Connect with us

NATO

DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Published

on

Miniștrii de externe din statele București 9, format lansat de România și de Polonia la nivel de șefi de stat în 2015, solicită ca viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a Uniunii Europene să se bazeze în continuare pe strânsa coordonare şi pe complementaritatea cu NATO, arată textul unei declarații comune semnate la Varșovia de ministrul român afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din aceste țări a avut loc în contextul în care NATO a început pregătirile pentru agenda summitului de anul viitor – priorități discutate și luni la București de către secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis – și în condițiile în care summitul liderilor UE de săptămâna viitoare urmează să discute despre viitorul apărării și securității europene. Mai mult, în același context, posibila implicare a României în formatul cooperării structurate permanente la nivelul Uniunii Europene – cooperare de natură militară și de securitate – va fi discutată și decisă săptămâna viitoare la nivelul CSAT.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Citiți și Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor. Printre acestea, consolidarea parteneriatului NATO-UE

”Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017”, se arată în textul declarației celor 9 miniștri.

Printre cele mai importante precizări din textul declarației se numără pledoaria pentru ”o legătură transatlantică puternică”, care ”rămâne esențială pentru securitatea euro-atlantică”, necesitatea ca ”agenda Summit-ului NATO din 2018 să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO” și o abordare a dialogului cu Rusia în paralel cu menținerea măsurilor de descurajare și de apărare.

DOCUMENT Declarația comună a miniștrilor de Externe din țările București 9:

1) Noi, reprezentanţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit la Varşovia în cadrul Formatului Bucureşti 9, o platformă de consultare şi dialog, pentru a împărtăşi opinii legate de o serie de provocări şi ameninţări de securitate la adresa zonei euro-atlantice, care îşi au originea în est şi în sud, precum şi pentru a discuta contribuţia noastră la gestionarea acestora.

2) Recunoaştem că provocările la adresa securităţii NATO se desfăşoară pe mai multe planuri. Acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace. Terorismul a ajuns la niveluri fără precedent şi reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea popoarelor noastre. Securitatea Alianţei este profund afectată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, contribuind la criza migraţiei. Ameninţările din domeniul cibernetic, tacticile hibride şi influenţele maligne în afacerile interne continuă să crească. Pentru a gestiona aceste ameninţări şi provocări în integralitatea lor, Alianţa noastră trebuie să fie pregătită să răspundă – în orice moment şi în orice loc – cu o abordare de tip „360 de grade”.

3) O legătură transatlantică puternică rămâne esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Salutăm angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

4) Summit-ul NATO din 2016 din Varşovia a reprezentat un pas decisiv în consolidarea posturii generale a NATO ca răspuns la noul mediu de securitate. Deciziile luate au fost substanţiate de liderii NATO la reuniunea acestora din luna mai a acestui an cu un angajament reînnoit faţă de o împărţire corectă a sarcinilor şi faţă de combaterea terorismului. Salutăm desfăşurarea forţelor aliate în regiunea noastră şi ne menținem pe deplin angajamentul de a implementa iniţiativele dezvoltate ca parte din prezenţa înaintată a NATO, cu scopul de a consolida descurajarea şi interoperabilitatea generală a forţelor noastre.

5) Considerăm că agenda Summit-ului NATO din 2018 trebuie să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO. Trebuie să consolidăm şi să avansăm pe baza deciziilor adoptate în Țara Galilor şi la Varşovia şi să asigurăm coerenţa eforturilor noastre de implementare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că următorul Summit oferă obiective şi soluţii concrete pentru calea de urmat în adaptarea NATO la noul mediu de securitate. Acestea vor necesita, printre altele, o Structură adaptată de comandă a NATO, care trebuie să poată răspunde eficient la mediul de securitate schimbat. Aşteptăm şi, în același timp, ne angajăm să facem eforturi pentru a progresa în ceea ce priveşte împărţirea corectă a sarcinilor şi contribuţia NATO la combaterea terorismului. De asemenea, vom colabora îndeaproape cu partenerii noştri Finlanda şi Suedia pentru a gestiona preocupările de securitate comune.

6) În perspectiva Summit-ului NATO din 2018, intenţionăm de asemenea să explorăm oportunităţile de susţinere în continuare a partenerilor NATO, ca parte din eforturile noastre de proiectare a stabilităţii, pentru a consolida capacitatea lor de rezistenţă în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă. Angajamentul acestora faţă de valorile noastre comune rămâne crucial în acest sens. Reiterându-ne sprijinul deplin faţă de integritatea teritorială, independenţa, suveranitatea şi aspiraţiile legitime ale acestora, vom examina modul în care putem consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. De asemenea, subliniem interesul şi angajamentul nostru faţă de securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, precum şi intenţia de a colabora cu ţările aspirante şi cu partenerii din regiune în această direcţie. Salutăm aderarea Muntenegrului la NATO, fapt ce demonstrează că uşa Alianţei rămâne deschisă. Totodată, suntem pregătiţi să contribuim în continuare la misiunea Resolute Support din Afganistan şi la eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv în Irak, în complementaritate cu ONU, UE şi actorii relevanţi din regiune.

7) Susţinem abordarea NATO faţă de Rusia aşa cum s-a convenit la reuniunile la nivel înalt din Ţara Galilor şi de la Varşovia, confirmată şi la reuniunea specială la vârf de la Bruxelles din mai 2017. Alianţa a răspuns unui mediu de securitate schimbat prin consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare, rămânând în acelaşi timp deschisă dialogului politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate și în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii.

8) Reiterăm poziţia noastră fermă şi principială cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi că nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Ne exprimăm sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei şi considerăm că progresul real în soluţionarea conflictului poate fi realizat numai prin încetarea totală a focului, retragerea echipamentelor grele de pe linia de contact şi retragerea armelor, echipamentelor şi personalului Rusiei din  Ucraina. Îi îndemnăm pe toţi semnatarii Acordurilor de la Minsk să îşi respecte pe deplin angajamentele asumate. Continuăm să fim îngrijoraţi cu privire la intimidarea şi atacurile împotriva observatorilor Misiunii Speciale de Monitorizare OSCE şi reamintim că această misiune trebuie să aibă acces complet, sigur şi neobstrucţionat pe tot teritoriul Ucrainei. Subliniem că rezolvarea conflictului din interiorul şi din jurul Ucrainei trebuie să se bazeze pe integritatea sa teritorială şi pe dreptul internaţional.

9) Subliniem că Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis (Open Skies) şi Documentul de la Viena rămân piloni esenţiali ai sistemului de securitate din spaţiul OSCE. Considerăm că îmbunătăţirea mecanismelor Documentului de la Viena cu privire la incidentele militare periculoase poate aduce o contribuţie importantă şi poate reprezenta un prim pas pentru restabilirea încrederii în Europa. NATO monitorizează îndeaproape postura militară a Rusiei în vecinătatea NATO, inclusiv exerciţiile militare strategice pe scară largă ca ZAPAD 2017, precum şi implicaţiile acestora, solicitând Rusiei să respecte litera şi spiritul Documentului de la Viena. Observăm că Belarus a demonstrat o abordare mai transparentă cu privire la acest exerciţiu. Încurajăm Rusia să se angajeze în mod constructiv în Dialogul Structurat al OSCE.

10) Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017.

11) Lumea modernă este tot mai dependentă de tehnologii digitale care o fac vulnerabilă la ameninţările cibernetice. Mijloacele hibride sunt folosite pentru a intimida ţări suverane. Țările noastre sunt hotărâte să îmbunătăţească nivelul de  conştientizare a situaţiei strategice, să consolideze cooperarea şi să sporească rezilienţa, inclusiv a partenerilor noştri din Europa de Est şi din Balcanii de Vest. Salutăm înfiinţarea Centrului European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride din Helsinki.

12) Conştienţi de complexitatea şi imprevizibilitatea mediului de securitate, care prezintă provocări importante pentru ţările noastre, ne reafirmăm disponibilitatea de a continua să ne întâlnim pentru a evalua situaţia şi modalităţi de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 —

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Întâlnirea ministerială de la 9 octombrie a.c. este a doua la acest nivel, prima în acest format având loc la Bucureşti, în noiembrie 2016. În cadrul acestui format, au avut loc şi reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA va semna la Varșovia un acord privind trimiterea a încă 1.000 de militari americani în Polonia

Published

on

© US State Department/ Flickr

Secretarul de stat american Mike Pompeo urmează să semneze un nou acord privind creşterea cu 1.000 de militari a prezenţei militare a SUA în Polonia. Informația a fost furnizată de Krzysztof Szczerki, şeful de cabinet al preşedintelui Andrej Duda pentru agenţia PAP, informează Radio Europa Liberă.

Șeful diplomației americane este așteptat la Varşovia pe 15 august, ca parte a unui turneu european, unde va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. 

Șeful de cabinet al președintelui polonez a precizat că acordul este materializarea unei declaraţii semnate anul trecut de cei doi președinți, Donald Trump și Andrej Duda, informează și Agerpres, citând DPA. Declarația respectivă a fost semnată în luna septembrie a anului trecut, la New York.

Documentul prevede transferul în Polonia a unei părţi din efectivele Corpului V al armatei terestre a SUA de la Fort Knox, în Kentucky. Misiunea lor va consta în planificare operaţională, monitorizarea forţelor din Europa şi coordonare cu partenerii europeni din NATO.

În Polonia sunt staţionaţi în acest moment 4.500 de militari americani.Pentagonul și Ministerul polonez al Apărării au anunțat recent că acest număr va fi suplimentat cu 1.000 de soldați, ajungând la 5.500, în contextul retragerii a 11.900 de militari SUA din Germania. Mai mult, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o în luna iunie la Casa Albă cu omologul polonez, Donald Trump a spus că Polonia va plăti pentru a găzdui forțe americane suplimentare.

Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic care va debuta în Cehia și va continua în Slovenia și în Austria. Sâmbăta viitoare, secretarul de stat al SUA va fi la Varșovia unde, printre altele, va participa la aniversarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Două dintre cele mai moderne sisteme operate de armata americană, Himars şi Patriot, vor intra în dotarea forţelor armate române, în curând, a declarat, vineri, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, după întâlnirea conducerii MApN cu şeful Forţelor Terestre ale SUA.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit, vineri, la sediul MApN, cu şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, şi şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli.

Pe parcursul convorbirilor oficialii români şi americani au discutat despre parteneriatul strategic dintre țara noastră și SUA în domeniul apărării, despre perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul militar cât și despre reconfigurarea forţelor militare americane din Europa, în sprijinul consolidării posturii de descurajare şi asigurării Aliaţilor de pe Flancul Estic al NATO, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

În context, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a amintit că la nivelul SMAp se realizează proiecţii tactice şi strategice pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi eficientă, care să permită realizarea unui grad ridicat de interoperabilitate cu aliaţii.

“Suntem încrezători în planurile noastre ambiţioase de modernizare la nivelul tuturor categoriilor de forţe şi în investiţiile viitoare destinate creării unui pachet de forţe sustenabil, capabil să permită desfăşurarea tuturor misiunilor ce ne revin. În perioada imediat următoare, vor intra în dotarea forţelor armate ale României două dintre cele mai moderne sisteme operate și de armata americană –  HIMARS şi PATRIOT, țara noastră fiind primul stat aliat de pe flancul estic care va deține aceste sisteme”, a mai spus generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Citiți și Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA: Planurile de a disloca mai mulți soldați americani în România și la Marea Neagră, o dovadă a angajamentului pentru o Europă puternică

 

Continue Reading

NATO

Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA: Planurile de a disloca mai mulți soldați americani în România și la Marea Neagră, o dovadă a angajamentului pentru o Europă puternică

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit, vineri, la sediul MApN, cu şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, şi şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli.

Pe parcursul convorbirilor oficialii români şi americani au discutat despre parteneriatul strategic dintre țara noastră și SUA în domeniul apărării, despre perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul militar cât și despre reconfigurarea forţelor militare americane din Europa, în sprijinul consolidării posturii de descurajare şi asigurării Aliaţilor de pe Flancul Estic al NATO, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul convorbirilor, şeful Statului Major al Apărării și şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA au susținut declarații de presă în care oficialul militar american a arătat că discuţiile cu oficialii români au vizat numărul de soldaţi americani ce urmează să fie dislocaţi suplimentar în România şi locurile în care aceştia se vor afla. “Aşa cum secretarul Esper a specificat, regiunea Mării Negre este critică pentru securitatea şi apărarea Europei. România este un aliat cheie al Statelor Unite şi NATO. (…) Am discutat foarte detaliat cu partenerii noştri şi urmează să detaliem acest număr şi acele locuri”, a spus generalul McConville.

Citiți și Șeful Forțelor Terestre Americane vine în România după anunțul Pentagonului de relocare parțială a militarilor SUA din Germania în regiunea Mării Negre

Citiți și Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va găzdui un număr substanțial de trupe americane suplimentare, fiind un aliat cheie al politicii noastre de apărare

Cei doi oficiali au mai anunţat că anul viitor, printr-un exerciţiu foarte complex, urmează să fie declarată capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO.

În cadrul convorbirilor, ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a reiterat că România “salută intenţia SUA de a-și suplimenta efortul în sprijinul securităţii la Marea Neagră, printr-o prezenţă rotaţională continuă” și a amintit în acest context că militarii americani sunt oricând bineveniți în țara noastră.

Ministrul apărării naționale a fost de părere că angajamentul SUA în regiune este de o importanţă strategică deosebită şi că reprezintă un factor esenţial în sprijinul susţinerii şi consolidării securităţii pe segmentul sudic al Flancului Estic al NATO.

“Trebuie să continuăm să implementăm în continuare măsuri de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre, similare cu cele din Marea Baltică” – a subliniat ministrul român al apărării.

Referindu-se la parteneriatul strategic România-SUA, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a apreciat că, “dincolo de palierele economice și politice ale parteneriatului ce ne leagă, salut angajamentul continuu și solidar al SUA, printr-o prezență militară robustă în România”.

Un alt subiect important pe agenda discuțiilor a fost procesul de transformare și modernizare a Armatei României, de adaptare la provocările generate de contextul geostrategic din zona țării noastre.

În context, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a amintit că la nivelul SMAp se realizează proiecţii tactice şi strategice pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi eficientă, care să permită realizarea unui grad ridicat de interoperabilitate cu aliaţii.

“Suntem încrezători în planurile noastre ambiţioase de modernizare la nivelul tuturor categoriilor de forţe şi în investiţiile viitoare destinate creării unui pachet de forţe sustenabil, capabil să permită desfăşurarea tuturor misiunilor ce ne revin. În perioada imediat următoare, vor intra în dotarea forţelor armate ale României două dintre cele mai moderne sisteme operate și de armata americană –  HIMARS şi PATRIOT, țara noastră fiind primul stat aliat de pe flancul estic care va deține aceste sisteme”, a mai spus generalul-locotenent Daniel Petrescu.

“Cooperarea strânsă cu aliați puternici precum România reprezintă un factor esențial în promovarea intereselor comune de securitate,” a declarat generalul McConville. Șeful Forțelor Terestre SUA a subliniat, pe acest palier, “planurile armatei americane de a disloca, pe bază rotațională, mai multe efective în zona Mării Negre și în special în România ceea ce demonstrează angajamentul continuu al SUA pentru o Europă puternică”. 

Generalul-maior Iulian Berdilă și generalul James C. McConville au avut, la sediul Statului Major al Forțelor Terestre, și discuții aplicate despre exercițiile bilaterale și multinaționale planificate pentru acest an – în condițiile pandemiei de COVID-19 – și pentru 2021, cât și despre dezvoltarea infrastructurii necesare dislocării forţelor aliate şi ale SUA și pregătirii în comun în țara noastră.

Un alt subiect abordat de cei doi oficiali militari a fost misiunea din Afganistan, unde militarii români și americani au misiuni comune și un parteneriat bazat pe solidaritate și profesionalism. “Nivelul de interoperabilitate între aliați este unul peste așteptări, ne instruim împreună și dezvoltăm substanțial oportunitățile din punct de vedere bilateral și aliat”, a apreciat șeful Forțelor Terestre Române.

“Am discutat astăzi despre semnificația relației noastre și importanța creșterii cooperării militare. Forțele Terestre ale României și Statelor Unite au o lungă istorie în soluționarea unora dintre cele mai presante provocări de securitate. Soldații americani se antrenează în mod constant cu aliații români pentru creșterea capacității combative și o fac chiar și acum, în timp ce noi vorbim aici”, a concluzionat generalul american James C. McConville.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending