China deschide în 2021 Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, cu alocuțiunea de luni, 25 ianuarie a președintelui Xi Jinping, după ce gigantul asiatic a înregistrat o revenire economică spectaculoasă în ciuda pandemiei de coronavirus care a afectat grav țara în prima parte a anului trecut, pe fondul unei creșteri de 27% a exporturilor cu bunuri legate de pandemie față de 2019, transmite AFP, preluat de Agerpres. 

Potrivit analiștilor, China este singura mare economie a lumii care în 2020 a înregistrat o creştere economică, graţie unui avans de 2,3%, iar excedentul său comercial pe relaţia cu SUA a crescut cu 7% în 2020. 

Citiți și China a înregistrat un surplus comercial record de 78 mld. de dolari la finele lui 2020 pe fondul cererii ridicate de produse medicale

Reuniunea va găzdui în format virtual mai mult 1.200 de lideri de guverne, din mediul de afaceri și din societatea civilă, din 60 de țări, care se reunesc pentru a discuta pe marginea temei generală a Forumului – „Un an crucial pentru reconstruirea încrederii”.

Potrivit datelor recente din Barometrul Edelman Trust, gestionarea greșită a pandemiei de coronavirus a erodat încrederea publicului în guvernanți, iar conceptul de încredere societală trebuie adus în atenția liderilor de la nivel global, care sunt așteptați să dezbată pe marginea provocărilor actuale, precum impactul economic și social al crizei de sănătate asupra oamenilor, și să propună soluții pentru redresare. 

Uniunea Europeană va fi reprezentată la Davos de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acestora li se vor alătura, însă, și preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care va discuta alături de ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, omologul său german, Peter Altmaier, şi directorul general de la Goldman Sachs despre modul în care poate fi relansată creşterea economică.

Forumul de la Davos din acest an se va desfășura pe parcursul a cinci zile, fiecare dintre ele orientându-se după participanți, cu accent pe crearea unui impact real prin politici concrete și orientate spre viitor în 2021:

1. Proiectarea sistemelor economice coezive, durabile și rezistente (25 ianuarie)

2. Motivarea transformării și creșterii industriei responsabile (26 ianuarie)

3. Îmbunătățirea administrării bunurilor comune mondiale (27 ianuarie)

4. Valorificarea tehnologiilor celei de-a patra revoluții industriale (28 ianuarie)

5. Promovarea cooperării globale și regionale (29 ianuarie)

Agenda de la Davos include, de asemenea, lansarea mai multor noi inițiative ale Forumului: accelerarea cursei către emisii zero, promovarea noilor standarde pentru justiția socială și  soluționarea decalajului digital.

Liderilor amintiți mai sus li se vor alătura lideri ai organizațiilor internaționale, printre care Antonio Guterres, secretar general, Organizația Națiunilor Unite; Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general, Organizația Mondială a Sănătății; Kristalina Georgieva, director general, Fondul Monetar Internațional; și Dr. Anthony Fauci, director, Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA, Institutul Național de Sănătate.

China a devansat Statele Unite, devenind cel mai mare beneficiar de investiții străine directe în 2020, an în care, pe plan global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut cu 42% în contexul pandemiei de coronavirus, arată un raport publicat duminică de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

Raportul UNCTAD Investment Trends Monitor arată că la nivel global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut până la 859 de miliarde de dolari în 2020, de la 1.500 de miliarde de dolari.

FDI, care includ fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere precum împrumuturile şi investiţiile în interiorul unei companii, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal al creşterii viitoare a lanţurilor de aprovizionare la nivelul companiilor.

”Investiţiile străine directe au terminat anul 2020 cu 30% sub nivelul înregistrat după criza financiară globală 2009”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Chiar dacă la nivel global investiţiile străine directe s-au prăbuşit, în cazul Chinei au crescut cu 4% până la 163 de miliarde de dolari în 2020, de la 140 de miliarde de dolari în 2019.

Comparativ, în SUA investiţiile străine directe au scăzut cu 49% până la 134 de miliarde de dolari, de la 251 de miliarde de dolari în 2019.

Economia chineză s-a relansat în al patrulea trimestru, când a înregistrat o creștere peste așteptări, astfel că, pe ansamblul anului trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 2.3%. Conform acestori cifre, China este singura mare economie care a reușit să evite o contracție anul trecut.

Raportat la regiuni, investițiile străine directe în America de Nord au scăzut cu 46% până la 166 de miliarde de dolari.

Europa a înregistrat performanţe mai slabe, investiţiile străine directe înregistrând o scădere de două treimi până la minus patru miliarde de dolari. Investiţiile străine directe au scăzut cu 37% în America Latină şi Caraibe şi cu 18% în Africa.

Pentru acest an, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) se aşteaptă ca invesţiile străine directe să rămână slabe, din cauza incertitudinii cu privire la evoluţia pandemiei de Covid-19.

Discuțiile exploratorii pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural în estul Mării Egee vor fi reluate în această săptămână după mai bine de 5 ani de către autoritățile din Grecia și Turcia, informează presa străină și Agerpres.

Cea de-a 61-a rundă de consultări este programată să aibă loc în metropola turcă Istanbul.

Potrivit mass-media, delegaţia turcă va fi condusă de viceministrul de externe Sedat Onal, cea greacă de către diplomatul Pavlos Apostolidis.

Tensiunile din Mediterana de Est au fost pentru luni de zile un subiect aflat pe agenda liderilor europeni. 

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultimele luni, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”.

De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.