România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor pentru Rusia cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri, un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Statele Unite și NATO au trimis miercuri seară, paralel, două documente cu propuneri Federației Ruse.

Potrivit surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Citiți și Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

“Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Citiți și Mircea Geoană, după Consiliul NATO-Rusia: Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri importanţa legăturilor dintre industria energetică a Rusiei şi cea a Italiei, într-o intervenţie prin videoconferinţă la o reuniune a liderilor de afaceri italieni, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres. 

Întâlnirea liderului de la Kremlin cu reprezentanţi ai marilor companii italiene – inclusiv controlate de stat, ca Enel – a avut loc în pofida unui apel din partea guvernului de la Roma ca oamenii de afaceri să nu participe, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Grupurile energetice italiene de stat Eni şi Saipem urmau să ia parte şi ele la întâlnire, dar au ales să nu participe. 

„Aş vrea să subliniez că Rusia consideră Italia unul dintre partenerii economici de vârf”, a spus Putin în deschidere.

Videoconferința la care a participat Putin împreună cu liderii de afaceri italieni s-a transformat „într-un câmp de luptă politic”, scrie Politico.eu.  Kremlinul a atacat orice sugestie potrivit căreia Putin ar fi încercat să își asigure aliați împotriva sancțiunilor economice.

Suspiciunile legate de motivele lui Putin în legătură cu companiile italiene sunt mari, deoarece Italia a jucat un rol cheie în opoziția față de sancțiunile dure împotriva Rusiei în 2014, după invazia Crimeei. La acea vreme, diplomații s-au plâns că marile corporații italiene făceau presiuni asupra guvernului de la Roma pentru a fi mai blânde cu Moscova, din cauza investițiilor mari în Rusia.

Spre deosebire de administrația italiană de atunci, Mario Draghi a căutat să se alinieze strâns cu Washingtonul și NATO pe fondul amenințării unei noi invazii rusești în Ucraina în acest an.

În cadrul videoconferinței, preşedintele rus a mai amintit că în Rusia operează circa 500 de firme italiene în sectoare ca energia, metalurgia şi bănci-finanţe, cu investiţii de circa 5 miliarde de dolari.

„În pofida pandemiei şi a volatilităţii economiei mondiale, ţările noastre au reuşit să menţină cooperarea economică la un nivel mai curând ridicat”, a spus Putin, asigurând totodată că Rusia este „un furnizor de încredere de resurse energetice către consumatorii italieni”.

„Aş vrea să subliniez că grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom în baza unor contracte pe termen lung şi pot acum să cumpere gaz la preţuri mult inferioare celor de pe piaţă, care au crescut semnificativ odată cu venirea frigului şi oferta slabă”, a adăugat liderul de la Kremlin în intervenţia sa.

Italia a fost al cincilea mare partener comercial al Rusiei în 2020, când volumul comerţului bilateral a fost cu 44% mai mare în primele nouă luni ale anului comparativ cu anul precedent. Mai mult, circa 40% din gazul utilizat de Italia provine din Rusia. 

În ceea ce privește actualul conflict de la granița ruso-ucraineană, ministrul italian al apărării , Lorenzo Guerini, a declarat miercuri că Italia îşi va respecta angajamentele în cadrul NATO în faţa crizei ucrainene, făcând apel în acelaşi timp la un „dialog constructiv” între diferitele părţi. Potrivit acestuia, în paralel cu reafirmarea urmăririi liniei adoptate de NATO, Italia favorizează şi încurajează toate eforturile şi instanţele de dialog deschise cu Rusia. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat miercuri cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre Ucraina, subliniind securitatea globală și riscurile economice care ar putea decurge din continuarea agresiunii rusești, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul Blinken… a transmis că dezescaladarea și diplomația sunt calea responsabilă de urmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentul, Ned Price, într-o declarație.

Securitatea globală și riscurile economice generate de o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei au figurat în timpul convorbirii telefonice, a adăugat Departamentul.

La rândul său, ministrul de externe chinez Wang  Yi a declarat joi că toate părțile implicate în problema Ucrainei ar trebui să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza, relatează Agerpres.

„Toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea de Război Rece și să formeze un mecanism de securitate europeană echilibrat, eficient și durabil prin negociere”, a spus Wang. „Preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate ar trebui să fie luate în serios și rezolvate.”

Într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Îngrijorările la nivel mondial cresc în legătură cu o potențială invazie rusă în Ucraina, în condițiile în care zeci de mii de soldați ruși au fost staționați la graniță în ultimele săptămâni.

Ca răspuns, SUA și alte state membre NATO au desfășurat în ultimele două săptămâni eforturi diplomatice intense cu Rusia pentru dezamorsarea situației de securitate, furnizând totodată întăriri militare Ucrainei.

De asemenea, SUA și aliații săi din NATO au declarat că sunt pregătiți pentru orice eventualitate.

Rusia, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

China se opune adesea „interferențelor externe” în modul în care sunt conduse alte țări. Dar a fost deosebit de reticentă în a se exprima împotriva aliatului său strategic apropiat, Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și care se află adesea în conflict cu aceleași puteri occidentale ca și China.

În timpul convorbirii cu Blinken, Wang a avertizat, de asemenea, Washingtonul să „înceteze să mai intervină” în Jocurile Olimpice de iarnă. Beijingul speră să transforme Jocurile de săptămâna viitoare într-un triumf al puterii soft.

Dar pregătirea a fost umbrită de un boicot diplomatic condus de SUA din cauza situației drepturilor omului din China, în special față de minoritatea musulmană uigură din regiunea Xinjiang.

„Cea mai urgentă prioritate în acest moment este ca SUA să înceteze să mai intervină în Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Wang. El a adăugat că Washingtonul trebuie, de asemenea, „să înceteze să se mai joace cu focul” în problema Taiwanului.