Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump avertizează Coreea de Nord: Statele Unite iau în calcul acțiuni drastice ca urmare a acțiunilor extrem de periculoase ale Phenianului

Published

on

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a precizat joi că acesta ia în calcul “lucruri destul de aspre” ca răspuns la testele balistice efectuate de către Coreea de Nord, informează Politico Europe.

Foto: captură video Casa Albă

Afirmațiile președintelui american vin la scurt timp după ce ambasadorul SUA la ONU a cerut noi sancțiuni în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate și a precizat că forțele militare considerabile ale Statelor Unite ar putea fi folosite împotriva Coreei de Nord, informează The Guardian.
Nikki Haley a mai spus în cadrul întâlnirii că SUA va prezenta o rezoluție în câteva zile care “prezintă un răspuns internațional într-un mod proporțional cu escaladarea Coreei de Nord”, dar a avertizat că Washingtonul ar avea opțiuni în cazul în care diplomația ar eșua. “SUA sunt pregătite să folosească toate capabilitățile militare pentru a ne apăra pe noi și aliații noștri”, a precizat înaltul diplomat american. 

 “Vom vedea ce se întâmplă”, a precizat Donald Trump la Varșovia, răspunzând unui reporter care a adresat o întrebare desre Coreea de Nord. “Nu vreau să discut despre ceea ce am planificat, dar iau în calcul lucruri destul de drastice. Acest lucru nu înseamnă că le vom pune în aplicare, nu trasez linii roșii”, a mai spus prețedintele Statelor Unite.

Cred că trebuie să aruncăm o privire la ceea ce se întâmplă în următoarele săptămâni și luni cu privire la Coreea de Nord. Este rușinos că se comportă într-o asemenea manieră”, a spus reprezentantul de la Casa Albă în cadrul unei conferițe comune de presă cu președintele polonez Andrzej Duda. “Acționează într-o manieră extrem, extrem de periculoasă și trebuie făcut ceva în acest sens”, a completat acesta.

Președintele Statelor Unite efectuează joi, la Varșovia, prima sa vizită într-un stat din Europa Centrală și de Est, pentru întâlniri cu omologul polonez, Andrzej Duda, și pentru a participa la summitului ”Inițiativa celor trei Mări – Adriatică, Baltică și Neagră”, acolo unde va fi prezent și președintele României, Klaus Iohannis.

După vizita în Polonia, Trump va merge în Germania acolo unde participă la summitul G20 de la Hamburg și unde este așteptat să aibă prima întâlnire cu Vladimir Putin.

Coreea de Nord a lansat marți o rachetă balistică din nordul țării, în apropierea frontierei cu China, a informat statul major al armatei sud-coreene, citat de Yonhap.

Surse din cadrul Ministerului japonez al Apărării precizează că racheta este posibil să fi aterizat în zona exclusivă economică a Japoniei

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la summitul NATO de la Madrid.

Şeful statului a fost însoţit la dineu de soţia sa, Carmen Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă de marți până joi la summitul NATO de la Madrid, a treia reuniune de vârf a Alianței Nord-Atlantice din acest an în contextul agresiunii militare neprovocate a Rusiei în Ucraina, unde cei 30 de lideri euro-atlantici vor adopta decizii istorice, precum noul Concept Strategic, recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa seurității euro-atlantice și consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, în timp ce șefii de stat sau de guvern din NATO se vor reuni în premieră într-un format din care vor mai face parte liderii Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării, continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţei” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați  au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Klaus Iohannis prefațează decizii istorice ale unui summit transformativ

“La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza  Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.

Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Va fi conturată o postură revizuită a NATO în integralitatea flancului estic

Astfel, președintele Iohannis va participa, miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Mizele României în Noul Concept Strategic: Rusia – principala amenințare, Marea Neagră – importanță strategică pentru securitatea NATO, creșterea prezenței NATO pe flancul estic

Totodată, președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.

Totodată, șeful statului va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.

Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

În intervențiile sale, președintele va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

NATO

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO, a anunțat președintele finlandez Sauli Niinisto într-un comunicat după o întâlnire trilaterală “aprofundată” la Madrid cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu premierul suedez Magdalena Andersson, mediată de secretarul general Jens Stoltenberg.

Ca urmare a acestei întâlniri, miniștrii de externe ai celor trei țări au semnat un memorandum trilateral care confirmă faptul că, la summitul de la Madrid din această săptămână, Turcia va susține invitația Finlandei și Suediei de a deveni membre ale NATO, arată și NATO într-un comunicat separat.

“Salut cu fermitate semnarea acestui memorandum trilateral și salut cu fermitate abordarea constructivă de care au dat dovadă cele trei țări în timpul negocierilor. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO este bună pentru Finlanda și Suedia, este bună pentru NATO și este bună pentru securitatea europeană”, a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-o conferință de presă ce a urmat semnării memorandumului.

“Pașii concreți ai aderării noastre la NATO vor fi conveniți de către aliații NATO în următoarele două zile, dar această decizie este acum iminentă” a declarat Niinisto.

Memorandumul comun subliniază angajamentul Finlandei, al Suediei și al Turciei de a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității reciproce. “Faptul că vom deveni aliați NATO va consolida și mai mult acest angajament”, a subliniat el.

“În ultimele săptămâni, Turcia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la amenințarea terorismului. Finlanda a luat în mod constant în serios aceste preocupări. Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale. În calitate de membru NATO, Finlanda se va angaja pe deplin față de documentele și politicile de combatere a terorismului ale NATO. Pe măsură ce ne consolidăm cooperarea în materie de combatere a terorismului, exporturi de arme și extrădări, Finlanda continuă, în mod natural, să acționeze în conformitate cu legislația sa națională. Sunt încântat să închei această etapă pe drumul Finlandei către aderarea la NATO. Acum aștept cu nerăbdare să am discuții fructuoase cu viitorii noștri aliați, aici, la Madrid, despre rolul Finlandei în NATO”, a conchis președintele finlandez.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în avanpremiera primului său summit în calitate de șef al guvernului federal de la Berlin.

Alături de Statele Unite, Germania furnizează “cu siguranţă cea mai mare contribuţie” Alianţei Nord-Atlantice, a spus Scholz într-un interviu acordat televiziunii publice ARD după summitul G7 și citat de Tagesschau și Focus.de, informează Agerpres.

Cea mai mare armată convenţională din Europa din cadrul NATO este pe cale să fie construită, iar acest lucru este important pentru capacitatea de apărare a NATO în ansamblu“, a adăugat el înainte de a sosi la Madrid pentru un summit NATO cu decizii cruciale ce vor fi adoptate, inclusiv noul Concept Strategic, întărirea prezenței militare aliate pe flancul estic, noi planuri de apărare pentru această regiune și desemnarea Rusiei drept principala amenințare la adresa securității euro-atlantice

Anunțul său vine după ce guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns la finalul lunii mai la un acord pentru a încălca regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei în faţa ameninţării ruse. Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz la sfârşitul lunii februarie după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei țării  în următorii câţiva ani şi dotarea Bundeswehr-ului cu echipamente moderne.

Berlinul va putea, în acelaşi timp, să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB-ul naţional. Fondul special va fi creat printr-o adăugare la bugetul pentru anul 2022, va fi finanţat prin datorii suplimentare, iar pentru asta a fost nevoie de ocolirea regulilor înscrise în constituţia naţională, numite „frână îndatorării”, care limitează strict posibilitatea de deficit bugetar.

Germania a anunțat în 2021 un buget anual de 53,03 miliarde de euro  pentru apărare, în creștere cu 3,2% față de anul precedent (51,4 miliarde).  Cu toate acestea, această cifră reprezintă 1,57% din PIB-ul Germaniei, cu mult sub obiectivul NATO de 2%, fapt pentru care Berlinul a fost criticat ani la rândul de aliații din NATO.

Pe de altă parte, Germania s-a arătat dispusă să comande brigăzi de luptă în Lituania cu efective de la 3.000 până la 5.000 de militari. Berlinul conduce un grup de luptă al NATO amplasat în această republică încă din 2017.

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o “schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

Astfel, NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO5 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G77 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G78 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA13 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending