Connect with us

SUA

Donald Trump, după ce a fost pus sub acuzare pentru “incitare la insurecție”: Să facem America măreață din nou a fost întotdeauna despre apărarea statului de drept

Published

on

© White House/ Facebook

Preşedintele american în exerciţiu, Donald Trump, a lansat miercuri seară un apel la unitate, afirmând că violenţa “nu îşi are locul” în America, într-o declarație către națiune care a urmat votului din Camera Reprezentanților privind punerea sa sub acuzare pe motiv de “incitare la violență”, însă fără să se refere la rezultatul acestui vot.

“Vreau să fiu foarte limpede: condamn fără echivoc violențele care au lovit inima republicii noastre. Au enervat și îngrozit milioane de americani. Violența și vandalismul nu au loc în țara noastră și în mișcarea noastră. Să facem America măreață din nou a fost întotdeauna despre apărarea statului de drept”, a declarat el într-o înregistrare video în care nu se referă deloc la recenta punere sub acuzare de către Congres pentru că a încurajat asaltul simpatizanţilor săi asupra Capitoliului.

Înregistrarea a fost publicată pe contul de Twitter al Casei Albe, având în vedere că rețeaua de socializare a suspendat pe termen nelimitat contul lui Trump.

“Niciunul dintre adevăraţii mei partizani nu ar putea fi favorabil violenţei politice. (…) Dacă faceţi asta, nu sprijiniţi mişcarea noastră, o atacaţi, atacaţi ţara noastră. Nu putem tolera asta”, a adăugat el.

Preşedintele american în exercițiu Donald Trump a fost pus sub acuzare miercuri de Camera Reprezentanţilor pentru “incitare la insurecție” în cazul protestelor violente de miercurea trecută când susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul, clădirea Congresului SUA, unde congresmenii erau reuniți pentru a valida rezultatele alegerilor prezidențiale câștigate de democratul Joe Biden.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican cu 232 de voturi pentru și 197 împotrivă, zece voturi pro venind din partea republicanilor. De altfel, camera inferioară a Congresului a declanșat această procedură după ce vicepreşedintele Mike Pence a refuzat să invoce cel de-al 25-lea amendament al Constituţiei americane pentru a-l demite pe preşedintele Donald Trump.

Acest vot marchează deschiderea formală a procedurii de impeachment împotriva celui de-al 45-lea preşedinte al SUA, primul din istorie care este pus sub acuzare de două ori în Congres. 

Trump a trecut printr-o astfel de procedură și în 2019-2020, când a devenit al treilea președinte american supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Atunci, însă, liderul de la Casa Albă a fost achitat de Senat, care era controlat de republicani, după ce fusese pus sub acuzare în Camera Reprezentanţilor pentru “abuz de putere” şi “împiedicarea bunei funcţionări a Congresului”.

Votul de miercuri deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține un număr egal de mandate cu Partidul Democrat (câte 50 fiecare), iar o destituire a sa din funcție este improbabilă din punct de vedere politic, întrucât înlăturea unui președinte se face cu o majoritate de două treimi (super-majoritate).

Preşedintele Donald Trump, care mai are doar opt zile din mandatul la Casa Albă, a estimat marţi că nu există nicio şansă să fie demis şi a făcut apel la calm în prima sa deplasare în ţară după asaltul asupra Capitoliului de către susţinătorii săi.

Congresul SUA a validat joia trecută rezultatele alegerilor prezidenţiale, însă ședința a fost întreruptă după ce mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden. Mai mult, susţinătorii lui Trump au pătruns în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Cinci persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit joi, la Washington, cu omologul său japonez, Koji Tomita, ca parte a vizitelor de curtoazie diplomatică pe care ambasadorul român le-a inițiat pentru a consolida legăturile dintre Ambasada României și celelalte misiuni diplomatice acreditate la Washington.

“O întâlnire foarte călduroasă și fructuoasă cu Excelența Sa Koji Tomita, ambasadorul Japoniei în SUA. România și Japonia sărbătoresc în acest an Centenarul relațiilor noastre politice și diplomatice și ne pregătim să deschidem un nou capitol în relația noastră de lungă durată prin realizarea unui Parteneriat Strategic semnificativ între cele două țări. Am avut un excelent schimb de opinii cu privire la alianțele noastre cu SUA, acordând prioritate intereselor noastre în ceea ce privește evoluțiile politice, inițiativele economice, problemele de securitate”, a scris Muraru, pe Facebook.

De la începutul mandatului, Andrei Muraru s-a mai întâlnit la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA.

Aflat la debutul mandatului de ambasador la Washington, Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia, SUA și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță de securitate pentru contracararea Chinei în regiunea Indo-Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

Australia, Statele Unite și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță trilaterală de securitate, care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, într-o încercare aparentă de a contracara China, informează AFP, preluat de Agerpres.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța – denumită AUKUS -. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare.

Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un „pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

„Recunoaștem cu toții imperativul de a asigura pacea și stabilitatea în regiunea Indo-Pacific pe termen lung”, a declarat Biden de la Casa Albă. „Trebuie să fim capabili să abordăm atât mediul strategic actual din regiune, cât și modul în care acesta ar putea evolua, deoarece viitorul fiecăreia dintre națiunile noastre – și chiar al lumii – depinde de faptul că o regiune a Indo-Pacificului liberă și deschisă rezistă și înflorește în deceniile următoare”, a mai spus președintele american.

Cei trei lideri nu au menționat explicit China în remarcile lor de miercuri.

La scurt timp după anunț, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze din Washington DC a declarat că cele trei țări ar trebui „să se debaraseze de mentalitatea lor de Război Rece și de prejudecățile ideologice”, au relatat Wall Street Journal și agenția de știri Reuters.

Purtătorul de cuvânt a denunțat acțiunile pe care le-a numit „blocuri excluzive” care vizează interesele altor țări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat marile economii să vină cu planuri concrete privind atingerea neutralității climatice și contracararea efectelor schimbărilor climatice, precum și cu o contribuție financiară mai consistentă în domeniu. 

 

„Cele mai mari economii ale lumii – de la SUA la Japonia – și-au fixat obiective ambițioase pentru a putea atinge neutralitatea climatică în 2050 sau la scurt timp după aceea. Aceste obiective trebuie să fie sprijinite acum de planuri concrete, care să fie gata la timp pentru Conferința de la Glasgow. Căci angajamentele noastre actuale pentru 2030 nu vor fi suficiente pentru a putea menține încălzirea globală la 1,5 C. Însă, cu toate că fiecare țară are o responsabilitate în acest domeniu, marile economii au într-adevăr o datorie specială față de țările cel mai puțin dezvoltate și cele mai vulnerabile. Accesul la finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice este esențial pentru aceste țări – atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea”, a afirmat Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii.

Aceasta a reamintit că guvernele din întreaga lume s-au angajat să pună la dispoziție 100 de miliarde de dolari pe an până în 2025 la summit-urile anterioare pentru climă, din Mexic și din Paris, însă neparticiparea financiară din partea tuturor țărilor face imposibilă atingerea acestui obiectiv mondial. Între timp, „UE își onorează acest angajament, Echipa Europa contribuind cu 25 de miliarde de dolari pe an” și este „pregătită să facă mai mult”, a precizat președinta Comisiei Europene. „Vom propune acum să punem la dispoziție o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro până în 2027 pentru finanțarea acțiunilor climatice, dar sperăm ca și Statele Unite și partenerii noștri să își majoreze contribuția”, a adăugat aceasta. 

von der Leyen este de părere că „acoperirea, împreună cu SUA, a deficitul de finanțare existent în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, va trimite un semnal puternic întregii lumi”, dar va afirma și poziția de lider mondial a UE în domeniul acțiunilor climatice.

„Conferința COP26 de la Glasgow va fi un moment al adevărului pentru comunitatea mondială.  Acoperirea acestui deficit de finanțare va spori șansele de reușită ale Conferinței”, a mai spus șefa Comisiei Europene, pe acest subiect. 

Ursula von der Leyen a susținut miercuri, 15 septembrie, discursul anual privind Starea Uniunii, în care a prezentat realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Aceasta a schițat, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Citiți și Comisia Europeană prezintă cronologia realizărilor sale în ajunul discursului privind Starea UE al Ursulei von der Leyen

Dezbaterea asupra stării Uniunii Europene are loc în fiecare an în luna septembrie şi reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene faţă de reprezentanţii UE aleşi în mod democratic.

Discursul privind starea Uniunii Europene va fi urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii, care vor analiza activitatea Comisiei şi vor evalua iniţiativele planificate pentru anul următor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU5 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE6 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA8 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA8 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending