Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

DOCUMENT Echipa de negociere a PE privind numirea procurorului-șef european, scrisoare către Antonio Tajani în care deplânge subminarea candidaturii Laurei Kovesi: Nu vom relua negocierile până când Consiliul UE nu vine cu alt mandat

Published

on

Echipa de negociatori a Parlamentului European privind numirea procurorului-ef european, formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT), i-a trimis președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare în care listează condițiile în care vor relua negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care candidează și Laura Codruța Kovesi, sprijinită de PE în acest proces de negociere.

În documentul publicat pe Facebook de europarlamentarul PNL, PPE Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, grup care a anunțat că o susține pe Kovesi, echipa de negociere își reafirmă sprijinul pentru fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

©Siegfried Mureșan/ Facebook

”În lumina ultimelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului European a fost plasat sub control judiciar și atacat din punct de vedere profesional și moral, echipa Parlamentului European a insistat că discuțiile nu pot continua ca și cum toate acestea nu s-ar fi întâmplat, ingnorand situatia politica actuala din Romania care afecteaza direct candidatura doamnei Kovesi”.

©Siegfried Mureșan/ Facebook

Echipa de negociatori califică lipsa de voință a Consiliului de a recunoaște faptul că ”ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului European” ca fiind ”inacceptabilă”, și solicită un nou mandat de negociere in COREPER, comisia formată din toți ambasadorii statelor membre UE. Este vorba despre statele care recunosc viitorul Parchet European.

Redăm mai jos scrisoarea integrală:

Dorim să va informăm despre rezultatul celei de-a treia întâlniri între delegațiile de negociatori din partea Parlamentului și a Consiliului, care a avut loc în după-amiază zilei de joi, 4 aprilie, în sediul Parlamentului din Bruxelles.

Înainte de începutul discuțiilor de pe agenda, delegația de negociatori a Parlamentului a informat delegația Comisiei despre declarația pe care ați făcut-o în plenara din 3 aprilie, exprimând susținerea pe care Parlamentul o oferă în continuare doamnei Kovesi pentru a devei Procurorul Șef al UE.

Agenda discuțiilor propusă de Consiliu prevedea o discuție asupra profilului și a meritelor celor doi candidați pentru care Parlamentul și Consiliul și-au exprimat preferința.

În lumina recentelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului a fost pus sub control judiciar și a fost atacat moral și profesional de către autoritățile române, delegația Parlamentului a insistat că discuțiile nu pot continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ignorand situația politică actuală din România care afectează direct candidatura doamnei Kovesi.

Delegația de negociatori a Consiliului a indicat că este la curent cu situația din România, dar consideră că alegerea candidatului trebuie să se facă independent de evenimentele în curs. Procurorul Șef trebuie să fie independent și să poată lucra cu toate părțile interesate.

Nu poate fi ignorat faptul că situația descrisă anterior ar putea fi în detrimentul candidatului Parlamentului European, și ar putea de asemenea afecta și candidatul Consiliului, pe care Parlamentul nu-l susține.

Lipsa de voință a Consiliului să recunoască faptul că ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului a fost considerată drept innacceptabilă de către delegația Parlamentului, care a cerut un mandat de negociere reînnoit din partea COREPER. Delegația Consiliului a afirmat că EPPO a fost pe fiecare agenda a COREPER și a refuzat să ia în considerare această sugestie.

Negociatorii Parlamentului au subliniat alte elemente care sunt relevante pentru decizie, precum faptul că doamna Kovesi este foarte competentă, și au reamintit că dumneavoastră, în numele Parlamentului, ați scris deja o scrisoare Consiliului în martie anul curent, în care cereați Consiliului să respecte principiul balanței de gen în numirile în pozițiile cheie ale UE.

În plus, a fost menționat și faptul că România nu deține nicio poziție cheie în cadrul UE. Cu toate acestea, argumentele nu au reușit să schimbe poziția delegației Consiliului privin reînoirea mandatului.

Următoarea întâlnire a fost amânată fără a se ajunge la un acord privind o dată ulterioară.

Ulterior, Consiliul a propus două date alternative pentru o nouă rundă de negocieri.

Delegația Parlamentului este foarte deschisă continuării negocierilor cu Consiliul de îndată ce acesta se poate întoarce la masă negocierilor cu o nouă abordare, luând în considerare preocupările Parlamentului. Câtă vreme acest lucru nu se întâmplă, nu vedem posibilitatea de a ajunge la un acord și suntem nevoiți să va informăm că pentru moment nici un acord nu a fost stabilit între cele două echipe de negociatori cu privire la alegerea procurorului-șef european”.

Amintim faptul că un ofițer de presă al Parlamentului European anunța la 10 aprilie că negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.

Tot la 10 aprilie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, își reitera sprijinul pentru Laura Codruța Kovesi, exprimat în repetare rânduri.

Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Citiți și:
EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi
Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab
Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun consens cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România

Coferința Președinților a fost de acord la 11 aprilie, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg din perioada 15-18 aprilie o dezbatere privind situaţia statului de drept în România.

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, UE își consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea Europeană își reactualizează și consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

”De la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniune Europeană își reconsideră, reactualizează și consolidează o importantă parte a politicilor. Este și cazul reglementărilor privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride. În ultima perioadă, tot mai multe state membre au fost ținta atacurilor hibride care au vizat infrastructura critică. Pentru a răspunde cât mai bine acestor noi provocări, a fost necesară completarea Directivei privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică”, a susținut europarlamentarul, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. 

Acesta a explicat că Directiva privind reziliența structurilor critice ”actualizează cadrul legal existent privind protecția entităților critice împotriva atacurilor fizice, prin armonizarea în continuare a normelor în întreaga Uniune, definirea obligațiilor suplimentare pentru statele membre și extinderea domeniului de aplicare la 11 noi sectoare: energie, transport, infrastructură digitală, bancar, infrastructură pieței financiare, sănătate, apă potabilă, apă uzată, administrație publică, spațiu și alimentație”.

”La inițiativa Parlamentului European, textul adoptat în sesiunea plenară include în lista entităților critice care trebuie protejate și producția, procesarea și distribuția alimentelor, precum și administrația publică la nivel central. În plus, directiva definește criteriile minime pentru controlul persoanelor care au acces direct sau de la distanță la o entitate critică sau la sistemele sale de informații și de control”, a completat Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat la 22 noiembrie o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii.

Cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția ”infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii.

Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE.

În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare.

Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Extinderea UE, soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu susține că extinderea Uniunii Europene rămâne soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul din Ucraina. 

„În noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina, devine și mai evident pentru statele europene candidate și partenere că singura soluție viabilă rămâne intrarea în Uniunea Europeană. Iar porțile Uniunii sunt și vor rămâne deschise pentru aceste state, câtă vreme aderă la valorile și principiile acestei comunități”, a transmis eurodeputatul liberal într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Potrivit eurodeputatului Marinescu, „la o nouă realitate avem nevoie și de o nouă strategie privind extinderea Uniunii, iar raportul adoptat în această sesiune plenară stabilește principalele direcții de urmat în procesul de extindere.”

„În primul rând, salutăm și sprijinim decizia excepțional de rapidă a Consiliului European cu privire la cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și continuăm să le oferim sprijin politic și tehnic în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai adăugat acesta. 

De asemenea, deoutatul european precizează că noua strategie ar trebui să asigure că progresul fiecărei țări pe calea aderării este evaluat în funcție de propriile merite și depinde de progresul său în adoptarea și punerea în aplicare a reformelor fundamentale și a acquis-ului UE: „În același timp, este foarte important ca în procesul de extindere, Uniunea să își păstreze relevanța și credibilitatea geostrategică și geopolitică, ceea ce nu se poate obține decât dacă există același numitor comun cu statele candidate și potențial candidate în domeniile politicilor externe, de securitate și de apărare comune.”

„Această nouă strategie acordă importanță sporită alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a UE și îndeamnă să avanseze negocierile de aderare cu Serbia numai dacă țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și face progrese semnificative în reformele legate de UE. Din această perspectivă, este solicitată reconsiderarea fondurilor UE pentru Serbia, în special orice proiecte finanțate în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a ne asigura că toate cheltuielile UE sunt pe deplin în concordanță cu propriile obiective și interese strategice ale UE”, a conchis Marian-Jean Marinescu în declarația sa.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor, discuție în PE cu parlamentari din Georgia: UE reprezintă singurul partener natural al oamenilor politici de la Tbilisi

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) le-a transmis parlamentarilor georgieni, prezenți la o întâlnire în Parlamentul European, că viitorul Georgiei trebuie să fie unul pe deplin european, UE fiind singurul partener natural al oamenilor politici de la Tbilisi, care poate asista fără rezerva la dezvoltarea statului și societății georgiene.

„În cadrul întâlnirilor recente avute cu parlamentari și reprezentanți ai statelor din Caucazul de sud și zona Mării Negre, în calitatea mea de membru al comisiei de politică externă din Parlamentul European, dar și al Adunării Parlamentare EuroNest și al Comisiei parlamentare de asociere UE-Georgia, am discutat, în sediul PE din Strasbourg, cu un număr de membri ai adunării unicamerale de la Tbilisi, reprezentanți atât ai partidelor aflate la guvernare cât și a celor din opoziție. Convorbirea a fost una constructivă și deosebit de plăcută, din care a reieșit, ca punct principal, interesul crescut al întregului spectru politic georgian de a dezvolta și întări cooperarea cu Uniunea Europeană și cu structurile transatlantice. Țările Caucazului de sud reprezintă pentru mine un punct geografic și cultural care îmi este familiar, și am transmis omologilor mei convingerea că o cooperare adâncită este benefică atât pentru Georgia, cât și pentru UE”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat, însă, că „atât guvernul cât și opoziția de la Tbilisi au datoria de a consolida democrația și statul de drept, de a legifera și implementa norme care să asigure protecția drepturilor omului și a minorităților de orice fel, și de a fi onești și consecvenți pe parcursul lor european”.

Vlad Nistor a subliniat că, în situația politică actuală extrem de volatilă, în special în zona respectivă, „Uniunea reprezintă singurul partener natural al oamenilor politici de la Tbilisi, ce poate asista fără rezerve în dezvoltarea statului și a societății georgiene”. „La finalul schimbului de idei, cu toții am agreat că viitorul Georgiei trebuie sa fie unul pe deplin european”, a mai spus eurodeputatul român.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending