Connect with us

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, lansat joi în consultare publică de președintele Klaus Iohannis și guvernul Ludovic Orban, va direcționa minimum 57% din investiții către tranziția verde și digitalizare, iar o componentă investițională cheie va fi în domeniul transporturilor, cu o alocare de 9,27 miliarde de euro, arată documentul făcut public de Ministerul Fondurilor Europene.

Descris de președintele Klaus Iohannis drept “un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare“, PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. “Țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate”, a spus șeful statului.

Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene“, a asigurat și premierul Ludovic Orban.

Mai mult, șeful guvernului a subliniat că “suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană”.

“Vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României”, a spus Orban.

Cadru general. De unde vin cele 30,44 miliarde de euro?

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU, instrument pentru care este necesar PNRR-ul. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. De asemenea, elementul central de finanțare din cadrul Next Generation EU este reprezentat de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un nucleu de 672,5 miliarde de euro care a fost negociat din partea Parlamentului European de doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

România va beneficia în următorul deceniu de o alocare totală de 80 de miliarde de euro. Cum sunt distribuiți banii?

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

PNRR: Trei piloni. Aproape 65% din buget va fi direcționat către domeniul transporturilor și schimbărilor climatice

Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat joi, documentul urmărește 3 obiective strategice:

1) Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice;

2) Consolidarea capacității de reziliență;

3) Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.

Având în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European, PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

De altfel, PNRR este structurat bugetar pe trei piloni:

  1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget)
  2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%)
  3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Fondurile alocate Pilonului I vor fi împărțite după cum urmează în cinci domenii de intervenție: 43% pentru transport durabil (9,27 miliarde de euro), 30% pentru schimbări climatice (6,5 miliarde de euro), 12% pentru mediu (2,3 miliarde de euro), 8% pentru eficiență energetică și termică (1,8 miliarde de euro), 7% pentru energie și tranziție verde (1,55 miliarde de euro).

Marile proiecte din domeniul transporturilor care vor fi finanțate prin acest plan sunt: Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km), Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km), A 1 (Sibiu-Pitești), A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic), A8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni), A13 (Brașov-Bacău), Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj), Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km), Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km).

De asemenea, sunt menționați și peste 300 de kilometri de modernizare și electrificare de magistrale feroviare, dar și completarea și construcția a două linii de metrou în București și construcția unei linii de metoru în Cluj.

Banii alocați sub cel de-al doilea Pilon, prevăd investiții pentru trei domenii de intervenție de 3,6 miliarde de euro în mobilitate și regenerare urbană și în valorificarea patrimoniului, 1,85 miliarde de euro pentru sănătate și 1,05 miliarde de euro pentru educație.

De pildă, PNRR prevede și construcția a minimum trei noi spitale.

În cadrul celui de-al treilea pilon, cu patru domenii de intervenție, 75% din fonduri vor merge către mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale, reprezentând 3,8 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea vor primi 270 de milioane de euro. De asemenea, 700 de milioane de euro vor fi alocate pentru digitalizare și securitate cibernetică, iar 310 milioane de euro pentru creșterea capacității de reziliență.

România se numără între primele șase state membre ale Uniunii Europene care și-au prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Franța, Cehia, Portugalia, Spania și Grecia.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor.

PNRR poate fi descărcat și consultat aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea, mesaj către primari: Dați drumul la proiecte pentru tranziția verde și pentru domeniul digital

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alocarea financiară pentru oraşe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va merge cu prioritate pentru proiecte pe “digital şi verde”, a transmis sâmbătă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

“În alte domenii din PNRR precum intervenţii la oraşe trebuie să fie mai multă tranziţie verde. Aici va fi ghidul pe care vreau să îl propun primarilor şi sper să mă văd cu Asociaţia municipiilor să le spun: prioritatea pentru alocarea financiară pentru oraşe trebuie să fie verde şi digital. Spun acum mesajul meu public către primari: daţi drumul, lucrul la proiecte pe digital şi verde. Ele pot să însemne foarte multe, pot să însemne piste de biciclete, pot să însemne trenuri, metrou, pot să însemne semaforizare inteligentă, iar aici la semaforizare inteligentă bifez şi verde şi digital. Aceştia nu sunt bani pe care îi gestionez eu sau ministerul, sunt banii României pe care trebuie să-i folosim deştept (…) Avem acum bani europeni, pe lângă aceste 30 de miliarde de euro, mai sunt şi cele 55 de miliarde de euro care veneau oricum în România, deci să-i folosim pentru ceea ce s-ar numi business us usual. Să folosim PNRR-ul pentru tranziţia verde, verde şi reformă”, a declarat Cristian Ghinea, la Digi 24, citat de Agerpres.

El a precizat că PNRR nu respectă în prezent cele două praguri pe care Uniunea Europeană vrea să le impună, respectiv minimum 37% din bani să meargă pe tranziţia verde şi minimum 20% pe digitalizare. “Din păcate, şi nu spun ca să critic, o spun factual, planul existent (PNRR n.r.) acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”, a transmis el.

Întrebat ce înseamnă “verde” în sectorul transporturilor, Ghinea a răspuns că autostrăzile nu intră, dar “CFR este verde”.

“Sunt 4,5 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde sunt propuşi pentru autostrăzi şi încă un miliard de euro pentru centuri ocolitoare şi alte drumuri. Ce vă pot spune este că mă voi bate pentru ca aceşti 3,5 miliarde de euro să rămână (în PNRR n.r.). Problema este însă că nu poţi să te baţi pentru toate, trebuie să îţi alegi bătăliile. Eu propun să-i păstrăm acei 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi şi rutier, să-i apăram, dar în condiţiile în care nu putem să raportăm verde acolo, nu putem şi pe alte domenii să fie tot fără verde, precum intervenţii la oraşe. Aici trebuie să fie mai multă tranziţie verde”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Planul național de redresare și reziliență prezentat spre consultare publică la finalul lunii noiembrie a anului trecut de către fostul guvern PNL menționa pragurile de 37% pentru tranziția verde și 20% pentru digitalizare drept “constrângeri” de la nivel european.

PNRR-ul de 30,44 miliarde de euro este structurat bugetar pe trei piloni: Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%); Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Fondurilor Europene: “Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic”

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană, susţin reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat, menţionând că nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România să fie criticată pentru construcţia PNRR.

“Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic”, se menţionează în comunicat.

Ministerul Fondurilor Europene transmite pentru a doua zi consecutiv mesajul către liderii implicaţi în negocieri pentru funcţii politice să nu disemineze în spaţiul public o presupusă poziţie inexistentă a Comisiei Europene cu privire la construcţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Într-un comunicat publicat marți, MFE a încercat să clarifice informațiile apărute în presă privind “criticile” Comisiei Europene la adresa planului național de redresare post-pandemie prin care România poate primi 30,44 miliarde de euro, precizând că “colaborarea permanentă cu Comisia Europeană […] reprezintă un proces natural, nicidecum «critici», cum pot fi denumite populist”.

“Propagarea cu bună ştiinţă a ştirilor false în mass media fără o minimă verificare a informaţiilor la instituţiile române, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România sau chiar la Bruxelles nu numai că este dezonorantă pentru cei care pretind că vor să reformeze clasa politică, dar pot afecta chiar construcţia unui document strategic cu implicaţii asupra generaţiilor următoare”, a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş, în contextul unor presupuse “critici” aduse României de către Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, asemenea poziţie divergentă nu a fost exprimată în niciun context politic sau tehnic de partenerii europeni cu a căror implicare permanentă se construieşte fiecare capitol din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

“A spune despre PNRR că este un nou PNDL, adică să induci voit ideea că banii negociaţi de preşedintele Klaus Iohannis vor fi folosiţi din start ineficient, este descalificant pentru actorii politici care declarativ doresc o guvernare care să reformeze România pe termen lung. Şi, în plus, să afirmi cu nonşalanţă că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voinţă în detrimentul României”, spune Marcel Boloş.

Acesta susţine că miza PNRR este “una de dezvoltare pe termen lung, inclusiv pentru copiii noştri, şi în niciun caz nu trebuie să devină un subiect de dispută politică cu mult sub demnitatea unui adevărat om de stat”.

Ministerul Fondurilor Europene reaminteşte faptul că documentul strategic propus spre dezbatere pentru structura PNRR, elaborat împreună cu Preşedinţia României şi cu ministerele de linie, primeşte zilnic observaţii şi amendamente prin mecanismele de dialog oficiale, şi anume email sau formularul disponibil la https://mfe.gov.ro/sesiune-consultare-publica-noiembrie-2020-planul-national-de-redresare-si-rezilienta.

“O dezbatere unilaterală în mass media, bazată pe fake news, care implică însăşi Comisia Europeană, nu poate fi constructivă şi nici benefică cetăţenilor care trebuie să beneficieze cât mai repede de investiţiile prevăzute în infrastructură, siguranţă alimentară, digitalizare, educaţie şi alte domenii strategice pe termen lung cu adresabilitate la nivel naţional”, se menţionează în comunicat.

Într-o poziție publică transmisă pe Facebook, co-preşedintele USR PLUS Dacian Cioloş, care este preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European, a afirmat că planul României pentru atragerea a 30 de miliarde de euro prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost criticat de Comisia Europeană pe motiv că nu prevede reforme “serioase”.

“Comisia Europeană a criticat planul trimis de Guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, susţinând că PNRR nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică, educaţia. Este un motiv în plus să încheiem cât mai repede saga asta cu împărţirea de funcţii şi să discutăm serios programul de guvernare şi cum finanţăm măsurile şi angajamentele prevăzute acolo”, a susţinut Dacian Cioloş.

Potrivit acestuia, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care ar trebui să aducă României câteva zeci de miliarde de euro pentru relansarea economiei şi pentru reforme în sănătate şi în educaţie, “nu poate fi un nou PNDL”, ci trebuie să conţină reforme structurale.

Marți, Alianța USR PLUS propune la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare cu PNL și UDMR o reformare a sistemului de management al fondurilor europene din România, inclusiv reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene, a autorităților de management și a programelor operaționale 2021 – 2027.

Totodată, în presa centrală au apărut articole potrivit cărora Comisia Europeană ar fi criticat Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe motiv că acesta nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică sau educaţia, notează Agerpres.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Măsurile aferente domeniilor transport, digitalizare, mediul de afaceri și mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural din Planul Național de Redresare și Reziliență vor asigura investiția 20% pentru digitalizarea României, a transmis luni, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, Ministerul Fondurilor Europene.

Precizările MFE vin în contextul în care Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat la 26 noiembrie are în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European, de Consiliul UE și de Parlamentul European, va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

“Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Facilității de redresare și reziliență (FRR) se află în proces decizional, urmând să fie aprobată în procedura legislativă ordinară de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, astfel încât elementele de conținut pot suferi modificări ulterioare. Conform prevederilor acestei propuneri, măsurile propuse în plan trebuie să contribuie la tranziția digitală în procent de 20%”, se arată în răspunsul trimis.

Măsurile cuprinse în Planul Național pentru Relansare și Reziliență (PNRR), așa cum a fost lansat în consultare publică, pot contribui direct sau indirect la componenta de digitalizare chiar dacă nu se regăsesc în domeniul digitalizării, în acest sens putând contribui diferențiat, în proporție de 40% sau 100%, explică MFE

De exemplu, măsurile aferente domeniului ”transport” (investiții în cale ferată), ”mediul de afaceri” și intervențiile aferente domeniului ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” (mai puțin investițiile pentru achiziția de material rulant) pot contribui în proporție de 100% la componenta de digitalizare.

Astfel, prin măsurile aferente domeniilor ”transport”, ”digitalizare”, ”mediul de afaceri” și ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” se atinge un procent de contribuție la componenta de digitalizare de peste 20%, conchide sursa citată.

Citiți și DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

PNRR este structurat bugetar pe trei piloni: 1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); 2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%) și 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Continue Reading

Facebook

U.E.9 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE25 mins ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA27 mins ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI28 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA30 mins ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA45 mins ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH1 hour ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE2 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

PE cere un act legislativ care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending