Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

DOCUMENT Social-democrații europeni și-au lansat viziunea privind viitorul securității și apărării UE, cerând puteri sporite pentru Parlamentul European și o abordare pragmatică în relația cu NATO

Published

on

Capacitatea de proiectare a puterii Uniunii Europene la nivel global depinde de extinderea capabilităților de tip ”putere soft” – diplomație, instrumente de ajutor umanitar, sprijin financiar, influență economico-culturală – și complementarea lor cu caracteristici de tip ”putere hard”, arată un document de reflecție al Grupului Socialiștilor și Democraților Europeni prezentat miercuri la Bruxelles, și în care social-democrații solicită sporirea puterilor Parlamentului European în cadrul Politicii pentru Securitate și Apărare Comune (PSAC), creșterea rolului Agenției Europene pentru Apărare, o consolidare a mecanismului de cooperare în materie de intelligence sau o relație UE-NATO în care ambele organizații au propria autonomie strategică și în care Alianța rămâne principala structură privind apărarea colectivă în Europa.

FOTO: European Parliament

Documentul de reflecție al social-democraților europeni și la care au lucrat doi eurodeputați români – Ioan Mircea Pașcu (vicepreședinte al Parlamentului European) și Victor Boștinaru (coordonator al grupului S&D pentru politică externă) – este lansat în contextul unei dinamici aparte pe care dimensiunea apărării europene a cunoscut-o după referendumul privind Brexit, de la lansarea Strategiei Globale a UE la Declarația Comună UE-NATO sau de la prezentarea Planului European pentru Apărare (inclusiv Fondul European pentru Apărare) la anunțul Consiliului European de lansare a Cooperării Structurate Permanentă (PESCO) la nivelul UE.

Un document strategic în premieră

Este un document strategic în premieră, la capătul unui lung proces de discuții în care arătăm că Uniunea Europeană este o putere soft în tranziție. Trebuie să adăugăm noi capabilități de tip hard pentru a răspunde provocărilor, iar în document insistăm asupra investițiilor în prevenirea crizelor, în gestionarea lor și asupra unor strategii post-conflict”, a declarat Victor Boștinaru jurnaliștilor.

Eurodeputatul român a precizat că o atenție aparte este acordată și relației UE-NATO, insistând asupra faptului că poziția S&D este aceea că ”NATO și UE lucrează împreună” și că este necesară o abordare pragmatică.

”UE nu trebuie să dubleze eforturile și capabilitățile pentru apărare. Pentru apărare teritorială, NATO rămâne structura destinată apărării colective în Europa. (…) Noi propunem o abordare pragmatică din partea UE: investirea în asigurarea interoperabilității cu NATO”, a spus Boștinaru.

Propunerea social-democraților europeni: control al Parlamentului European asupra Politicii de Securitate și Apărare a UE

Alături de acesta, eurodeputatul Knut Fleckenstein a punctat că o propunere diferită și originală în acest document este redată de ”importanța crucială a unui control parlamentar asupra Politicii de Securitate și Apărare Comune”. Practic, social-democrații europeni propun ca o implicare a Parlamentului European în elaborarea PSAC, în aprobarea misiunilor și în asigurarea controlului bugetar să fie inclusă într-o viitoare revizuire a Tratatului de la Lisabona.

Documentul S&D conține nivelul de ambiție regăsit și în celelalte documente de profil de la nivel instituțional european, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea industriei europene a apărării, implicarea țărilor UE în cadrul PESCO, finanțarea cercetării în domeniu și utilizarea unui ”Semestru European pentru Apărare”, în care Agenția Europeană pentru Apărare va monitoriza alocările bugetare naționale pentru a sprijini o mai bună și eficientă cheltuire a bugetelor militare.

Armată europeană: ”Să nu visăm într-atât de departe”

Cu toate acestea, când vine vorba despre o armată europeană ”ca la carte” – sub o singură egidă, cu un buget european propriu și cu un unic comandament – social-democrații insistă pentru gestionarea entuziasmului și pentru o politică a pașilor mărunți

FOTO: European Commission

”Să nu visăm într-atât de departe. Securitatea și apărarea sunt ultima resursă a suveranității naționale. Pentru a avea o armată europeană cu un lanț de comandă și cu o doctrină militară – nu putem să o avem în deceniu”, a spus Victor Boștinaru.

Vitorul Cadru Financiar Multianual va avea un Fond pentru Apărare

În condițiile în care cel mai important aspect, dincolo de angajamentul politic al țărilor membre, este reprezentat de alocarea bugetară pentru dezvoltarea apărării europene, Comisia Europeană a lansat în luna iunie un Fond pentru Apărare în care cercetarea militară urmează a fi finanțată cu 90 de milioane euro până la sfârșitul anului 2019, din care 25 de milioane euro vor fi alocate pentru 2017 și cu  500 de milioane euro pe an după 2020. Separat, pentru dezvoltare și achiziții, UE se implica în regim de co-finanțare, astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020, în cadrul unui program specific de dezvoltare a apărării și a industriei, propus astăzi. 1 miliard de euro pe an după 2020. 

”Va exista un fond de apărare al UE care va fi menționat în Cadrul Financiar Multianual. Facem eforturi”, a punctat Victor Boștinaru.

Documentul lansat de Grupul Social-Democrat din Parlamentul European poate fi consultat aici

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

Dimensiunea securității și a apărării europene este o miză importantă prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de acordul convenit de Șefii de stat sau de guvern la summitul UE din 22 iunie privind lansarea Cooperării Structurate Permanente, de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European prezintă secretul culorilor din calendarul de activitate al eurodeputaților

Published

on

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European. Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații.  

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Citiți și: Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

©European Parliament

Rozcomisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

Roșuședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoazactivități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending