Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (disponibil aici) de 29,2 miliarde de euro este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 7,6 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro, a anunțat miercuri prim-ministrul Florin Cîțu, la Palatul Victoria, unde a prezentat PNRR.

“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.

Premierul a explicat că prin PNRR trei mari sectoare vor primi sume importante de bani: Transporturi – 7,6 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro, și Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, domeniul digitalizării va primi o alocare de 2 miliarde de euro.

România a solicitat întreaga sumă care îi revine prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, și anume 29,2 miliarde de euro, din care 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În context, prim-ministrul Florin Cîțu a subliniat că împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi folosite doar în investiţii.

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și însumează 1.350 pagini. 

“Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele şi transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare şi Rezilienţă. România modernă şi reformată”, a transmis ministrul de resort, Cristian Ghinea.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Conform unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Cristian Ghinea a oferit o prezentare a PNRR cu detalii.

Sub sloganul „UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”, bugetul total de 29, 2 miliarde de euro se sprijină pe 6 piloni, care vizează tranziția verde, digitalizarea, reforme în domeniul fiscal și al sistemului de pensii, sănătate și educație.

Domenii care beneficiază de alocări semnificative în PNRR: Transport – 7,6 miliarde euro, Educație – 3,6 miliarde euro și Sănătatea – 2,4 miliarde euro.

Un loc aparte îl ocupă investițiile pentru mediul privat, pe componenta de cercetare și inovare, alocarea de 2,35 miliarde euro va permite dezvoltarea de instrumente financiare pentru IMM-uri și companii mari, va finanța, prin intermediul unor scheme de granturi, transformarea digitală, listări la bursă, investiții în tehnologiile viitorului și inițiativele legate de cercetare, dezvoltare și inovare.

Din perspectiva sub-componentelor, pe primul loc se situează domeniul feroviar, care va beneficia de finanțări de aproape 4 miliarde euro, autostrăzile vor avea alocate 3,2 miliarde euro, iar infrastructura spitalelor va avea la dispoziție fonduri în valoare de aproape 2 miliarde de euro.

PNRR finanțează, de asemenea, proiecte-cheie, de importanță strategică, un exemplu elocvent fiind „Împădurim România”, prin care se vor investi 630 milioane euro în noi suprafețe de pădure (inclusive păduri urbane), ținta fiind, ca la final, să avem până la 45.000 de noi hectare împădurite.

Oficialul MIPE a oferit și câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate prin PNRR, de la sisteme de apă și canalizare (în cadrul Componentei 1 din Tranziția Verde) până la cărți electronice pentru 8,5 milioane de români sau dezvoltarea sistemului de e-sănătate.

De asemenea, el a explicat că  fiecare componentă, investiție, reformă este legată de un jalon și de o tință. Astfel, în PNRR sunt peste 500 de jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de MIPE și raportate Comisiei Europene la fiecare 6 luni.

Structura PNRR

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,8 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Citiți și Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

România a trimis luni, 31 mai, în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Prezentarea planului României urmează unui dialog intens între Comisie și autoritățile române în ultimele luni, mai arată sursa citată, care precizează că România a solicitat 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul RRF.

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.