Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. Berlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut marți prima sa convorbire telefonică cu omologul polonez, Zbigniew Rau, aceasta reprezentând și întâia discuție dintre noul șef al diplomației americane și un ministru de externe aliat de pe flancul estic al NATO,

“Secretarul Blinken a subliniat importanța cooperării polono-americane în domeniul securității pentru NATO și comunitatea transatlantică și a mulțumit ministrului de externe pentru parteneriatul ferm al Poloniei“, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, șeful diplomației SUA a discutat, de asemenea, despre cooperarea Statelor Unite cu Polonia în ceea ce privește provocările regionale și globale, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Polonia pentru o gamă largă de probleme în apărarea valorilor noastre democratice comune, inclusiv libertatea presei și respectarea drepturilor civile.

Într-un mesaj separat pe Twitter, șeful diplomației de la Varșovia a subliniat că au fost discutate și subiecte precum “Inițiativa celor trei Mări, Nord Stream 2, situația din Belarus și consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”.

Thank you @SecBlinken for a benevolent discussion☎️. We covered priority areas of the 🇵🇱-🇺🇸 allied cooperation regarding security policy, #3SI, #NS2 harmfulness, current challenges for the free world, situation in Belarus and the consequences of the RU🇷🇺 aggression against UA🇺🇦.

— Zbigniew Rau (@RauZbigniew) February 23, 2021

Relațiile dintre Washington și Varșovia au cunoscut o dinamică aprofundată și pe parcursul precedentei administrații conduse de Donald Trump. SUA şi Polonia au semnat la 15 august anul trecut, la Varşovia, un acord de cooperare militară care va permite creşterea numărului soldaţilor americani în Polonia, în cadrul planului Pentagonului de redistribuire a trupelor în Europa după retragerea a circa 12.000 de militari din Germania. Cu toate acestea, noua administrație condusă de Joe Biden a ordonat o nouă revizuire a posturii militare globale a SUA sub conducerea secretarului apărării Lloyd Austin, președintele Biden subliniind că până la o ulterioară decizie procesul de retragere parțială din Germania este suspendat.

De asemenea, în planul cooperării politico-diplomatice cu SUA, președintele polonez Andrzej Duda a fost primit de trei ori de fostul președinte Donald Trump la Casa Albă, în timp ce Donald Trump a efectuat o vizită în Polonia, în 2017. În plan militar, Polonia a primit acceptul din partea SUA să achiziționeze avioane de ultimă generație F-35. Și în plan energetic și politic relațiile au avansat, Polonia fiind aprovizionată cu gaz natural lichefiat american și fiind inclusă, în 2019, în programul Visa Waiver.

Convorbirea Blinken – Rau este prima de acest fel pe care șeful diplomației americane o are cu un omolog din partea estică a Alianței Nord-Atlantice. Până în prezent, Antony Blinken a discutat la telefon cu mai mulți omologi europeni din cadrul NATO, anume miniștrii de externe ai Marii Britanie, Germaniei, Franței, Spaniei, Italiei, Turciei și Greciei. O primă convorbire telefonică a lui Blinken cu un omolog din regiunea Europei de Est a fost cu ministrul de externe ucrainean, fiind cunoscut faptul că administrația lui Joe Biden este vocală în susținerea independenței și integrității teritoriale a Ucrainei ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei.

Într-un mesaj video adresat recent statelor participante la Inițiativa celor Trei Mări, o platformă susținută de Polonia și de România, secretarul Blinken a afirmat că va discuta la telefon în perioada următoare cu mai mulți dintre omologii săi din regiune.

Participând luni la videoconferința miniștrilor de externe din UE cu secretarul de stat al SUA, ministrul Bogdan Aurescu i-a transmis omologului american că România, în calitate de președinție a Comunității Democrațiilor, este pregătită să contribuie la Summitul Democrațiilor propus de Joe Biden.

Anterior, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a adresat o scrisoare de felicitare omologului american, Antony Blinken, cu ocazia preluării oficiale a mandatului de secretar de stat al SUA, șeful diplomației române invitându-l pe noul șef al diplomației americane să efectueze o vizită la București, mai ales în contextul în care România și Statele Unite aniversează în 2021 un deceniu de la semnarea Declarație Comune a Parteneriatului Strategic.