Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

“Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Premierul britanic Boris Johnson consideră “o datorie morală” şi “o prioritate naţională” revenirea tuturor copiilor la şcoală din septembrie, după ce instituţiile de învăţământ au rămas închise luni bune din cauza pandemiei de coronavirus, informează duminică EFE, potrivit Agerpres.

Pe fondul îngrijorării legate de pierderea claselor, premierul conservator Boris Johnson a subliniat într-un articol publicat în The Mail on Sunday “prioritatea naţională” pe care o reprezintă întoarcerea elevilor în sălile de clasă în septembrie, avertizând totodată că pandemia de coronavirus încă nu s-a încheiat.

Keeping our schools closed a moment longer than is absolutely necessary is socially intolerable, economically unsustainable and morally indefensible.https://t.co/9sK8lpQPsJ

— Boris Johnson (@BorisJohnson) August 9, 2020

“Nu am depăşit această pandemie şi niciunul dintre noi nu-şi poate permite să se simtă încrezător. Însă acum, că ştim suficient pentru a redeschide şcolile pentru toţi copiii într-o manieră sigură, avem datoria morală să facem acest lucru. A ne menţine şcolile închise cu o clipă mai mult decât este nevoie este un lucru intolerabil din punct de vedere social, nesustenabil din punct de vedere economic şi de neapărat din punct de vedere moral”, a scris Johnson.

Guvernul britanic a decis în martie închiderea şcolilor pentru toţi elevii, cu excepţia copiilor lucrătorilor esenţiali, pentru a stăvili propagarea noului coronavirus, ceea ce a obligat mii de profesori să organizeze clase online.

În iunie, executivul de la Londra a permis revenirea la şcoală a anumitor elevi, printre aceştia copii din clasele primare şi adolescenţi care au de dat examene în 2021.

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului, au anunţat duminică oficialităţi din domeniul sănătăţii, citaţi de dpa, informează Agerpres.

Directorul general al serviciilor de sănătate Ashley Bloomfield a declarat că acest punct de cotitură merită sărbătorit, dar i-a avertizat pe neo-zeelandezi să nu se relaxeze.

“Am văzut în străinătate cât de repede a reapărut virusul şi s-a răspândit în zone în care fusese sub control şi trebuie să fim pregătiţi să izolăm rapid orice cazuri viitoare în Noua Zeelandă. Fiecare persoană din echipa de cinci milioane (populaţia Noii Zeelande – n.r.) are un rol de jucat în aceasta”, a afirmat el, citat într-un comunicat de presă.

Deşi există în prezent 23 de cazuri active de COVID-19 în ţară, toate au fost detectate la frontieră şi sunt tratate în centre de izolare.

Primul caz “importat” cunoscut în Noua Zeelandă a fost înregistrat la 26 februarie, iar ultima transmitere comunitară a fost detectată la 1 mai.

Ţara şi-a închis graniţele pentru toată lumea, cu excepţia rezidenţilor şi a cetăţenilor săi, la 19 martie.

Carantina la nivel naţional a început la 25 martie, aproape toate companiile au fost închise, şcolile la fel, iar oamenilor li s-a spus să stea acasă.

Cinci săptămâni mai târziu, Noua Zeelandă a început să ridice încet-încet restricţiile. În prezent, doar graniţele mai sunt închise.

Noua Zeelandă are 1.569 de cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19 şi 22 de decese asociate coronavirusului.