Connect with us

NATO

DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Published

on

Miniștrii de externe din statele București 9, format lansat de România și de Polonia la nivel de șefi de stat în 2015, solicită ca viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a Uniunii Europene să se bazeze în continuare pe strânsa coordonare şi pe complementaritatea cu NATO, arată textul unei declarații comune semnate la Varșovia de ministrul român afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din aceste țări a avut loc în contextul în care NATO a început pregătirile pentru agenda summitului de anul viitor – priorități discutate și luni la București de către secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis – și în condițiile în care summitul liderilor UE de săptămâna viitoare urmează să discute despre viitorul apărării și securității europene. Mai mult, în același context, posibila implicare a României în formatul cooperării structurate permanente la nivelul Uniunii Europene – cooperare de natură militară și de securitate – va fi discutată și decisă săptămâna viitoare la nivelul CSAT.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Citiți și Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor. Printre acestea, consolidarea parteneriatului NATO-UE

”Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017”, se arată în textul declarației celor 9 miniștri.

Printre cele mai importante precizări din textul declarației se numără pledoaria pentru ”o legătură transatlantică puternică”, care ”rămâne esențială pentru securitatea euro-atlantică”, necesitatea ca ”agenda Summit-ului NATO din 2018 să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO” și o abordare a dialogului cu Rusia în paralel cu menținerea măsurilor de descurajare și de apărare.

DOCUMENT Declarația comună a miniștrilor de Externe din țările București 9:

1) Noi, reprezentanţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit la Varşovia în cadrul Formatului Bucureşti 9, o platformă de consultare şi dialog, pentru a împărtăşi opinii legate de o serie de provocări şi ameninţări de securitate la adresa zonei euro-atlantice, care îşi au originea în est şi în sud, precum şi pentru a discuta contribuţia noastră la gestionarea acestora.

2) Recunoaştem că provocările la adresa securităţii NATO se desfăşoară pe mai multe planuri. Acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace. Terorismul a ajuns la niveluri fără precedent şi reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea popoarelor noastre. Securitatea Alianţei este profund afectată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, contribuind la criza migraţiei. Ameninţările din domeniul cibernetic, tacticile hibride şi influenţele maligne în afacerile interne continuă să crească. Pentru a gestiona aceste ameninţări şi provocări în integralitatea lor, Alianţa noastră trebuie să fie pregătită să răspundă – în orice moment şi în orice loc – cu o abordare de tip „360 de grade”.

3) O legătură transatlantică puternică rămâne esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Salutăm angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

4) Summit-ul NATO din 2016 din Varşovia a reprezentat un pas decisiv în consolidarea posturii generale a NATO ca răspuns la noul mediu de securitate. Deciziile luate au fost substanţiate de liderii NATO la reuniunea acestora din luna mai a acestui an cu un angajament reînnoit faţă de o împărţire corectă a sarcinilor şi faţă de combaterea terorismului. Salutăm desfăşurarea forţelor aliate în regiunea noastră şi ne menținem pe deplin angajamentul de a implementa iniţiativele dezvoltate ca parte din prezenţa înaintată a NATO, cu scopul de a consolida descurajarea şi interoperabilitatea generală a forţelor noastre.

5) Considerăm că agenda Summit-ului NATO din 2018 trebuie să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO. Trebuie să consolidăm şi să avansăm pe baza deciziilor adoptate în Țara Galilor şi la Varşovia şi să asigurăm coerenţa eforturilor noastre de implementare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că următorul Summit oferă obiective şi soluţii concrete pentru calea de urmat în adaptarea NATO la noul mediu de securitate. Acestea vor necesita, printre altele, o Structură adaptată de comandă a NATO, care trebuie să poată răspunde eficient la mediul de securitate schimbat. Aşteptăm şi, în același timp, ne angajăm să facem eforturi pentru a progresa în ceea ce priveşte împărţirea corectă a sarcinilor şi contribuţia NATO la combaterea terorismului. De asemenea, vom colabora îndeaproape cu partenerii noştri Finlanda şi Suedia pentru a gestiona preocupările de securitate comune.

6) În perspectiva Summit-ului NATO din 2018, intenţionăm de asemenea să explorăm oportunităţile de susţinere în continuare a partenerilor NATO, ca parte din eforturile noastre de proiectare a stabilităţii, pentru a consolida capacitatea lor de rezistenţă în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă. Angajamentul acestora faţă de valorile noastre comune rămâne crucial în acest sens. Reiterându-ne sprijinul deplin faţă de integritatea teritorială, independenţa, suveranitatea şi aspiraţiile legitime ale acestora, vom examina modul în care putem consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. De asemenea, subliniem interesul şi angajamentul nostru faţă de securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, precum şi intenţia de a colabora cu ţările aspirante şi cu partenerii din regiune în această direcţie. Salutăm aderarea Muntenegrului la NATO, fapt ce demonstrează că uşa Alianţei rămâne deschisă. Totodată, suntem pregătiţi să contribuim în continuare la misiunea Resolute Support din Afganistan şi la eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv în Irak, în complementaritate cu ONU, UE şi actorii relevanţi din regiune.

7) Susţinem abordarea NATO faţă de Rusia aşa cum s-a convenit la reuniunile la nivel înalt din Ţara Galilor şi de la Varşovia, confirmată şi la reuniunea specială la vârf de la Bruxelles din mai 2017. Alianţa a răspuns unui mediu de securitate schimbat prin consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare, rămânând în acelaşi timp deschisă dialogului politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate și în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii.

8) Reiterăm poziţia noastră fermă şi principială cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi că nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Ne exprimăm sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei şi considerăm că progresul real în soluţionarea conflictului poate fi realizat numai prin încetarea totală a focului, retragerea echipamentelor grele de pe linia de contact şi retragerea armelor, echipamentelor şi personalului Rusiei din  Ucraina. Îi îndemnăm pe toţi semnatarii Acordurilor de la Minsk să îşi respecte pe deplin angajamentele asumate. Continuăm să fim îngrijoraţi cu privire la intimidarea şi atacurile împotriva observatorilor Misiunii Speciale de Monitorizare OSCE şi reamintim că această misiune trebuie să aibă acces complet, sigur şi neobstrucţionat pe tot teritoriul Ucrainei. Subliniem că rezolvarea conflictului din interiorul şi din jurul Ucrainei trebuie să se bazeze pe integritatea sa teritorială şi pe dreptul internaţional.

9) Subliniem că Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis (Open Skies) şi Documentul de la Viena rămân piloni esenţiali ai sistemului de securitate din spaţiul OSCE. Considerăm că îmbunătăţirea mecanismelor Documentului de la Viena cu privire la incidentele militare periculoase poate aduce o contribuţie importantă şi poate reprezenta un prim pas pentru restabilirea încrederii în Europa. NATO monitorizează îndeaproape postura militară a Rusiei în vecinătatea NATO, inclusiv exerciţiile militare strategice pe scară largă ca ZAPAD 2017, precum şi implicaţiile acestora, solicitând Rusiei să respecte litera şi spiritul Documentului de la Viena. Observăm că Belarus a demonstrat o abordare mai transparentă cu privire la acest exerciţiu. Încurajăm Rusia să se angajeze în mod constructiv în Dialogul Structurat al OSCE.

10) Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017.

11) Lumea modernă este tot mai dependentă de tehnologii digitale care o fac vulnerabilă la ameninţările cibernetice. Mijloacele hibride sunt folosite pentru a intimida ţări suverane. Țările noastre sunt hotărâte să îmbunătăţească nivelul de  conştientizare a situaţiei strategice, să consolideze cooperarea şi să sporească rezilienţa, inclusiv a partenerilor noştri din Europa de Est şi din Balcanii de Vest. Salutăm înfiinţarea Centrului European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride din Helsinki.

12) Conştienţi de complexitatea şi imprevizibilitatea mediului de securitate, care prezintă provocări importante pentru ţările noastre, ne reafirmăm disponibilitatea de a continua să ne întâlnim pentru a evalua situaţia şi modalităţi de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 —

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Întâlnirea ministerială de la 9 octombrie a.c. este a doua la acest nivel, prima în acest format având loc la Bucureşti, în noiembrie 2016. În cadrul acestui format, au avut loc şi reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Guvernul a decis creșterea diurnelor pentru militarii români aflați în misiuni în străinătate. Cât va încasa personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara țării

Published

on

© Forțele Armate Terestre/ Facebook

Guvernul României a adoptat în şedinţa de guvern de luni, 20 ianuarie, Hotărârea de Guvern care stabileşte creşterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul Ludovic Orban și de ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 și se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la aceleași tipuri de misiuni și operații sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Conform noii HG, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 121/2011 (misiuni de apărare colectivă, de răspuns la crize și misiuni de pace) privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

Totodată, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011 (misiuni cu caracter umanitar), cu modificările și completărileulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofițerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările și completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar și civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primește, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofițer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ținut cont și de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operații în care desfășoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuși aceștia crescând.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: Prin comanda română a grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor noștri

Published

on

Forțele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie începând de astăzi, 20 ianuarie, prin asumarea comenzii unei grupări NATO de la bordul unei nave române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, a afirmat șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, relatează Agerpres

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), a plecat luni în misiune din Portul Constanța, la eveniment participând oficialităţi militare şi civile, precum şi membri ai familiilor militarilor.

După mai bine de 25 de ani de cooperare a Forțelor Navale Române la numeroase operații și exerciții militare aliate, la care s-a contribuit cu nave sau personal, „o nouă pagină de istorie” se scrie pentru acestea: 

„Este pentru prima dată când un ofiţer român este la comanda unei grupări NATO şi, mai mult decât atât, acesta va comanda gruparea de la bordul unei nave a Forţelor Navale Române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Astăzi, Forţele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie”, a spus șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, în discursul său din cadrul ceremoniei de plecare în misiune. 

© Forțele Navale Române/Facebook

Alexandru Mîrșu a precizat că prin atribuirea părţii române a comenzii grupării militare NATO este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor ţării noastre „necesare îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor specifice forţelor navale permanente ale NATO”. De altfel, viceamiralul român a recunoscut că pentru a ajunge în acest punct a fost necesară parcurgerea unui „drum lung”, însă „în tot acest interval de timp, ne-am schimbat modul de gândire, am dezvoltat noi capabilităţi şi proceduri şi am crescut treptat nivelul de interoperabilitate cu forţele maritime ale Alianţei”. 

„Prin asumarea acestor responsabilităţi, Forţele Navale ale României, România însăşi arată că suntem capabili şi că putem furniza Alianţei forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor maritime, demonstrăm că suntem un aliat de încredere, un adevărat contributor la securitatea regională şi Europeană”, a afirmat şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis continuă ”era predictibilității” în primul său discurs de politică externă de la preluarea noului mandat: Uniunea Europeană, NATO și SUA rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis i-a asigurat, joi, pe ambasadorii străini acreditaţi la București, în cadrul întâlnirii lor anuale, că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, acesta fiind primul discurs de politică externă al șefului statului de la preluarea celui de-al doilea și ultim mandat de președinte al țării.

”Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări și în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate și un promotor ferm al democrației”, a spus Iohannis, în debutul discursului său, în care a evocat principalele rezultate ale lui 2019, precum președinția română a Consiliului UE și Summitul de la Sibiu, vizita Papei Francisc în România și comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 2019.

Politica noastră externă se va situa, ca și până acum, sub semnul continuității și predictibilității, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente și nuanțe, menite să confere mai multă coerență și consistență. Apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică a politicii externe a României”, a mai spus președintele.


Discursul integral aici.


Element de noutate în discursul său anual de politică externă. Klaus Iohannis anunță că Bucureștiul lucrează la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

”Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Klaus Iohannis: Vom continua să acționăm pentru aderarea la Schengen și la Zona Euro

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

Klaus Iohannis: ”NATO este o alianță militară de succes. (…) Fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu”

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne o constantă a politicii externe a României

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când vor exista acțiuni pentru continuarea parcursului european

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Noile parteneriate ale României pe scena globală. Klaus Iohannis: Sperăm ca parteneriatul strategic cu Japonia să se materializeze anul viitor

În plan mai larg, Iohannis mai afirimat că prioritățile de politică externă ale României vizează consolidarea relațiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state și zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum și state din Asia, Africa, America Latină și Caraibi.

”Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la București, din 2018, și sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relațiilor politico-diplomatice”, a mai spus șeful statului

Citiți și 
2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending