Connect with us

SUA

Donald Trump ar plănui înlocuirea lui Mark T. Esper din fruntea Pentagonului după luni de tensiuni între cei doi

Published

on

© GMFUS/ Twitter

Semnalele potrivit cărora mandatul ministrului apărării și șef al Pentagonului, Mark T. Esper, s-ar putea încheia mai repede după o vară de confruntări cu președintele Donald Trump s-au intensificat, potrivit unor parlamentari americani și oficiali ai administrației, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres

Cel mai recent conflict la nivel înalt ține de evaluarea cauzei exploziei devastatoare din Liban, care l-a înfuriat pe Donald Trump. La scurt timp după explozie, Trump a invocat un atac, citând informații de la „generali” pe care nici administrația și nici Pentagonul nu i-au putut identifica. A doua zi, Esper l-a contrazis pe președinte în cadrul unui forum de securitate, spunând că toate indiciile arată spre un accident care a declanșat explozia.

Această contradicție a intensificat fricțiunile existente dintre Casa Albă și Pentagon, potrivit unui oficial din cadrul Capitol Hill, care a discutat cu Bloomberg sub condiția anonimatului. Publicația scria miercuri că Trump intenționează să îl înlocuiască pe Esper după alegeri și că Esper plănuiește să demisioneze.

Cu toate acestea, secretarul de presă adjunct al Casei Albe, Judd Deere, a emis o declarație în care a precizat că administrația prezidențială nu are anunțuri cu privire la schimbări de personal.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a declarat că este „cea mai înaltă onoare și privilegiu pentru Esper să servească Națiunea cu scopul apărării țării noastre mărețe”.

De asemenea, potrivit unei surse apropiate acestuia, Esper ar fi spus că se angajează să rămână în funcție atâta timp cât Trump îl dorește acolo.

Speculațiile privind o înlocuire a șefului de la Apărare s-au intensificat după ce Trump l-a numit, săptămâna trecută, pe controversatul general în rezervă, Anthony Tata, într-o poziție care l-ar transforma în numărul trei din cadrul Ministerului Apărării din SUA.

Tata, veteran de război în Afghanistan, a fost supus unor critici aprige pentru tweet-urile sale în care susținea că Islamul este „religia violentă cea mai opresivă” și că Barrack Obama este un „lider terorist”. Ulterior, generalul și-a cerut scuze pentru declarațiile sale.

Chiar dacă numirea lui Tata nu a fost făcută de Trump cu intenția viitoare de a-l înlocui pe Esper, relațiile dintre președinte și șeful Pentagonului rămân tensionate după cele mai recente neînțelegeri privind situația din Liban, dar care s-au adăugat la diferențele de opinie privind gestionarea de către administrație a protestelor din toată țara după moartea lui George Floyd în arestul poliției din Minneapolis.

La acea vreme, Donald Trump susținea o reprimare în forță a protestelor care au degenerat în violențe, distrugeri și furturi, inclusiv prin scoaterea armatei în stradă, însă Esper s-a opus acestei soluții de forță majoră, relatează Bloomberg.

Citiți și

Ministerul Finanțelor de la Berlin: Germania a plătit peste 1 mld. de dolari în ultimul deceniu pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul său

Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

De asemenea, cei doi nu s-au înțeles nici asupra motivației privind retragerea masivă de trupe din Germania și relocarea lor în alte state aliate NATO din Europa, Esper susținând că mișcarea s-ar datora unei decizii strategice de contracarare a Rusiei și Chinei, în timp ce președintele SUA a denunțat „delincvența” Germaniei și eșecul acesteia de a contribui cu 2% din PIB la cheltuielile pentru apărare în contextul apartenenței la Alianță. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA, Donald Trump, prima discuție telefonică cu noul premier al Japoniei, Yoshihide Suga. Cei doi lideri s-au angajat să consolideze alianța de securitate americano-niponă

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Președintele american, Donald Trump, și noul premier al Japoniei, Yoshihide Suga, și-au reafirmat duminică atașamentul față de alianța dintre țările lor și ”viziunea comună a unei regiuni indo-pacifice libere şi deschise”, cu prilejul primului lor contat, desfășurat telefonic, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Yoshihide Suga, în vârstă de 71 de ani, a fost ales miercuri prim-ministru al Japoniei de către Dieta de la Tokyo, înlocuindu-l astfel pe Shinzo Abe, care și-a anunțat demisia la finalul lunii august din motive de sănătate.

Casa Albă a precizat că Donald Trump și-a felicitat interlocutorul pentru alegerea sa, în cadrul discuției telefonice. Yoshihide Suga a declarat presei după conversaţia care a durat 25 de minute că l-a asigurat pe preşedintele SUA că alianţa ţărilor lor este un ”pilon al păcii şi stabilităţii în regiune”.

Trump a apreciat că această alianţă trebuie să devină tot mai puternică şi a subliniat că premierul nipon poate să îl sune ”24 de ore din 24”, a mai spus Suga, citat de agenţia Kyodo.

În același timp, potrivit unui oficial din Guvernul nipon, cei doi lideri au discutat despre situația legată de Coreea de Nord și au convenit să coopereze la dezvoltarea și distribuția unui vaccin și a tratamentului pentru COVID-19.

Printre provocările diplomatice cu care se confruntă noul premier nipon se numără alegaţia lui Trump că Japonia nu contribuie suficient la alianţa de securitate americano-niponă, în baza căreia trupele americane au obligaţia de a proteja ţara de atacuri armate, iar după alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA este de aşteptat ca Japonia să se confrunte cu presiuni sporite de a-şi asuma o contribuţie mai mare la costurile legate de menţinerea bazelor militare americane pe teritoriul ei, a mai consemnat Kyodo.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul îndeamnă țările lumii să reacționeze cu ”o singură voce” la sancțiunile reimpuse de SUA împotriva Teheranului

Published

on

© Wikipedia

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

ROMÂNIA4 hours ago

Monitorul Social: România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene, după Bulgaria

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Angela Merkel pledează pentru reforma ONU și unitatea lumii: Oricine crede că se poate descurca mai bine pe cont propriu se înșală. Bunăstarea și suferința noastre sunt comune

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

ROMÂNIA4 hours ago

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor de COVID-19 din Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Studiu FAO: Planeta a pierdut aproape 100 de milioane de hectare de pădure în ultimele două decenii

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu, la Adunarea Generală ONU: România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită consolidarea sistemelor de sănătate publică, ”acum”

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Fondurilor Europene: În următoarele şase luni ar trebui să intre în economia naţională până la două miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA5 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending