Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump amenință cu ruperea “oricăror relații” între SUA și China: Dacă am rupe orice relaţie, s-ar economisi 500 miliarde de dolari

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a afirmat joi că nu doreşte, “pentru moment”, să vorbească cu omologul său chinez Xi Jinping, ameninţând chiar să întrerupă “orice relaţie” cu Beijingul din cauza atitudinii acestuia faţă de noul coronavirus, potrivit Agerpres și Deutsche Welle, care citează AFP.

“Am o relaţie foarte bună cu el, dar pentru moment nu vreau să-i vorbesc”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox Business Network.

Donald Trump s-a declarat foarte dezamăgit de incapacitatea Chinei de a controla propagarea noului coronavirus, apreciind că pandemia în curs este susceptibilă să pună sub semnul întrebării acordul comercial între cele mai mari două puteri economice mondiale, conform Reuters. Epidemia de COVID-19 s-a declanşat în decembrie la Wuhan, în China, şi a început să se răspândească într-un moment în care Washingtonul şi Beijingul au semnat în ianuarie acordul comercial aşa-numit “faza 1”, prezentat atunci ca un mare succes de către preşedintele SUA.

Donald Trump a reiterat la Fox Business Network că nu este interesat de o renegociere.

Întrebat despre diferitele măsuri de retorsiune pe care le-ar putea avea în vedere împotriva Chinei, el a ameninţat: “Există multe lucruri pe care le-am putea face. Am putea rupe orice relaţie”, potrivit AFP.

“Dacă am face-o, ce s-ar întâmpla?”, a continuat Trump. “Dacă am rupe orice relaţie, s-ar economisi 500 miliarde de dolari”, a mai spus preşedintele american, declarându-se foarte dezamăgit de China.

Deși negociatorii relației comerciale Statele Unite-China au discutat recent la telefon și au promis să sprijine în continuare faza unu a acordului comercial sino-american, Statele Unite acuză autorităţile chineze că au disimulat amploarea epidemiei, dar și de o cooperare și coordonare cu Rusia într-o strategie de “propagandă și dezinformare”

Totodată, Washingtonul suspectează Beijingul de spionaj pentru sustragerea datelor despre dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19.

De altfel, într-un raport al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA se arată că Guvernul chinez a ascuns în mod intenționat severitatea crizei COVID-19 de comunitatea internațională și a petrecut timp înmagazinând resursele de import, scăzându-și, în același timp, exporturile.

Beijingul dezminte şi afirmă că a transmis cât mai rapid posibil toate informaţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi altor ţări, între care SUA.

În timp ce serviciile de informaţii americane au conchis că noul coronavirus nu a fost nici creat, nici modificat genetic de om, şeful diplomaţiei SUA, Mike Pompeo, a apreciat la începutul lunii că există numeroase elemente care dovedesc că virusul provine dintr-un laborator de virusologie chinez.

În interviul acordat Fox Business Network, înregistrat miercuri, Donald Trump evocă mai mult gestionarea epidemiei de către China decât originea virusului, notează Reuters.

“Avem multe informaţii şi ele nu sunt favorabile. Fie că acesta provine dintr-un laborator sau de la lilieci, el vine din China şi ei ar fi trebuit să-l oprească. Ar fi putut să-l oprească la sursă, dar a scăpat de sub control”, a insistat Donald Trump.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

SUA

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

Published

on

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (...) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

Statele Unite au alocat astăzi, 26 septembrie, o sumă suplimentară de 457,5 milioane de dolari pentru asistență civilă în domeniul securității, pentru a spori eforturile agențiilor ucrainene de aplicare a legii și de justiție penală de a-și îmbunătăți capacitatea operațională și de a salva vieți, în timp ce acestea continuă să ajute la apărarea poporului ucrainean, a libertății și a democrației sale de războiul brutal de agresiune al Kremlinului, a anunțat Departamentul de Stat.

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (…) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

De la jumătatea lunii decembrie 2021, Statele Unite au alocat până acum peste 645 de milioane de dolari sub formă de asistență care a avut un impact tangibil și pozitiv asupra partenerilor ucraineni în materie de aplicare a legii și de justiție penală, inclusiv Poliția Națională a Ucrainei (PNU) și Serviciul de Stat al Gărzii de Frontieră. De asemenea, furnizarea de echipamente de protecție personală, de materiale medicale și de vehicule blindate de către SUA a redus în mod semnificativ numărul de victime în rândul civililor ucraineni și al apărătorilor acestora. 

Pe lângă extinderea asistenței directe americane pentru forțele de ordine ucrainene, o parte din această nouă asistență va continua, de asemenea, sprijinul SUA pentru eforturile guvernului ucrainean de a documenta, investiga și urmări în justiție atrocitățile comise de forțele Rusiei, bazându-se pe relația de lungă durată cu agențiile ucrainene de justiție penală, inclusiv cu Biroul Procurorului General al Ucrainei și cu unitatea pentru crime de război a PNU.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023, pe fondul efectelor inflaționiste ale războiului din Ucraina și preconizează o perioadă prelungită de creștere redusă, se arată într-un raport interimar al organizației privind perspectivele economice.

Raportul arată că economia globală a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina, ducând la stagnarea creșterii economice globale în al doilea trimestru al anului 2022. În plus, războiul a determinat o creștere substanțială a prețurilor la energie și alimente, agravând presiunile inflaționiste într-un moment în care costul vieții creștea deja rapid în întreaga lume.

Economia globală încetinește mai mult decât preconizat

Astfel, se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 3% în 2022 la 2,2% în 2023, cu mult sub ritmul prevăzut înainte de război. În 2023, veniturile reale la nivel mondial ar putea fi cu aproximativ 2.800 miliarde USD mai mici decât se preconiza în urmă cu un an (un deficit de puțin peste 2% din PIB în termeni de paritate a puterii de cumpărare).

Se preconizează că în 2023 creșterea anuală a PIB-ului va încetini brusc, ajungând la 0,5% în Statele Unite și la 0,25% în zona euro, existând riscuri de scădere a producției în mai multe economii europene în lunile de iarnă. Se preconizează că în China creșterea va scădea la 3,2 % în acest an, pe fondul carantinelor impuse de COVID-19 și al slăbiciunii pieței imobiliare, dar sprijinul politic ar putea contribui la redresarea creșterii în 2023.

Inflația a devenit generalizată

De asemenea, raportul arată că inflația a devenit generalizată în multe economii. În acest sens, o politică monetară mai strictă și atenuarea blocajelor din aprovizionare ar trebui să tempereze presiunile inflaționiste anul viitor, însă prețurile ridicate ale energiei și costurile mai mari ale forței de muncă vor încetini probabil ritmul de scădere.

Se preconizează că inflația globală va scădea de la 8,2% în 2022 la 6,5% în 2023 în economiile G20 și că va scădea de la 6,2% în economiile avansate din G20 în acest an la 4% în 2023.

Proiecțiile sunt înconjurate de o incertitudine semnificativă

O penurie mai severă de combustibili, în special de gaze, ar putea reduce creșterea în Europa cu încă 1,2 puncte procentuale în 2023, iar creșterea globală ar putea fi redusă cu 0,5 puncte procentual3, și ar putea crește inflația europeană cu peste 1,5 puncte procentuale.

În acest context, sunt necesare noi majorări ale ratelor dobânzilor în majoritatea economiilor importante, pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a se asigura că presiunile inflaționiste sunt reduse în mod durabil.

Totodată, este nevoie de sprijin fiscal pentru a contribui la atenuarea impactului costurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și companiilor. Cu toate acestea, acest sprijin ar trebui să fie temporar, să se concentreze asupra celor mai vulnerabili, să mențină stimulentele de reducere a consumului de energie și să fie retras pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie se diminuează.

Totuși, acțiunile fiscale pe termen scurt pentru a atenua nivelul de trai ar trebui să țină seama de necesitatea de a evita un stimulent persistent suplimentar într-o perioadă de inflație ridicată și de a asigura sustenabilitatea fiscală.

Nu în ultimul rând, guvernele trebuie să se asigure că obiectivele de securitate energetică și de atenuare a schimbărilor climatice sunt aliniate. Eforturile de asigurare a securității energetice și a accesibilității pe termen scurt prin intermediul sprijinului fiscal, al diversificării aprovizionării și al reducerii consumului de energie ar trebui să fie însoțite de măsuri de politică mai puternice pentru a spori investițiile în tehnologiile curate și în eficiența energetică.

De asemenea, consecințele războiului rămân o amenințare la adresa securității alimentare la nivel mondial, în special dacă se combină cu alte fenomene meteorologice extreme rezultate din schimbările climatice. În acest sens, este nevoie de cooperare internațională pentru a menține deschise piețele agricole, pentru a răspunde nevoilor de urgență și pentru a consolida aprovizionarea.

Continue Reading

Facebook

SUA8 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA13 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA14 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE15 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA15 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda16 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending