprovizionare din UE și transmiterea bolilor) nu sunt încă acoperite de niciuna dintre acțiunile întreprinse în prezent de Comisie sau de Serviciul European de Acțiune Externă. În cadrul aceleiași compilări realizate de Curte, sunt identificate și 13 oportunități care se conturează pentru UE pe arena politică și economică.

Curtea avertizează că UE va trebui să facă față la șase provocări viitoare în ceea ce privește răspunsul pe care îl oferă față de strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, și anume:

– cum să furnizeze date mai complete și de actualitate în ceea ce privește investițiile realizate de China în UE;

– cum să efectueze o analiză exhaustivă a riscurilor și a oportunităților;

– cum să își pună mai bine în aplicare propria strategie – în special acțiunile care promovează

reciprocitatea și care previn efectele de denaturare pe piața internă a UE – și cum să se

abordeze riscurile rămase;

– cum să evalueze nevoile în materie de finanțare și cum să urmărească cheltuielile;

– cum să consolideze monitorizarea, evaluarea și raportarea;

– și cum să coordoneze mai bine răspunsul instituțiilor UE și cel al statelor membre.

Încă din anii 1980, China pune în aplicare o strategie de investiții care încurajează întreprinderile deținute de stat și societățile comerciale private din această țară să investească în sectoare strategice din străinătate. Cei doi piloni principali ai strategiei sunt inițiativa „O centură, un drum”, care vizează conectivitatea, și strategia industrială „Fabricat în China 2025” – ambele urmărind să garanteze influența și creșterea economică a acestei țări.

Instituțiile europene au lansat un număr de inițiative, iar cea mai recentă dintre acestea – perspectiva strategică UE-China, adoptată în 2019 – a marcat o modificare a tonului relațiilor dintre UE și China, aceasta din urmă fiind considerată atât ca un partener, cât și ca un rival sistemic.

În plus, statele membre cooperează cu China la nivel bilateral, adeseori în funcție de propriile interese naționale și fără a informa Comisia, chiar și în cazurile în care există o obligație în acest sens. O astfel de abordare fragmentată nu este de natură să promoveze puterea economică pe care ar avea-o UE dacă ar acționa unitar.

În acest context, Curtea atrage atenția asupra dificultăților speciale cu care se confruntă UE în a acționa în mod coordonat și oportun în domeniile în care o abordare concertată a UE ar putea constitui un avantaj, așa cum este cazul cu securitatea tehnologiei 5G.

De altfel, investițiile realizate de China în UE s-au multiplicat în ultimele decenii și pot avea efecte pozitive pentru economiile europene, cum ar fi promovarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Ele pot implica însă sectoare cu importanță strategică, de exemplu, energie, telecomunicații, porturi și căi ferate.

În plus, în spatele a peste jumătate din aceste investiții realizate în UE s-au aflat întreprinderi deținute de statul chinez.

Conform normelor UE, dacă ar fi acordate de statele membre, astfel de subvenții ar fi tratate drept ajutoare de stat. Acest tratament diferit poate denatura concurența pe piața internă a UE și îngreunează asigurarea unor condiții de concurență echitabile în UE pentru întreprinderile și pentru investițiile acesteia.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei, iar China este al doilea partener comercial ca mărime al UE.

Potrivit datelor publicate de Eurostat în luna august, UE a exportat către China în perioada ianuarie-iunie 2020 bunuri în valoare de 93.8 miliarde de euro, în scădere cu 3% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, de la 96.7 miliarde de euro.

Cât privește importul, Uniunea Europeană a importat în prima jumătate a acestui an bunuri în valoare de 181.7 miliarde de euro, cu 5.1% mai mult în comparație cu lunile ianuarie-iunie 2019, când bunurile importate se ridicau la valoare de 172.9 miliarde de euro.

În plus, Uniunea Europeană se angajează să asigure reciprocitate în relațiile comerciale cu China și condiții de concurență echitabile.

China este însă o piață mai puțin deschisă decât UE în ceea ce privește investițiile străine. Există, de asemenea, preocupări că investițiile sponsorizate de statul chinez în statele membre ar putea denatura concurența pe piața internă a UE.

Acest aspect a fost semnalat și de oficialii europeni în cadrul celui de-al 8-lea Dialog economic și comercial la nivel înalt cu reprezentanți ai statului chinez, desfășurat la finalul lunii iulie.

Astfel, comisarul european pentru Comerț de la acel moment, Phil Hogan, a transmis vicepremierului chinez Liu He și celorlalți oficiali din cadrul Guvernului de la Beijing că ”relațiile bilaterale și comerciale UE-China trebuie să se bazeze pe ”principiile-cheie ale reciprocității și concurenței echitabile, fundamentate pe norme predictibile și clare”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, semnalează că ”securitatea europeană s-a deteriorat dramatic în urma războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel că ”UE trebuie să sporească ajutorul militar acordat statului ucrainean și să îmbunătățească funcționarea politicii sale de apărare, continuând și consolidând cooperarea cu NATO”.

”Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformând politica de vecinătate. UE trebuie să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și orice alte materiale esențiale care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică. Consider că pentru a ajunge la maturitate ca actor geopolitic autentic, Uniunea Europeană trebuie să-și extindă instrumentarul de politică externă și să consolideze structura sa instituțională pe direcția relațiilor externe. Votul în unanimitate, de exemplu, limitează în mod clar capacitatea UE de reacție rapidă”, a menționat europarlamentarul într-un material de opinie postat pe pagina sa.

Amintim că la mijlocul lunii ianuarie Parlamentul European a adoptat raportul lor anual privind politica externă și de securitate comună în care semnala că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de autocrațiile din întreaga lume și va influența în mare măsură modul în care acestea se vor comporta pe scena internațională, avertizează europarlamentarii.

UE trebuie să flexibilizeze și să eficientizeze procesul decizional

Parlamentul European a cerut atunci Uniunii Europene să utilizeze dispozițiile Tratatului privind UE care ar permite Consiliului să ia anumite decizii, fără implicații militare, în special cele referitoare la sancțiuni și la drepturile omului, prin majoritate calificată și nu în unanimitate.

De asemenea, raportul solicită instituțiilor UE să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un loc propriu și permanent pentru Uniune în toate forurile multilaterale, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume.

Reducerea dependenței UE de resursele energetice

Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformarea politicii de vecinătate a UE, susțin europarlamentarii. De asemenea, ei îndeamnă UE să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și de alte materiale esențiale pentru infrastructura noastră, care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev, l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de sprijinul Uniunii Europene pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei prin livrarea de echipamente energetice esențiale, prin achiziția comună de gaze și cooperarea în domeniul energiei regenerabile.

„Lucrăm împreună neobosit pentru a restabili infrastructura energetică vitală. Totul începe în casele ucrainenilor. Începând din această săptămână, într-adevăr, becurile LED sunt disponibile pentru cetățenii ucraineni la oficiul poștal. Acestea sunt primele loturi din cele 30 de milioane de becuri LED pe care le-am promis, dar, de fapt, mă bucur să vă anunț că putem să ne depășim obiectivul: acum suntem în măsură să furnizăm 35 de milioane de becuri LED livrăm echipamente pentru a menține rețeaua ucraineană rețeaua ucraineană funcțională. Și ne asigurăm că energia electrică circulă prin rețea în ciuda atacurilor. Așadar, este foarte practic ceea ce facem. Astăzi, de exemplu, pot anunța că furnizăm 2400 de generatoare suplimentare acestea vin în plus față de cele 3000 deja livrate de la începutul războiului”, a afirmat șefa Comisiei Europene, într-o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei.

De asemenea, aceasta a anunțat că UE, alături de statele membre din Comunitatea Energiei, vor pune la dispoziție peste 150 de milioane de euro pentru a achiziționa „echipamente energetice vitale” pentru Ucraina și a invitat țara să participe la platforma energetică pentru achiziționarea în comun de gaze.

În ceea ce privește energia pe termen mediu și lung, UE lucrează cu Ucraina la dezvoltarea de surse de energie regenerabilă și va oferi sprijin pentru investiții în acest sector, a afirmat Ursula von der Leyen.

„Ucraina a decis să devină un lider în construirea de energie verde modernă. Și pe bună dreptate. Acesta este obiectivul corect și este posibil să îl atingem. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă nu vor aduce doar energie curată, ele vor crește, de asemenea, securitatea energetică a Ucrainei, deoarece sunt produse în țară și deoarece un sistem energetic descentralizat este pur și simplu mai sigur. Așadar, lucrăm acum la punerea la dispoziție a unor fonduri semnificative pentru panouri solare. Acestea vor fi distribuite în întreaga Ucraină. Vom face apel la statele membre și la partenerii de încredere să se alăture acestei inițiative. Scopul este de a alimenta cu energie clădirile publice, astfel încât să asigurăm aprovizionarea stabilă a spitalelor, a pompierilor sau a școlilor”, a declarat președinta Comisiei Europene.

În cele din urmă, von der Leyen a anunțat că reprezentanții Comisiei vor semna, astăzi, un memorandum de înțelegere privind gazele regenerabile, cum ar fi biometanul sau hidrogenul, pentru a face „pași foarte concreți în direcția reconstrucției ecologice a Ucrainei”.

rsula von der Leyen a sosit joi dimineață la Kiev, însoțită de 15 membri ai Colegiului de Comisari, în vederea participării la summit-ul UE-Ucraina de vineri, 3 februarie. 

Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Întâlnirea anterioară summit-ului dintre Comisie și guvernul ucrainean este o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării. Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) sprijină creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările Uniunii Europene.

”Am votat astăzi la Bruxelles poziția Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

În contextul schimbării regulilor la nivelul UE, europarlamentarul a îndemnat ”Guvernul sau Parlamentul din România trebuie să adopte reglementări mai transparente în privința cheltuirii banilor alocați pentru partide”.

”Banii publici trebuie să fie folosiți pentru a prezenta proiectele și politicile publice ale partidelor și nu pentru atacarea adversarilor. Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici”, a completat Dan Motreanu.

Parlamentul European a susținut joi numeroase modificări ale regulilor propuse privind publicitatea politică pentru a face alegerile și referendumurile mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Citiți și:
Alegeri europene 2024: Parlamentul European a votat pentru reguli mai stricte privind publicitatea politică și interzicerea finanțării de către entitățile non-UE

Prin modificările aduse de eurodeputați propunerii Comisiei, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit pentru publicitatea politică online pot fi utilizate de furnizorii de publicitate. Prin urmare, microvizarea, o strategie care utilizează date de consum și demografice pentru a identifica interesele unor anumite persoane, nu va fi posibilă.

Parlamentul a introdus alte dispoziții pentru a reglementa în continuare activitatea mai amplă de vizare, cum ar fi interzicerea generală a utilizării datelor minorilor.

Eurodeputații propun ca entităților din afara UE să li se interzică finanțarea publicității politice în UE. Pentru a determina locul în care este stabilită o astfel de entitate, autoritățile relevante ar trebui să ia în considerare locul în care se află operatorul de date final al acestei entități.

Eurodeputații au propus, de asemenea, schimbări semnificative pentru a se asigura că cetățenii, autoritățile și jurnaliștii au acces ușor la informațiile privind publicitatea politică. Printre alte propuneri, aceștia pledează pentru crearea unui registru online pentru toate reclamele politice online și datele conexe.

Ar trebui facilitat accesul la informații cu privire la cine finanțează un material publicitar, la costul acestuia și la originea finanțării. Alte informații care ar trebui publicate includ, de asemenea, dacă o un material publicitar a fost suspendat pentru încălcarea normelor, ce grupuri specifice de persoane au fost vizate și ce date cu caracter personal au fost utilizate în acest scop, precum și numărul de vizualizări și interacțiuni cu materialul publicitar. Eurodeputații urmăresc să acorde jurnaliștilor un drept specific de a obține astfel de informații.

Eurodeputații introduc posibilitatea aplicării unor sancțiuni periodice pentru o încălcare repetată și obligația marilor furnizori de servicii de publicitate de a-și suspenda serviciile timp de 15 zile cu un anumit client în cazul unor încălcări grave și sistemice. Comisia va putea introduce sancțiuni minime la nivelul UE.

Textul adoptat consolidează, de asemenea, competențele autorităților naționale și permite Comitetului european pentru protecția datelor să preia o anchetă privind o încălcare și să asigure respectarea normelor.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE4 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO5 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE5 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu6 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO6 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE7 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE4 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending