Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, potrivit estimărilor interne ale bugetului comun multianual al Uniunii Europene, transformând pentru prima dată “multe” dintre statele membre existente în plătitoare nete, relatează Financial Times, citând un document intern al UE.
Această modelare, prima care a apărut de la Bruxelles cu privire la potențiala aderare a nouă noi state membre, subliniază implicațiile politice și financiare profunde ale extinderii Uniunii pe întregul continent, iar documentul a fost întocmit în contextul în care liderii europeni se reunesc joi și vineri la Granada, în Spania pentru summit-urile succesive ale Comunității Politice Europene și Consiliului European, ultimul având pe agendă tema extinderii.
Oficialii UE au estimat în această vară potențialele ramificații financiare într-un studiu consultat de Financial Times, care a folosit normele existente pentru bugetul Uniunii pentru 2021-2027. Acestea au fost aplicate unei uniuni extinse care include Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.
Bilanțul financiar al adăugării tuturor celor nouă membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde de euro, estimează Financial Times. Efectele în lanț pentru statele membre actuale ar include o reducere de aproximativ o cincime a subvențiilor agricole.
Cu nouă noi state membre, bugetul actual ar crește cu 21%, ajungând la 1.470 miliarde de euro, potrivit estimărilor din document. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări.
Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda. “Perioadele de tranziție și măsurile de salvgardare” ar fi necesare, sugerează documentul.
Aplicând normele actuale la o Uniune extinsă, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde de euro din partea politicii agricole comune a UE pe o perioadă de șapte ani. Potrivit studiului, această schimbare financiară ar forța reduceri de aproximativ 20% ale subvențiilor agricole pentru statele membre actuale.
De asemenea, Ucraina s-ar califica pentru plăți în valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care au ca scop îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace. Cu nouă state membre suplimentare, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru fondurile de coeziune, estimează studiul.
Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – ar urma să aibă ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.
