Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, lansat joi în consultare publică de președintele Klaus Iohannis și guvernul Ludovic Orban, va direcționa minimum 57% din investiții către tranziția verde și digitalizare, iar o componentă investițională cheie va fi în domeniul transporturilor, cu o alocare de 9,27 miliarde de euro, arată documentul făcut public de Ministerul Fondurilor Europene.

Descris de președintele Klaus Iohannis drept “un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare“, PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. “Țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate”, a spus șeful statului.

“Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene“, a asigurat și premierul Ludovic Orban.

Mai mult, șeful guvernului a subliniat că “suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană”.

“Vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României”, a spus Orban.

Cadru general. De unde vin cele 30,44 miliarde de euro?

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU, instrument pentru care este necesar PNRR-ul. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. De asemenea, elementul central de finanțare din cadrul Next Generation EU este reprezentat de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un nucleu de 672,5 miliarde de euro care a fost negociat din partea Parlamentului European de doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

România va beneficia în următorul deceniu de o alocare totală de 80 de miliarde de euro. Cum sunt distribuiți banii?

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

PNRR: Trei piloni. Aproape 65% din buget va fi direcționat către domeniul transporturilor și schimbărilor climatice

Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat joi, documentul urmărește 3 obiective strategice:

1) Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice;

2) Consolidarea capacității de reziliență;

3) Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.

Având în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European, PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

De altfel, PNRR este structurat bugetar pe trei piloni:

1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget)
2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%)
3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Fondurile alocate Pilonului I vor fi împărțite după cum urmează în cinci domenii de intervenție: 43% pentru transport durabil (9,27 miliarde de euro), 30% pentru schimbări climatice (6,5 miliarde de euro), 12% pentru mediu (2,3 miliarde de euro), 8% pentru eficiență energetică și termică (1,8 miliarde de euro), 7% pentru energie și tranziție verde (1,55 miliarde de euro).

Marile proiecte din domeniul transporturilor care vor fi finanțate prin acest plan sunt: Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km), Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km), A 1 (Sibiu-Pitești), A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic), A8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni), A13 (Brașov-Bacău), Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj), Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km), Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km).

De asemenea, sunt menționați și peste 300 de kilometri de modernizare și electrificare de magistrale feroviare, dar și completarea și construcția a două linii de metrou în București și construcția unei linii de metoru în Cluj.

Banii alocați sub cel de-al doilea Pilon, prevăd investiții pentru trei domenii de intervenție de 3,6 miliarde de euro în mobilitate și regenerare urbană și în valorificarea patrimoniului, 1,85 miliarde de euro pentru sănătate și 1,05 miliarde de euro pentru educație.

De pildă, PNRR prevede și construcția a minimum trei noi spitale.

În cadrul celui de-al treilea pilon, cu patru domenii de intervenție, 75% din fonduri vor merge către mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale, reprezentând 3,8 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea vor primi 270 de milioane de euro. De asemenea, 700 de milioane de euro vor fi alocate pentru digitalizare și securitate cibernetică, iar 310 milioane de euro pentru creșterea capacității de reziliență.

România se numără între primele șase state membre ale Uniunii Europene care și-au prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Franța, Cehia, Portugalia, Spania și Grecia.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor.

PNRR poate fi descărcat și consultat aici.