Connect with us

NATO

DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Published

on

Miniștrii de externe din statele București 9, format lansat de România și de Polonia la nivel de șefi de stat în 2015, solicită ca viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a Uniunii Europene să se bazeze în continuare pe strânsa coordonare şi pe complementaritatea cu NATO, arată textul unei declarații comune semnate la Varșovia de ministrul român afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din aceste țări a avut loc în contextul în care NATO a început pregătirile pentru agenda summitului de anul viitor – priorități discutate și luni la București de către secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis – și în condițiile în care summitul liderilor UE de săptămâna viitoare urmează să discute despre viitorul apărării și securității europene. Mai mult, în același context, posibila implicare a României în formatul cooperării structurate permanente la nivelul Uniunii Europene – cooperare de natură militară și de securitate – va fi discutată și decisă săptămâna viitoare la nivelul CSAT.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Citiți și Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor. Printre acestea, consolidarea parteneriatului NATO-UE

”Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017”, se arată în textul declarației celor 9 miniștri.

Printre cele mai importante precizări din textul declarației se numără pledoaria pentru ”o legătură transatlantică puternică”, care ”rămâne esențială pentru securitatea euro-atlantică”, necesitatea ca ”agenda Summit-ului NATO din 2018 să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO” și o abordare a dialogului cu Rusia în paralel cu menținerea măsurilor de descurajare și de apărare.

DOCUMENT Declarația comună a miniștrilor de Externe din țările București 9:

1) Noi, reprezentanţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit la Varşovia în cadrul Formatului Bucureşti 9, o platformă de consultare şi dialog, pentru a împărtăşi opinii legate de o serie de provocări şi ameninţări de securitate la adresa zonei euro-atlantice, care îşi au originea în est şi în sud, precum şi pentru a discuta contribuţia noastră la gestionarea acestora.

2) Recunoaştem că provocările la adresa securităţii NATO se desfăşoară pe mai multe planuri. Acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace. Terorismul a ajuns la niveluri fără precedent şi reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea popoarelor noastre. Securitatea Alianţei este profund afectată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, contribuind la criza migraţiei. Ameninţările din domeniul cibernetic, tacticile hibride şi influenţele maligne în afacerile interne continuă să crească. Pentru a gestiona aceste ameninţări şi provocări în integralitatea lor, Alianţa noastră trebuie să fie pregătită să răspundă – în orice moment şi în orice loc – cu o abordare de tip „360 de grade”.

3) O legătură transatlantică puternică rămâne esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Salutăm angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

4) Summit-ul NATO din 2016 din Varşovia a reprezentat un pas decisiv în consolidarea posturii generale a NATO ca răspuns la noul mediu de securitate. Deciziile luate au fost substanţiate de liderii NATO la reuniunea acestora din luna mai a acestui an cu un angajament reînnoit faţă de o împărţire corectă a sarcinilor şi faţă de combaterea terorismului. Salutăm desfăşurarea forţelor aliate în regiunea noastră şi ne menținem pe deplin angajamentul de a implementa iniţiativele dezvoltate ca parte din prezenţa înaintată a NATO, cu scopul de a consolida descurajarea şi interoperabilitatea generală a forţelor noastre.

5) Considerăm că agenda Summit-ului NATO din 2018 trebuie să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO. Trebuie să consolidăm şi să avansăm pe baza deciziilor adoptate în Țara Galilor şi la Varşovia şi să asigurăm coerenţa eforturilor noastre de implementare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că următorul Summit oferă obiective şi soluţii concrete pentru calea de urmat în adaptarea NATO la noul mediu de securitate. Acestea vor necesita, printre altele, o Structură adaptată de comandă a NATO, care trebuie să poată răspunde eficient la mediul de securitate schimbat. Aşteptăm şi, în același timp, ne angajăm să facem eforturi pentru a progresa în ceea ce priveşte împărţirea corectă a sarcinilor şi contribuţia NATO la combaterea terorismului. De asemenea, vom colabora îndeaproape cu partenerii noştri Finlanda şi Suedia pentru a gestiona preocupările de securitate comune.

6) În perspectiva Summit-ului NATO din 2018, intenţionăm de asemenea să explorăm oportunităţile de susţinere în continuare a partenerilor NATO, ca parte din eforturile noastre de proiectare a stabilităţii, pentru a consolida capacitatea lor de rezistenţă în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă. Angajamentul acestora faţă de valorile noastre comune rămâne crucial în acest sens. Reiterându-ne sprijinul deplin faţă de integritatea teritorială, independenţa, suveranitatea şi aspiraţiile legitime ale acestora, vom examina modul în care putem consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. De asemenea, subliniem interesul şi angajamentul nostru faţă de securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, precum şi intenţia de a colabora cu ţările aspirante şi cu partenerii din regiune în această direcţie. Salutăm aderarea Muntenegrului la NATO, fapt ce demonstrează că uşa Alianţei rămâne deschisă. Totodată, suntem pregătiţi să contribuim în continuare la misiunea Resolute Support din Afganistan şi la eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv în Irak, în complementaritate cu ONU, UE şi actorii relevanţi din regiune.

7) Susţinem abordarea NATO faţă de Rusia aşa cum s-a convenit la reuniunile la nivel înalt din Ţara Galilor şi de la Varşovia, confirmată şi la reuniunea specială la vârf de la Bruxelles din mai 2017. Alianţa a răspuns unui mediu de securitate schimbat prin consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare, rămânând în acelaşi timp deschisă dialogului politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate și în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii.

8) Reiterăm poziţia noastră fermă şi principială cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi că nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Ne exprimăm sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei şi considerăm că progresul real în soluţionarea conflictului poate fi realizat numai prin încetarea totală a focului, retragerea echipamentelor grele de pe linia de contact şi retragerea armelor, echipamentelor şi personalului Rusiei din  Ucraina. Îi îndemnăm pe toţi semnatarii Acordurilor de la Minsk să îşi respecte pe deplin angajamentele asumate. Continuăm să fim îngrijoraţi cu privire la intimidarea şi atacurile împotriva observatorilor Misiunii Speciale de Monitorizare OSCE şi reamintim că această misiune trebuie să aibă acces complet, sigur şi neobstrucţionat pe tot teritoriul Ucrainei. Subliniem că rezolvarea conflictului din interiorul şi din jurul Ucrainei trebuie să se bazeze pe integritatea sa teritorială şi pe dreptul internaţional.

9) Subliniem că Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis (Open Skies) şi Documentul de la Viena rămân piloni esenţiali ai sistemului de securitate din spaţiul OSCE. Considerăm că îmbunătăţirea mecanismelor Documentului de la Viena cu privire la incidentele militare periculoase poate aduce o contribuţie importantă şi poate reprezenta un prim pas pentru restabilirea încrederii în Europa. NATO monitorizează îndeaproape postura militară a Rusiei în vecinătatea NATO, inclusiv exerciţiile militare strategice pe scară largă ca ZAPAD 2017, precum şi implicaţiile acestora, solicitând Rusiei să respecte litera şi spiritul Documentului de la Viena. Observăm că Belarus a demonstrat o abordare mai transparentă cu privire la acest exerciţiu. Încurajăm Rusia să se angajeze în mod constructiv în Dialogul Structurat al OSCE.

10) Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017.

11) Lumea modernă este tot mai dependentă de tehnologii digitale care o fac vulnerabilă la ameninţările cibernetice. Mijloacele hibride sunt folosite pentru a intimida ţări suverane. Țările noastre sunt hotărâte să îmbunătăţească nivelul de  conştientizare a situaţiei strategice, să consolideze cooperarea şi să sporească rezilienţa, inclusiv a partenerilor noştri din Europa de Est şi din Balcanii de Vest. Salutăm înfiinţarea Centrului European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride din Helsinki.

12) Conştienţi de complexitatea şi imprevizibilitatea mediului de securitate, care prezintă provocări importante pentru ţările noastre, ne reafirmăm disponibilitatea de a continua să ne întâlnim pentru a evalua situaţia şi modalităţi de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 —

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Întâlnirea ministerială de la 9 octombrie a.c. este a doua la acest nivel, prima în acest format având loc la Bucureşti, în noiembrie 2016. În cadrul acestui format, au avut loc şi reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Germania se distanțează de criticile lui Emmanuel Macron privind NATO: ”Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”

Published

on

© Bundeswehr

Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu acordat duminică pentru Welt, Kramp-Karrenbauer a spus că Germania este de acord cu nevoia unei cooperări europene mai puternice în politica de securitate, dar că Parisul are o perspectivă diferită față de Berlin, notează Politico Europe.

Când Franța vorbește despre mai multă cooperare europeană în domeniul apărării, vorbește despre autonomie strategică. Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”, a spus Kramp-Karrenbauer, adăugând că ea, pe de altă parte, este mai preocupată de ”capacitate de a acționa”.

Ideea mea este că orice consolidare a apărării europene întărește și pilonul european al NATO”, a completat ministrul german al Apărării.

Reamintim că Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul creștinilor-democrați din Germania (CDU) și o pretendentă pentru a-i succeda Angelei Merkel la funcția de cancelar, a adăugat că ”Franța are o cultură militară diferită de Germania”.

”Acest lucru se reflectă în ultimele propuneri ale președintelui său. Dar și Germania are interesele sale”, a spus ea, subliniind importanța ambelor parteneriate ale Berlinului, atât cu Franța, cât și în privința NATO.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

 

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Paris: Am discutat cu oficialii francezi despre calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO de la Londra

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,  a discutat joi, la Paris, cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, și cu oficiali din cadrul administrației președintelui Emmanuel Macron despre valorificarea capacității militare și strategice a Franței și despre pregătirea reuniunii șefilor de stat și guvern din NATO de la Londra, care va avea loc pe 3-4 decembrie cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Doar ce am încheiat prima mea vizită bilaterală în calitate de secretar general adjunct al NATO, la Paris. Întâlniri de substanță și profund la Ministerul francez al Apărării, la Ministerul de Externe francez și la Elysee. Pe agendă s-au aflat: valorificarea capacității militare și strategice a Franței, cooperarea UE-NATO și calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO”, a scris Geoană, pe Twitter.

Geoană s-a întâlnit și cu Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate, în marja participării sale la Summitul GovTech de la Paris, precizând că a avut ”un constructiv schimb de opinii” înaintea reuniunii liderilor NATO de la Londra.

 

Vizita lui Geoană la Paris este prima a unui înalt oficial aliat după afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării Statelor Unite și a comportamentului Turciei.

Mai mult, cu o zi înaintea deplasării în capitala Franței a secretarului general adjunct al NATO, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

Vizita lui Geoană a Paris avut loc și în contextul în care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, s-a aflat la Washington, unde s-a întâlnit cu Donald Trump și de unde a respins temerile referitoare la viitorul şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, exprimate în urmă cu o săptămână de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending