Premierul spaniol Pedro Sanchez și-a cerut scuze joi pentru scandalurile de corupție din interiorul Partidului său Socialist, la câteva ore după ce un membru important al organizației sale politice a fost implicat într-un dosar de luare de mită, informează Politico Europe. 

„Mă prezint aici pentru a-mi cere scuze cetățenilor și susținătorilor Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol”, a declarat Sanchez în cadrul unei conferințe de presă televizate la sediul partidului din Madrid.

Scuzele publice excepționale au fost prezentate la câteva ore după ce presa spaniolă a relatat că Unitatea Operativă Centrală (UCO) a Gărzii Civile din cadrul poliției naționale are dovezi care îl asociază pe Santos Cerdan, al treilea cel mai important membru al Partidului Socialist, de primirea de comisioane.

Ancheta UCO sugerează că Cerdan a colaborat cu fostul ministru al transporturilor José Luis Ábalos și cu fostul său consilier, Koldo García, pentru a încasa comisioane ilegale asociate proiectelor de lucrări publice.

„În această dimineață am putut cunoaște conținutul raportului … au apărut dovezi și este clar că este grav, foarte grav. Din păcate, corupția există în această lume, dar trebuie să existe toleranță zero atunci când apare”, a declarat Sanchez.

Într-un comunicat de presă prin care și-a anunțat demisia, Cerdan a afirmat că „nu a comis niciodată o infracțiune și nici nu a fost complice la vreuna” și a spus că se retrage pentru a se concentra asupra apărării sale juridice. Cerdan a adăugat că se va supune interogatoriului voluntar al judecătorului Curții Supreme care îi investighează pe Ábalos și García.

Vestea presupusei complicități a lui Cerdán cu Abalos și Garcia a venit la doar câteva zile după ce casa fostului ministru al transporturilor din Valencia a fost percheziționată de UCO, o divizie specializată din cadrul Gărzii Civile care se ocupă de cele mai grave infracțiuni și de crima organizată.

Politicianul, care a fost exclus din Partidul Socialist în 2024, își susține nevinovăția și a declarat săptămâna aceasta reporterilor că a fost victima unor „farse și minciuni”. Garcia, la rândul său, a insistat întotdeauna că nu a existat niciodată nicio infracțiune.

Sanchez s-a declarat „profund indignat și profund întristat” de aceste dezvăluiri, deoarece „a crezut întotdeauna în politica «curată» și (în) regenerarea democratică, precum și în lupta împotriva corupției”.

Prim-ministrul a declarat că va restructura complet eșalonul superior al partidului său și va dispune un audit independent al finanțelor acestuia.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres. 

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că regretă faptul că întâlnirea sa din Biroul Oval cu președintele Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie a scăpat de sub control, dar a explicat că nerăbdarea sa de a ajunge la „decizii concrete” în timpul războiului a dus la acest conflict, scrie Politico Europe. 

„Pur și simplu nu avem atât de mult timp în viețile noastre. Eu am vrut decizii concrete. Nu am reușit să luăm anumite decizii, decizii extrem de importante. Nu știu dacă America era pregătită sau nu să abordeze aceste probleme. Eu trebuie să rezolv această problemă a războiului. Vedeți, timpul este foarte prețios. Nu timpul meu personal, ci timpul țării mele”, a declarat Zelenski miercuri, într-un interviu acordat la Odesa rețelei Axel Springer Global Reporters, din care face parte și Politico. 

Zelenski a mai spus că i-a plăcut mult mai „mult” întâlnirea tête-à-tête cu Trump, desfășurată două luni mai târziu, în marja funeraliilor Papei Francisc la Vatican. 

„Am putut discuta mult mai multe lucruri decât la cealaltă întâlnire, care mi s-a părut că a durat o eternitate”, a spus Zelenski descriindu-l pe Trump ca fiind „prietenos”.

„Relațiile dintre țările noastre nu sunt pe deplin echilibrate, dar asta ține de trecut”, a declarat Zelenski. „Iar astăzi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru ca următoarea întâlnire din Biroul Oval să fie un succes pentru ambele țări. Viața multor oameni depinde de asta. Iar pacea depinde de asta. Multe țări din Europa depind de existența securității și păcii în Ucraina. Securitatea și stabilitatea multor țări europene depind de acest lucru.”

Având în vedere că Trump ar putea să-și reconsidere abordarea, Zelenski a presat Casa Albă să mențină un sentiment de urgență și să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Este important să impunem sancțiuni. Nu ar trebui să… jucăm după regulile lui Putin. Este important să impunem sancțiuni și să-l forțăm pe Putin să accepte un armistițiu, astfel încât să putem discuta despre încheierea războiului”, a declarat Zelenski.

El va avea ocazia să facă un nou apel direct către Trump săptămâna viitoare, când este programat să participe la summitul liderilor G7 din Canada. 

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia „să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

În interviul de miercuri, Zelenski a declarat că Trump rămâne figura cheie care poate pune capăt războiului și l-a îndemnat pe președintele american să permită avansarea proiectului de lege privind sancțiunile.

„Puterea sancțiunilor, cât de puternic va fi pachetul de sancțiuni, depinde de el”, a spus Zelenski. „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el; nu vedem nicio rezistență din partea senatorilor, de exemplu. Dimpotrivă, majoritatea este în favoarea acestui proiect.”