Echipa de negociatori a Parlamentului European privind numirea procurorului-ef european, formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT), i-a trimis președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare în care listează condițiile în care vor relua negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru numirea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care candidează și Laura Codruța Kovesi, sprijinită de PE în acest proces de negociere.

În documentul publicat pe Facebook de europarlamentarul PNL, PPE Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, grup care a anunțat că o susține pe Kovesi, echipa de negociere își reafirmă sprijinul pentru fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

©Siegfried Mureșan/ Facebook

”În lumina ultimelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului European a fost plasat sub control judiciar și atacat din punct de vedere profesional și moral, echipa Parlamentului European a insistat că discuțiile nu pot continua ca și cum toate acestea nu s-ar fi întâmplat, ingnorand situatia politica actuala din Romania care afecteaza direct candidatura doamnei Kovesi”.

©Siegfried Mureșan/ Facebook

Echipa de negociatori califică lipsa de voință a Consiliului de a recunoaște faptul că ”ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului European” ca fiind ”inacceptabilă”, și solicită un nou mandat de negociere in COREPER, comisia formată din toți ambasadorii statelor membre UE. Este vorba despre statele care recunosc viitorul Parchet European.

Redăm mai jos scrisoarea integrală:

Dorim să va informăm despre rezultatul celei de-a treia întâlniri între delegațiile de negociatori din partea Parlamentului și a Consiliului, care a avut loc în după-amiază zilei de joi, 4 aprilie, în sediul Parlamentului din Bruxelles.

Înainte de începutul discuțiilor de pe agenda, delegația de negociatori a Parlamentului a informat delegația Comisiei despre declarația pe care ați făcut-o în plenara din 3 aprilie, exprimând susținerea pe care Parlamentul o oferă în continuare doamnei Kovesi pentru a devei Procurorul Șef al UE.

Agenda discuțiilor propusă de Consiliu prevedea o discuție asupra profilului și a meritelor celor doi candidați pentru care Parlamentul și Consiliul și-au exprimat preferința.

În lumina recentelor evenimente din România, unde candidatul Parlamentului a fost pus sub control judiciar și a fost atacat moral și profesional de către autoritățile române, delegația Parlamentului a insistat că discuțiile nu pot continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ignorand situația politică actuală din România care afectează direct candidatura doamnei Kovesi.

Delegația de negociatori a Consiliului a indicat că este la curent cu situația din România, dar consideră că alegerea candidatului trebuie să se facă independent de evenimentele în curs. Procurorul Șef trebuie să fie independent și să poată lucra cu toate părțile interesate.

Nu poate fi ignorat faptul că situația descrisă anterior ar putea fi în detrimentul candidatului Parlamentului European, și ar putea de asemenea afecta și candidatul Consiliului, pe care Parlamentul nu-l susține.

Lipsa de voință a Consiliului să recunoască faptul că ultimele evenimente din România reprezintă o criză judiciară care subminează candidatul Parlamentului a fost considerată drept innacceptabilă de către delegația Parlamentului, care a cerut un mandat de negociere reînnoit din partea COREPER. Delegația Consiliului a afirmat că EPPO a fost pe fiecare agenda a COREPER și a refuzat să ia în considerare această sugestie.

Negociatorii Parlamentului au subliniat alte elemente care sunt relevante pentru decizie, precum faptul că doamna Kovesi este foarte competentă, și au reamintit că dumneavoastră, în numele Parlamentului, ați scris deja o scrisoare Consiliului în martie anul curent, în care cereați Consiliului să respecte principiul balanței de gen în numirile în pozițiile cheie ale UE.

În plus, a fost menționat și faptul că România nu deține nicio poziție cheie în cadrul UE. Cu toate acestea, argumentele nu au reușit să schimbe poziția delegației Consiliului privin reînoirea mandatului.

Următoarea întâlnire a fost amânată fără a se ajunge la un acord privind o dată ulterioară.

Ulterior, Consiliul a propus două date alternative pentru o nouă rundă de negocieri.

Delegația Parlamentului este foarte deschisă continuării negocierilor cu Consiliul de îndată ce acesta se poate întoarce la masă negocierilor cu o nouă abordare, luând în considerare preocupările Parlamentului. Câtă vreme acest lucru nu se întâmplă, nu vedem posibilitatea de a ajunge la un acord și suntem nevoiți să va informăm că pentru moment nici un acord nu a fost stabilit între cele două echipe de negociatori cu privire la alegerea procurorului-șef european”.

Amintim faptul că un ofițer de presă al Parlamentului European anunța la 10 aprilie că negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.

Tot la 10 aprilie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, își reitera sprijinul pentru Laura Codruța Kovesi, exprimat în repetare rânduri.

”Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Citiți și:

EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun consens cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România

Coferința Președinților a fost de acord la 11 aprilie, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg din perioada 15-18 aprilie o dezbatere privind situaţia statului de drept în România.

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.