Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

DOCUMENT Echipa de negociere a PE privind numirea procurorului-șef european, scrisoare către Antonio Tajani în care deplânge subminarea candidaturii Laurei Kovesi: Nu vom relua negocierile până când Consiliul UE nu vine cu alt mandat

Published

on

Echipa de negociatori a Parlamentului European privind numirea procurorului-ef european, formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT), i-a trimis președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare în care listează condițiile în care vor relua negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care candidează și Laura Codruța Kovesi, sprijinită de PE în acest proces de negociere.

În documentul publicat pe Facebook de europarlamentarul PNL, PPE Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, grup care a anunțat că o susține pe Kovesi, echipa de negociere își reafirmă sprijinul pentru fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

©Siegfried Mureșan/ Facebook

”În lumina ultimelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului European a fost plasat sub control judiciar și atacat din punct de vedere profesional și moral, echipa Parlamentului European a insistat că discuțiile nu pot continua ca și cum toate acestea nu s-ar fi întâmplat, ingnorand situatia politica actuala din Romania care afecteaza direct candidatura doamnei Kovesi”.

©Siegfried Mureșan/ Facebook

Echipa de negociatori califică lipsa de voință a Consiliului de a recunoaște faptul că ”ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului European” ca fiind ”inacceptabilă”, și solicită un nou mandat de negociere in COREPER, comisia formată din toți ambasadorii statelor membre UE. Este vorba despre statele care recunosc viitorul Parchet European.

Redăm mai jos scrisoarea integrală:

Dorim să va informăm despre rezultatul celei de-a treia întâlniri între delegațiile de negociatori din partea Parlamentului și a Consiliului, care a avut loc în după-amiază zilei de joi, 4 aprilie, în sediul Parlamentului din Bruxelles.

Înainte de începutul discuțiilor de pe agenda, delegația de negociatori a Parlamentului a informat delegația Comisiei despre declarația pe care ați făcut-o în plenara din 3 aprilie, exprimând susținerea pe care Parlamentul o oferă în continuare doamnei Kovesi pentru a devei Procurorul Șef al UE.

Agenda discuțiilor propusă de Consiliu prevedea o discuție asupra profilului și a meritelor celor doi candidați pentru care Parlamentul și Consiliul și-au exprimat preferința.

În lumina recentelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului a fost pus sub control judiciar și a fost atacat moral și profesional de către autoritățile române, delegația Parlamentului a insistat că discuțiile nu pot continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ignorand situația politică actuală din România care afectează direct candidatura doamnei Kovesi.

Delegația de negociatori a Consiliului a indicat că este la curent cu situația din România, dar consideră că alegerea candidatului trebuie să se facă independent de evenimentele în curs. Procurorul Șef trebuie să fie independent și să poată lucra cu toate părțile interesate.

Nu poate fi ignorat faptul că situația descrisă anterior ar putea fi în detrimentul candidatului Parlamentului European, și ar putea de asemenea afecta și candidatul Consiliului, pe care Parlamentul nu-l susține.

Lipsa de voință a Consiliului să recunoască faptul că ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului a fost considerată drept innacceptabilă de către delegația Parlamentului, care a cerut un mandat de negociere reînnoit din partea COREPER. Delegația Consiliului a afirmat că EPPO a fost pe fiecare agenda a COREPER și a refuzat să ia în considerare această sugestie.

Negociatorii Parlamentului au subliniat alte elemente care sunt relevante pentru decizie, precum faptul că doamna Kovesi este foarte competentă, și au reamintit că dumneavoastră, în numele Parlamentului, ați scris deja o scrisoare Consiliului în martie anul curent, în care cereați Consiliului să respecte principiul balanței de gen în numirile în pozițiile cheie ale UE.

În plus, a fost menționat și faptul că România nu deține nicio poziție cheie în cadrul UE. Cu toate acestea, argumentele nu au reușit să schimbe poziția delegației Consiliului privin reînoirea mandatului.

Următoarea întâlnire a fost amânată fără a se ajunge la un acord privind o dată ulterioară.

Ulterior, Consiliul a propus două date alternative pentru o nouă rundă de negocieri.

Delegația Parlamentului este foarte deschisă continuării negocierilor cu Consiliul de îndată ce acesta se poate întoarce la masă negocierilor cu o nouă abordare, luând în considerare preocupările Parlamentului. Câtă vreme acest lucru nu se întâmplă, nu vedem posibilitatea de a ajunge la un acord și suntem nevoiți să va informăm că pentru moment nici un acord nu a fost stabilit între cele două echipe de negociatori cu privire la alegerea procurorului-șef european”.

Amintim faptul că un ofițer de presă al Parlamentului European anunța la 10 aprilie că negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.

Tot la 10 aprilie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, își reitera sprijinul pentru Laura Codruța Kovesi, exprimat în repetare rânduri.

Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Citiți și:
EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi
Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab
Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun consens cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România

Coferința Președinților a fost de acord la 11 aprilie, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg din perioada 15-18 aprilie o dezbatere privind situaţia statului de drept în România.

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

VIDEO „Alege-ți viitorul”. Parlamentul European dă startul campaniei pentru alegerile europene, îndemnând cetățenii la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații: Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă. Alege Europa în care vrei să cresc

Published

on

Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda anunță măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de radierea din Oficiul Național al Registrului Comerțului

Published

on

©️ Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a anunțat miercuri măsuri de sprijin pentru fermierii care au fost afectați de radierea din Oficiul Național al Registrului Comerțului și a dat asigurări că finanțarea proiectelor pe fonduri europene va fi continuată.

”Cu puțin timp în urmă, am semnalat în spațiul public și am transmis o adresă Ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu privire la riscul ca mii de fermieri să intre în faliment și să piardă milioane de euro din fonduri europene pe fondul radierii PFA-urilor și întreprinderilor individuale. Oficiul Registrului Comerţului a radiat mii de persoane fizice autorizate şi întreprinderi individuale al căror număr de activităţi aferente codurilor CAEN este mai mare decât cel impus de Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. La data de 17 ianuarie 2019, a expirat perioada de 2 ani pe care persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) au avut-o la dispoziţie pentru a solicita oficiului registrului comerţului înregistrarea menţiunilor referitoare la obiectul de activitate”, a scris Buda pe Facebook.

Candidat al PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European, Daniel Buda a precizat că în urma scrisorii transmise ministrului Agriculturii, acesta din urmă l-a informat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au dispus soluţionarea cu celeritate a situaţiei apărute.

„Astfel, ambele agenţii, au demarat acţiuni de comunicare şi sprijinire a tuturor fermierilor afectaţi de radierea din ONRC prin efectul legii, după cum urmează:

1) AFIR a decis ca beneficiarii menţionaţi să procedeze la autorizarea în Registrul Comerţului într-un termen de maximum 14 zile lucrătoare de la primirea Notificării de Informare din partea OJFIR/CRFIR (în funcţie de tipul proiectului) pentru a primi date noi de identificare (denumire PFA/ÎI, număr nou de înmatriculare la registrul Comerţului, CUI diferit de cel existent în sistem etc) pentru a fi repuşi în drepturi prin încheierea de acte adiţionale la contractele / deciziile de finanţare existente. Astfel, în scopul evitării neimplementării proiectelor finanţate şi a rezilierii contractelor/deciziilor de finanţare, cu dezangajarea sumelor aferente acestora şi recuperarea eventualelor sume deja plătite, s-a emis Nota cu nr. AM242286 /AFIR7387 /25.03.2019 privind metodologia aplicabilă întocmirii de acte  adiţionale/note de aprobare aferente contractelor de finanţare/deciziilor încheiate cu beneficiari PNDR.

2) APIA a trimis înştiinţări tuturor fermierilor care au depus cereri unice de plată şi care au fost radiaţi prin efectul legii 182/2016 începând cu 18.03.2019, ca în termen de 15 zile de la data radierii la ONRC, să depună la Centrele Judeţene/Locale ale APIA, o declaraţie privind radierea, certificatul de radiere, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA) contul actual şi documentele aferente noii forme de organizare eliberate de ONRC. Prin această măsură, APIA pregăteşte partea documentară a modificării procedurilor operaţionale de gestionare a cererilor unice de plată. Partea documentară va fi urmată de modificări în sistemul informatic IACS. Astfel, APIA va depune toate diligenţele necesare în vederea autorizării la plată a fermierilor care, prin efectul legii, şi-au schimbat datele de indentificare la ONRC”, a detaliat Buda.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) este membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, în Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru. Totodată este membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională, în Comisia pentru afaceri juridice, în Delegația pentru relațiile cu Israel și în Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana.

Activitatea europarlamentarului este disponibilă aici.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending