Decizia Parlamentului European de a solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să evalueze dacă acordul comercial UE-Mercosur este conform cu tratatele UE, adoptată în urma unui vot în care poziția social-democraților a fost decisivă, a generat contre între delegațiile PNL și PSD, cele două partide având interpretări diferite privind impactul votului asupra intereselor României și ale sectorului agricol european.

În timp ce PNL consideră că acest demers este contrar intereselor României și ale fermierilor europeni, PSD susține că votul reprezintă un instrument necesar pentru protejarea agriculturii și pentru introducerea unor garanții suplimentare în acord.

„Votul europarlamentarilor PSD a înclinat decisiv decizia Parlamentului European în favoarea verificării Acordului Mercosur de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene! Decizia Parlamentului European de a solicita CJUE să analizeze dacă Acordul Mercosur respectă tratatele europene a fost adoptată cu o majoritate de 334 de voturi pentru, față de 324 de voturi împotrivă. Cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferența”, a transmis Partidul Social Democrat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

PSD a precizat că, așa cum a anunțat anterior, a votat în Parlamentul European „pentru protejarea fermierilor români și a sectorului agricol din România și din Europa”. PSD a amintit că votul exprimat va suspenda procedura de adoptare a Acordului UE-Mercosur până la pronunțarea CJUE.

„PSD va continua să folosească toate canalele posibile pentru a determina ca instituțiile europene să introducă în Acord garanții ferme și eficiente care să asigure o competiție egală între fermierii europeni și cei din America Latină. PSD consideră că beneficiile incontestabile ale Acordului Mercosur nu trebuie obținute în dauna unor sectoare de activitate care au o pondere semnificativă în economia națională a României. Susținem Acordul, dar cu garanții corecte pentru fermierii români și europeni”, mai precizează partidul. 

PSD a explicat că, în cazul în care votul pentru avizare este majoritar, procesul de aprobare a Acordului Comercial Interimar (ITA) va fi suspendat până la decizia CJUE. Totodată, PSD a arătat că, dacă CJUE va stabili că acordul nu respectă legislația europeană, în funcție de motivația instanței, va fi necesară reluarea procesului de adoptare sau chiar a întregului proces de renegociere cu statele Mercosur. 

„Acest lucru va permite includerea în Acord a unor garanții mai ferme pentru fermierii din Uniunea Europeană. Dacă CJUE va stabili că Acordul respectă legislația UE, atunci procesul de aprobare va fi reluat, cu șanse relativ mari de a fi aprobat și implementat fără garanțiile suplimentare cerute de fermierii români și europeni”, a mai transmis PSD.

În schimb, Partidul Național Liberal consideră că votul din Parlamentul European privind trimiterea Acordului UE-Mercosur la CJUE este contrar intereselor românești, agriculturii și industriei din România și din Uniunea Europeană.

„În urma votului de miercuri din Parlamentul European privind trimiterea Acordului UE-Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, acest acord va putea intra în aplicare provizorie, în formă interimară, conform legislației europene în vigoare; acordul de tip interimar, un cadru tehnic pentru facilitarea comerțului, intră în atribuțiile Comisiei Europene (CE) și în competența exclusivă a Uniunii Europene, nefiind necesară ratificarea individuală din partea statelor membre”,  se arată într-un comunicat al PNL remis CaleaEuropeană.ro.. 

Astfel, Partidul Național Liberal consideră că votul din Parlamentul European de trimitere a Acordului UE-Mercosur la CJUE este unul dat „împotriva fermierilor români și a industriei europene, contra intereselor cetățenilor UE și a bunăstării acestora, pentru izolaționism”.

„Din nefericire, în condițiile actuale, clauzele de salvgardare pentru fermieri cerute Comisiei Europene (CE), propuse și susținute de Delegația României la PPE (PNL și UDMR), precum măsurile rapide și transparente pentru protejarea pieței agricole și sprijin real pentru fermieri, astfel încât competitivitatea și viitorul agriculturii europene să nu fie compromise, nu vor mai putea fi aplicate”, mai precizează PNL. 

Printre clauzele care ar fi putut proteja „în mod adecvat fermierii români și europeni”, PNL menționează posibilitatea ca orice stat membru sau producător agricol să sesizeze Comisia Europeană în cazul unor perturbări ale pieței. Totodată, toate fermele din zona Mercosur ar fi trebuit, în opinia partidului, să fie licențiate în conformitate cu standardele europene, astfel încât produsele sub standard să nu poată accesa piața unică.

„Parlamentul European trebuia să organizeze o comisie de monitorizare a acordului, să asigure praguri mai mici pentru intervenție rapidă în piață și controale mai stricte la importuri, creșterea numărului de audituri și o politică de toleranță zero pentru reziduurile de pesticide. Un alt minus înregistrat în urma votului de astăzi din plenul de la Strasbourg este auto-excluderea Parlamentului European din procesul de legiferare până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), perioadă ce ar putea dura până la doi ani”, a mai precizat PNL.

În final, PNL a transmis că votul pentru rezoluția privind trimiterea Acordului UE–Mercosur la CJUE a suspendat procesul de implementare a clauzelor de salvgardare destinate agricultorilor, care ar fi asigurat, în opinia partidului, „cele mai bune condiții de comerț și un nivel de protecție fără precedent pentru fermierii europeni”.

„Europarlamentarii care au votat favorabil trebuie să își asume acest vot în fața românilor, fiindcă acest vot duce la intrarea în vigoare a Acordului Interimar de comerț, fără esențialele clauze de salvgardare”, a conchis Partidul Național Liberal.

Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să evalueze dacă acordul UE-Mercosur este conform cu tratatele UE.

Acordul comercial UE–Mercosur a fost semnat sâmbătă, la Asuncion, în Paraguay, marcând încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Înainte de acest moment, o majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene a aprobat, în mod provizoriu, semnarea acordului de asociere cu Mercosur, România numărându-se printre acestea.

Deși textul acordului a fost aprobat în cadrul Uniunii Europene cu sprijinul a 21 dintre cele 27 de state membre, acesta nu a intrat automat în vigoare după semnare, fiind necesare etape suplimentare de aprobare și ratificare în cadrul ambelor blocuri.

Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca acesta să intre în vigoare, va fi necesară și ratificarea de către toate statele membre ale UE.

Președintele Partidului Social Democrat și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, anunță că măsurile de relansare economică propuse de social-democrați vor fi aprobate de Guvern prin „angajarea răspunderii în Parlament, la pachet cu reforma administrației publice”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook, acesta spune că „este o decizie unanimă a Coaliției de guvernare luată după (prea) multe luni în care am făcut eforturi susținute să-l convingem pe prim-ministrul Ilie Bolojan că susținerea firmelor românești reprezintă o prioritate absolută a Guvernului!”

„Este un gest logic și așteptat de tot mediul de afaceri! Măsurile includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții – garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată, deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare-dezvoltare. În aceeași măsură, reprezintă și un gest de reparație morală după ce, în 2025, tot efortul guvernării de a reduce deficitul bugetar s-a făcut cu eforturile populației și firmelor. Tocmai de aceea, mă aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un eventual deficit pe 2025 mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene! Nu te poți lăuda că ai tăiat de la investiții și ai crescut taxele și impozitele”, a scris Grindeanu.

Acesta amintește că „PSD insistă ca deficitul trebuie să fie diminuat ca o urmare firească a unei creșteri economice sănătoase, nu al tăierilor continue de investițiile ce sunt gura de oxigen a mediului de afaceri.”

„Programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru a proteja și susține companiile românești, aceasta fiind singura garanție a unei dezvoltării sănătoase a economiei noastre”, conchide președintele social-democraților.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că a fost stabilit un calendar „clar și realist” pentru aprobarea bugetului de stat pe 2026. De asemenea, în câteva zile vor fi aprobate plafoanele bugetare, urmând apoi consultări cu toate ministerele. Tot în această perioadă va fi definitivată strategia fiscal-bugetară pentru anul în curs și raportul macroeconomic.

„La mijlocul lunii februarie urmează publicarea proiectului de buget și aprobarea în Guvern, iar în a doua parte a lunii februarie bugetul va intra în dezbatere și la vot în Parlament. Acest calendar a fost azi agreat de toate partidele din coaliție – o aliniere importantă, ce asigură înțelegerea comună a ritmului și etapelor de aprobare a bugetului. (…) bugetul pentru 2026 trebuie să fie, înainte de toate, un buget corect: să reflecte nivelul real al cheltuielilor, fără a supraevalua venituri.”, a transmis Ministrul Finanțelor. 

De asemenea, acesta a discutat pachetul de măsuri pentru administrație, esențial pentru construcția bugetului, precum și continuarea măsurilor de relansare economică: „Acestea vor fi reflectate atât în bugetul pe 2026, cât și prin pachete distincte de politici publice, construite echilibrat, pe baza propunerilor tuturor membrilor coaliției.”

În privința execuției bugetare pe 2025, la nivelul fiecărui minister, se închide anul cu o execuție în ansamblu, bună – cu peste 90% grad de implementare pentru majoritatea ministerelor: „Un buget credibil pornește de la o analiză riguroasă a execuției anului anterior, pentru a corecta ceea ce nu a funcționat și a consolida ceea ce a dat rezultate”,  a mai adăugat Alexandru Nazare. 

Potrivit Ministrului Finanțelor, prioritatea centrală a acestui an rămâne în continuare relansarea economică: „prin absorbția cât mai bună a fondurilor europene disponibile, completată de programe finanțate din bugetul de stat şi soluții sustenabile de relansare şi accelerare a investițiilor.”