Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump anunță retragerea SUA din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare pe fondul îngrijorărilor NATO provocate de noile sisteme de rachete ale Rusiei

Published

on

Statele Unite se vor retrage unilateral din tratatul cu Rusia privind forţele nucleare intermediare (INF), a anunţat sâmbătă preşedintele american Donald Trump, citat de DPA.

FOTO: NATO/ Flickr

Vom rezilia tratatul şi ne vom retrage“, a spus Trump, aflat în Nevada, în campanie pentru alegerile parţiale pentru Congresul SUA, referitor la INF, scrie Agerpres.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a plecat spre Moscova, pentru a discuta decizia preşedintelui.

Trump a făcut aceste declarații după ce New York Times a scris că Statele Unite intenţionează să se retragă din INF, Washingtonul urmând să anunţe Rusia despre această intenţie săptămâna viitoare. Mai mult, potrivit publicației americane Statele Unite şi-au informat, săptămâna aceasta, aliaţii europeni cu privire la această propunere.

Citiți și New York Times: SUA vor să iasă din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, acordul cu Moscova care a marcat sfârşitul unei înfruntări nucleare în Europa în anii ’80

Agerpres mai precizează că o sursă din ministerul de externe al Rusiei a declarat agenţiei TASS, preluată de DPA, că Statele Unite intenţionau de multă vreme să denunţe tratatul şi că “au erodat intenţionat şi treptat baza contractuală”. Aceeaşi sursă a apreciat că decizia este în concordanţă cu politica SUA de “retragere din acordurile legale internaţionale care impun obligaţii egale tuturor partenerilor” şi se bazează pe “visul despre o lume unipolară” al americanilor.

Declarațiile liderului SUA apar în condițiile în care Statele Unite și NATO acuză Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea şi desfăşurarea unei rachete de croazieră cu lansare de sol – de tip 9M729

Actualmente, acordul este temă de dispută între SUA și Rusia de mai mulți ani. Moscova utilizează această înțelegere strategică pentru a critica existența sistemului antirachetă american coordonat de NATO în România și amplasarea sa în Polonia, motivând în dese rânduri că aceste poziționări de facilități vor duce la anularea tratatului. În schimb, NATO, SUA și România au transmis în dese rânduri că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element crucial în politica de securitate euro-atlantică, iar scutul antirachetă de la Deveselu respectă întru totul tratatul.

Tema echilibrului strategic nuclear a fost discutată și la primul summit Trump-Putin, desfășurat în iulie la Helsinki, la câteva zile după summitul NATO de la Bruxelles. Cu acea ocazie, președintele rus a făcut referire la interacțiunea politică dintre Moscova și Washingtonîn cadrul agendei de dezarmare, care include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive și problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

Recent, într-un discurs susținut la Valdai Club, Vladimir Putin a spus că ruşii vor merge în Paradis în caz de război nuclear, negând orice ambiţii războinice, dar avertizând că orice agresor care va dori să lovească ţara sa cu arma atomică va fi distrus.

Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele SUA Ronald Reagan și liderul URSS Mikhail Gorbaciov, a marcat sfârşitul unei înfruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională a Educației: Ambasadorul României la ONU a vorbit despre măsurile implementate de România pentru încurajarea participării și retenției în sistemul educațional

Published

on

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a menționat câteva dintre măsurile implementate de România pentru încurajarea participării și retenției în sistemul educațional în cadrul dialogului la nivel înalt organizat de Președintele Adunării Generale ONU cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, potrivit unui comunica remis caleaeuropeana.ro.

Diplomatul român a menționat importanța educației în dezvoltarea economică a statelor și rolul semnificativ pe care aceasta îl are în crearea de parteneriate și de legături între popoare. Intervenția sa a subliniat că, pentru a găsi răspunsuri potrivite la noile provocări aduse de progresul tehnologic, digitalizare și inteligența artificială, sistemele tradiționale de educație vor trebui să se adapteze și să ofere beneficiarilor cunoștințele necesare pentru a face față unei lumi aflate într-o continuă schimbare.

Ambasadorul Jinga a evidențiat abordarea bazată pe inovație, inclusivitate și calitate pe care sistemul educațional din România a implementat-o pentru a se conforma Agendei 2030, în special pentru realizarea obiectivul 4: „garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți”, și a menționat câteva dintre măsurile implementate de România pentru încurajarea participării și retenției în sistemul educațional: vouchere și burse sociale acordate copiilor provenind din familii defavorizate, asigurarea de transport la școală pentru cei aflați în localități izolate, ajutoare pentru achiziția de rechizite școlare și calculatoare personale.

De asemenea, a fost amintit și rolul burselor și schimburilor educaționale și științifice oferite de România elevilor și studenților din peste 80 de țări în prevenirea intoleranței și încurajarea colaborării internaționale în diverse domenii: politic, economic, cultural și științific.

Reafirmând susţinerea fermă a României pentru Agenda 2030 și necesitatea unei mai bune cooperări internaționale pentru ameliorarea unor probleme globale din educație precum accesul limitat al fetelor și femeilor la școlarizare, abandonul școlar provocat de situații socio-economice precare și conflicte, analfabetism, diplomatul român a încurajat dinamizarea dialogului și adoptarea unor acțiuni inovative și concrete pe această temă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

China: 56 milioane de persoane sunt izolate în peste 15 orașe pentru a preveni răspândirea epidemiei virale. OMS refuză să declare stare de urgență sanitară mondială

Published

on

© European Union, 2014

Focarul de coronavirus care are originea în oraşul Wuhan, situat în centrul Chinei, a provocat până în prezent decesul a 41 de persoane şi a infectat peste 1.300, generând măsuri de prevenție medicală care au dus la izolarea a 56 de milioane de oameni în mai multe orașe din China, informează Agerpres

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

Oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Nepal, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, Vietnam, Singapore și Japonia, iar alte cazuri au a fost confirmate în Franța, SUA și Australia.

Împotriva acestei epidemii, China a plasat în carantină peste 56 milioane de locuitori,   aproape cât populaţia din Africa de Sud, aproximativ  întreaga provincie Hubei fiind ruptă de restul lumii, notează AFP, preluat de Agerpres.

Cinci oraşe din provincia Hubei (centru) au fost adăugate celor 13 care erau deja vizate de această dispoziţie care implică în special suspendarea transportului public spre şi dinspre aceste aglomerări şi închiderea bretelelor de autostradă care le deservesc.

Armata chineză a desfăşurat sâmbătă 450 de medici militari şi personal sanitar auxiliar în centrul epidemiei de pneumonie virală, unii având experienţă în lupta contra Ebola şi SARS, o tulpină similară noului coronavirus, care a ucis 650 de persoane în China continentală şi Hong Kong între 2002 şi 2003, potrivit The Guardian

De asemenea, din cauza lipsei de locuri în unităţile spitaliceşti, vineri a început construcţia unui nou spital care urmează să găzduiască o mie de paturi. Unitatea ar trebui să fie dată în folosință în primele două săptămâni din luna februarie, potrivit media de stat. 

În aceste condiții, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut situația de urgență medicală din China, dar a refuzat, joi, să desemneze focarul de coronavirus o situație de urgență globală pentru sănătate, spunând că, deocamdată, oficialii din domeniul sănătății sunt suficient de echipați pentru a combate focarul de acolo, informează Europa FM.

Totuși, Comitetul de criză reunit pentru această situație în cadrul OMS a recomandat trimiterea unei misiuni internaționale de experți în China pentru a ajuta la investigația medicală, însă autoritățile de la Beijing trebuie să își exprime acordul pentru primirea acesteia.

În orice caz, OMS a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse, iar cele mai afectate sunt persoanele vârstnice şi cele care suferă de afecţiuni preexistente.

În această situație, trei echipe de oameni de ştiinţă au început să lucreze la dezvoltarea unor potenţiale vaccinuri, a căror testare va fi posibilă teoretic peste trei luni, a anunţat Coaliţia pentru inovaţii în domeniul pregătirii pentru epidemii.

Continue Reading

SUA

Donald Trump, către potențialii săi alegători la cel mai mare miting anti-avort din SUA: Vor să mă înlăture pentru că eu lupt pentru voi, iar noi luptăm pentru cei care nu au voce şi noi vom câştiga

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Donald Trump a devenit primul președinte american care a participat la cel mai mare miting anual anti-avort din America, „Marșul pentru viață”, adresându-se miilor de susținători ai măsurilor anti-avort, relatează Agerpres.

„Suntem aici dintr-un motiv foarte simplu: să apărăm dreptul fiecărui copil născut și nenăscut de a-și îndeplini potențialul dat de Dumnezeu”, le-a spus președintele american mulțimilor adunate în apropierea clădirii Capitoliului. „Fiecare copil este un dar preţios şi sacru de la Dumnezeu”, a adăugat Trump.

Demonstrația anuală a avut loc pentru prima dată în 1974 – la un an după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat avortul în cazul Roe v Wade.

Până acum, niciun președinte nu a participat la marșul care se desfășoară la doar pași de la Casa Albă, deși președinții republicani anteriori, inclusiv George W. Bush și Ronald Reagan, s-au adresat protestatarilor de la distanță.

Potrivit BBC, apariția lui Donald Trump la cea de-a 47- a ediție a „Marșului pentru viață” martie i-a încântat pe cei ieșiți în stradă, care au scandat „încă patru ani” și „te iubim”.

Alegătorii care susțin limitarea avortului constituie o circumscripție-cheie pentru Donald Trump, care le solicită din nou sprijinul la urne în alegerile din 2020.

De altfel, participarea șefului de la Casa Albă la marșul de protest a avut loc în același timp în care în Senat se desfășura procesul pentru destituirea sa.

în timp ce Senatul a început dezbaterile de fond în procesul pentru destituirea sa.

„Ei vor să mă înlăture pentru că eu lupt pentru voi, iar noi luptăm pentru cei care nu au voce şi noi vom câştiga, pentru că noi ştim cum să câştigăm”, a mai declarat Trump în faţa mulţimii adunate, potrivit Agerpres. 

De la asumarea fotoliului prezidențial, administrația americană a lucrat constant pentru reglementarea sau restricționarea avortului. Participarea la marș a avut loc la întoarcerea lui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

În timpul mandatului său, Trump a numit judecători anti-avort și s-a opus avorturilor în cazul unor sarcini mai avansate, iar administrația sa a făcut eforturi pentru a separa fondurile federale de serviciile medicale în cazul întreruperilor de sarcină. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending