Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit joi, la Washington, cu omologul său japonez, Koji Tomita, ca parte a vizitelor de curtoazie diplomatică pe care ambasadorul român le-a inițiat pentru a consolida legăturile dintre Ambasada României și celelalte misiuni diplomatice acreditate la Washington.

“O întâlnire foarte călduroasă și fructuoasă cu Excelența Sa Koji Tomita, ambasadorul Japoniei în SUA. România și Japonia sărbătoresc în acest an Centenarul relațiilor noastre politice și diplomatice și ne pregătim să deschidem un nou capitol în relația noastră de lungă durată prin realizarea unui Parteneriat Strategic semnificativ între cele două țări. Am avut un excelent schimb de opinii cu privire la alianțele noastre cu SUA, acordând prioritate intereselor noastre în ceea ce privește evoluțiile politice, inițiativele economice, problemele de securitate”, a scris Muraru, pe Facebook.

De la începutul mandatului, Andrei Muraru s-a mai întâlnit la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA.

Aflat la debutul mandatului de ambasador la Washington, Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

Australia, Statele Unite și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță trilaterală de securitate, care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, într-o încercare aparentă de a contracara China, informează AFP, preluat de Agerpres.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța – denumită AUKUS -. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare.

Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un „pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

„Recunoaștem cu toții imperativul de a asigura pacea și stabilitatea în regiunea Indo-Pacific pe termen lung”, a declarat Biden de la Casa Albă. „Trebuie să fim capabili să abordăm atât mediul strategic actual din regiune, cât și modul în care acesta ar putea evolua, deoarece viitorul fiecăreia dintre națiunile noastre – și chiar al lumii – depinde de faptul că o regiune a Indo-Pacificului liberă și deschisă rezistă și înflorește în deceniile următoare”, a mai spus președintele american.

Cei trei lideri nu au menționat explicit China în remarcile lor de miercuri.

La scurt timp după anunț, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze din Washington DC a declarat că cele trei țări ar trebui „să se debaraseze de mentalitatea lor de Război Rece și de prejudecățile ideologice”, au relatat Wall Street Journal și agenția de știri Reuters.

Purtătorul de cuvânt a denunțat acțiunile pe care le-a numit „blocuri excluzive” care vizează interesele altor țări.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat marile economii să vină cu planuri concrete privind atingerea neutralității climatice și contracararea efectelor schimbărilor climatice, precum și cu o contribuție financiară mai consistentă în domeniu. 

„Cele mai mari economii ale lumii – de la SUA la Japonia – și-au fixat obiective ambițioase pentru a putea atinge neutralitatea climatică în 2050 sau la scurt timp după aceea. Aceste obiective trebuie să fie sprijinite acum de planuri concrete, care să fie gata la timp pentru Conferința de la Glasgow. Căci angajamentele noastre actuale pentru 2030 nu vor fi suficiente pentru a putea menține încălzirea globală la 1,5 C. Însă, cu toate că fiecare țară are o responsabilitate în acest domeniu, marile economii au într-adevăr o datorie specială față de țările cel mai puțin dezvoltate și cele mai vulnerabile. Accesul la finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice este esențial pentru aceste țări – atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea”, a afirmat Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii.

Aceasta a reamintit că guvernele din întreaga lume s-au angajat să pună la dispoziție 100 de miliarde de dolari pe an până în 2025 la summit-urile anterioare pentru climă, din Mexic și din Paris, însă neparticiparea financiară din partea tuturor țărilor face imposibilă atingerea acestui obiectiv mondial. Între timp, „UE își onorează acest angajament, Echipa Europa contribuind cu 25 de miliarde de dolari pe an” și este „pregătită să facă mai mult”, a precizat președinta Comisiei Europene. „Vom propune acum să punem la dispoziție o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro până în 2027 pentru finanțarea acțiunilor climatice, dar sperăm ca și Statele Unite și partenerii noștri să își majoreze contribuția”, a adăugat aceasta. 

von der Leyen este de părere că „acoperirea, împreună cu SUA, a deficitul de finanțare existent în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, va trimite un semnal puternic întregii lumi”, dar va afirma și poziția de lider mondial a UE în domeniul acțiunilor climatice.

„Conferința COP26 de la Glasgow va fi un moment al adevărului pentru comunitatea mondială.  Acoperirea acestui deficit de finanțare va spori șansele de reușită ale Conferinței”, a mai spus șefa Comisiei Europene, pe acest subiect. 

Ursula von der Leyen a susținut miercuri, 15 septembrie, discursul anual privind Starea Uniunii, în care a prezentat realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Aceasta a schițat, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Citiți și Comisia Europeană prezintă cronologia realizărilor sale în ajunul discursului privind Starea UE al Ursulei von der Leyen

Dezbaterea asupra stării Uniunii Europene are loc în fiecare an în luna septembrie şi reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene faţă de reprezentanţii UE aleşi în mod democratic.

Discursul privind starea Uniunii Europene va fi urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii, care vor analiza activitatea Comisiei şi vor evalua iniţiativele planificate pentru anul următor.