Connect with us

SUA

Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care anulează politicile climatice privind combaterea încălzirii globale. Reacția UE

Published

on

Uniunea Europeană a criticat eforturile lui Donald Trump de a anula moștenirea legislativă a președintelui Barack Obama prividn schimbările climatice, sugerând că Europa își va asuma rolul de lider global pentru susținerea eforturilor în combaterea schimbărilor climatice, informează The Guardian.

Preşedintele Trump a semnat marţi mult anticipatul ordin executiv prin care e anulată moştenirea legislativă a preşedintelui Obama de combatere a schimbărilor climatice. Deşi administraţia Trump a încercat să eticheteze această politică ca un mod de a promova independenţa energetică şi de a readuce slujbe în acest sector, majoritatea economiştilor au catalogat aceste promisiuni ca nerealiste, precizează Adevărul.ro.

Prin acest ordin executiv, numit „Independenţă Energetică”, Agenţia de Protecţie a Mediului are obligaţia să retragă şi să rescrie legislaţia promovată de administraţia Obama, Clean Power Plan, pentru combaterea încălzirii globale.

Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie și climă, a subliniat căregretă că SUA renunță la unul dintre pilonii săi prinicipli privind schimbărilor climatice, și anume planul de energie curată. Acum rămâne de văzut prin ce alte mijloace SUA intenționează să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris“, a subliniat Canete.

“Rolul de lider global al UE, Chinei și al altor economii relevante este mai important ca niciodată. Atunci când vine vorba de tranziția la o energie curată, nu pot exista sincope, ci doar lideri, iar noi suntem deciși să ducem această agendă la nivelul următor”, a compeltat comisarul european.

Uniunea Europeană dorește reducerea emisiilor de noxe. “Vom apăra Acordul de la Paris și vom implementa Acordul de la Paris”, a mai spus Canete.

Majoritatea ţărilor semnatare ale acestui acord au declarat că sunt gata să meargă mai departe şi fără Statele Unite. Ieşirea din acest acord va pune Statele Unite alături de Siria, Nicaragua şi Uzbekistan ca singurele ţări nesemnatare la acest acord. Preşedintele Trump a promovat această politică ca o măsură de a scădea dependenţa de importuri energetice a Statelor Unite şi de a reînvigora industria cărbunelui. Experţii economici consideră însă că acest ordin are puţine şanse de a îndeplini ambele promisiuni. În ceea ce priveşte promisiunea independenţei energetice, Statele Unite se bazează deja în majoritate pe resursele interne de cărbune şi gaz natural în alimentarea centralelor producătoare de energie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© The White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden a avut o videoconferinţă cu principalii săi aliaţi europeni în urma discuției neconcludente purtate marți cu liderul rus Vladimir Putin, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citat de agenţia de presă DPA, potrivit Agerpres

Joe Biden a vorbit marţi seara cu cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi şi premierul britanic Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat „sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat nevoia ca Rusia „să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk”, a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Convorbirile prin videoconferinţă între preşedinţii american şi rus Joe Biden şi Vladimir Putin s-au încheiat marţi, la puţin timp după ora 17.00 GMT, pe fondul temerilor privind o escaladare militară a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană. 

În cadrul discuțiilor care, potrivit Casei Albe, s-au întins pe parcursul a două ore și un minut, liderul american i-a transmis omologului său rus că Rusia se va confrunta cu „sancțiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina.

În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunțat potențialul militar în creștere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut „garanții” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Citiți și: SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut apel la dezescaladare și la o revenire la diplomație și negocieri politice.

Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să dea curs situației, iar SUA vor face acest lucru în strânsă coordonare cu aliații și partenerii, mai arată sursa citată. În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru iniţiative şi “un proces de aplanare” a tensiunilor cu Moscova, în contextul în care țara sa preia de la 1 ianuarie 2022 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Mai mult, Emmanuel Macron, va discuta ”în următoarele zile” cu omologii săi ucrainean, Volodimir Zelenski, și rus, Vladimir Putin, după un summit virtual între liderul de la Kremlin și Joe Biden, pentru a evita o escaladare militară în Ucraina, a anunțat marți Palatul Elysee. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

Published

on

© www.nord-stream2.com

Mult timp ţintă a criticilor diplomaţiei americane, controversatul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, în privinţa căruia preşedintele SUA Joe Biden a sfârşit prin a se resemna, revine puternic ca una dintre principalele “pârghii” ale Washingtonului pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, informează Agerpres

Casa Albă nu a precizat clar dacă preşedintele Statelor Unite a fluturat marţi această ameninţare energetică în cursul summitului virtual cu omologul său rus, Vladimir Putin. În faţa presei, însă, consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a insistat asupra acestei piese de o “prioritate absolută”.

Notând că gazoductul nu este încă în funcţiune, în aşteptarea certificării din partea germană, el a estimat că, prin urmare, nu poate servi drept „pârghie pentru Putin”. „Este o pârghie pentru Occident. Dacă Vladimir Putin doreşte ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-şi asume riscul de a invada Ucraina”, a spus Jake Sullivan.

Speculaţiile sunt numeroase legate de o iniţiativă a Washingtonului de a tăia Rusia din SWIFT, o piesă esenţială în finanţele mondiale care permite băncilor să facă banii să circule. Dar această ipoteză, calificată frecvent ca o “opţiune nucleară” în lumina repercusiunilor pe care le-ar avea asupra economiei ruse, dar şi mondiale, ar fi considerată de Statele Unite doar ca ultimă soluţie. De altfel, niciun responsabil american nu a confirmat-o.

În opinia  fostului ambasador american la Kiev William Taylor, „Nord Stream 2 este o opţiune serioasă, una dintre cele mai importante măsuri luate în considerare”, pentru că ar permite administraţiei Biden să dea dovadă de fermitate foarte mare, fără a ajunge până la a provoca un seism economic.

Statele Unite se opun ferm acestei conducte care trece prin Marea Baltică, ameninţând că vor priva Ucraina de o parte din veniturile încasate din tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei.

Citiți și: SUA impun noi sancțiuni legate de gazoductul Nord Stream 2: Colaborăm cu Germania și cu aliații pentru a contracara practicile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv în domeniul energetic

Berlinul a anunțat la 16 noiembrie că suspendă procesul de autorizare a Nord Stream 2, deoarece consorțiul deținut de gigantul rus Gazprom ce are sediul în Elveția și care se află în spatele gazoductului trebuia să înființeze o filială în Germania pentru a obține o licență de operare.

Noua coaliție din Germania, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP), nu menționează direct în acordul de guvernare, Nord Stream 2, însă stipulează că ”legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Statele Unite, Ucraina și mai mulți membri ai Uniunii Europene și-au arătat în trecut retincența cu privire la acest gazoduct, motivând că pune în pericol securitatea energetică europeană și privează Ucraina de crucialele taxe de tranzit. Cu toate acestea, unele țări europene, printre care și Germania, afirmă că proiectul este vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețurilor.

În luna mai, Administrația Biden a renunțat la ideea de a sancționa operatorul conductei, precum și pe directorul general german, președintele SUA afirmând atunci că Rusia va finaliza oricum acest proiect, indiferent de sancțiunile economice impuse. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să tensioneze relațiile pe care le are cu Germania.

Pentru a veni în sprijinul Ucrainei, încercând să o linișteascăBerlinul și-a asumat printr-un acord încheiat cu SUA la 22 iulie ca va impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Continue Reading

SUA

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

Published

on

© European Union, 2021

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Lina Khan, și procurorul general adjunct responsabil cu politica antitrust din cadrul Departamentului de Justiție al SUA, Jonathan Kanter, au lansat marți, 7 decembrie, la Washington DC, dialogul comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei.

În iunie 2021, în paralel cu lansarea Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), UE și SUA au înființat un dialog comun privind politica în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

În declarația comună publicată marți, Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț și Departamentul de Justiție al SUA au subliniat valorile democratice împărtășite și credința comună în importanța unor piețe funcționale și competitive, pietre de temelie pentru consolidarea continuă a relațiilor economice și comerciale dintre UE și SUA. Aceștia au subliniat intenția de a colabora în vederea asigurării și promovării concurenței loiale, pe baza convingerii comune că o aplicare viguroasă și eficientă a legislației în domeniul concurenței aduce beneficii consumatorilor, întreprinderilor și lucrătorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Comisia Europeană și autoritățile de concurență din SUA au o tradiție îndelungată de cooperare în domeniul politicii de concurență și al aplicării legii. Astăzi, odată cu lansarea dialogului comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei, consolidăm această cooperare, acordând o atenție deosebită sectorului tehnologic, care evoluează rapid”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Comisia Europeană și autoritățile americane se confruntă cu provocări comune în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de concurență în cadrul investigațiilor digitale, cum ar fi efectele de rețea, rolul cantităților masive de date, interoperabilitatea și alte caracteristici întâlnite în mod obișnuit în noile tehnologii și pe piețele digitale. TCPD urmărește să facă schimb de cunoștințe și de experiență în scopul de a coordona cât mai mult posibil politica și aplicarea legii.

După lansarea de pe 7 decembrie, TCPD va continua cu reuniuni la nivel înalt, precum și cu discuții periodice la nivel tehnic.

La 15 iunie 2021, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, au lansat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie ( TTC). TTC servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț a SUA și Divizia antitrust a Departamentului de Justiție al SUA au o tradiție îndelungată de cooperare strânsă în ceea ce privește aplicarea și politica antitrust. Această cooperare a început încă dinaintea Acordului oficial din 1991 dintre Comisia Comunităților Europene și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicarea legislației lor în materie de concurență, completat ulterior de acordul din 1998 privind aplicarea principiilor de curtoazie pozitivă în aplicarea legislației lor în materie de concurență. În 2011, cele trei agenții și-au reafirmat angajamentul ferm față de această relație de cooperare reciproc avantajoasă prin adoptarea unor Bune Practici Comune privind Cooperarea în domeniul Fuziunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Angela Merkel, un cancelar creștin-democrat care a condus Germania cu determinare și fermitate

U.E.40 mins ago

IMAGINEA ZILEI în Europa. Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel i-a predat ștafeta lui Olaf Scholz și se retrage din politică

CHINA54 mins ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.2 hours ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța3 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

SUA6 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending