Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump, Emmanuel Macron, Shinzo Abe și Klaus Iohannis, printre cei 130 de șefi de stat și de guvern prezenți la lucrările Adunării Generale a ONU de la New York

Published

on

Donald Trump, Emmanuel Macron, Shinzo Abe și Klaus Iohannis se numără printre cei aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern ce vor fi prezenți în această săptămână la lucrările celei de-a 73-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, o reuniune care va fi marcată de principalele provocări de pe scena globală precum situația din Peninsula Coreeană, evoluțiile din Orientul Mijlociu și fenomenul terorismului, dar și efectele schimbărilor climatice.

Deși toate cele 193 de ţări membre ale ONU sunt reprezentate în Adunarea Generală, aproximativ 130 de țări vor fi prezente la nivel de şef de stat sau de guvern, notează AFP, conform Agerpres

Reuniunile oficiale vor fi precedate de tradiționalul dineu oferit de președintele SUA, Donald Trump, aflat la a doua sa participare la Adunarea Generală a ONU, șefilor de delegații prezenți la New York. 

Dezbaterea generală la nivel înalt din acest tema, pe tema “Making the United Nations relevant to all people: global leadershipand shared responsabilities for pace, equitable and sustainable societies”, va începe marţi, 25 septembrie, şi este programată să dureze nouă zile lucrătoare, conform ONU.

Donald Trump și Emmanuel Macron, la a doua participare consecutivă. Klaus Iohannis reprezintă pentru a treia oară România la ONU

Foto: ONU

La a doua sa prezență la cel mai mare for al organizației, Donald Trump este așteptat să profite de proiecția globală a discursului său pentru a critica din nou Iranul și regimul politic de la Teheran cu care liderul SUA se află într-o dispută politică de la instalarea sa în funcție. De cealaltă parte, Hassan Rouhani va reprezenta Iranul la ONU la scurt timp după cel mai sângeros atac terorist de pe teritoriul țării din ultimii opt ani, soldat cu peste 25 de morți și zeci de răniți.

A doua participare la Adunarea Generală a ONU va fi și pentru președintele francez, Emmanuel Macron, unul dintre cei mai activi lideri europeni.

România va fi reprezentată la lucrările Adunării Generale de președintele Klaus Iohannis, aflat pentru a treia oară în această postură, după prezențele din 2015 și 2017. De altfel, președintele Klaus Iohannis efectuează săptămâna aceasta cea mai importantă vizită externă a mandatului său la ONU, unde va promova candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în intervalul 2020-2021.

Toți liderii prezenți se vor adresa Adunării Generale, intervenţiile lor fiind limitate în principiu limitate la 15 minute fiecare. Cel mai lung discurs din istoria Adunării General a fost cel susţinut de Fidel Castro în 1960, care a durat 4 ore şi 29 de minute.

Din Europa participă și mai mulți lideri instituționali, între care președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Printre liderii prezenți la lucrările AG ONU vor fi președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, premierul Japoniei, Shinzo Abe, dar și premierul Marii Britanii, Theresa May.

Angela Merkel și Vladimir Putin, marii absenți

Conform AFP, printre marii absenți la Adunarea Generală a ONU din acest an vor fi președintele Rusiei Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel sau liderul suprem nord-coreea Kim Jong-un. Liderii menționați vor fi reprezentanți de miniștrii lor de Externe.

FOTO: en.kremlin.ru

Ultima prezență a lui Putin la ONU a fost în anul 2015, când s-a întâlnit inclusiv cu președintele american de atunci, Barack Obama.

În ceea ce o privește pe Angela Merkel, aceasta nu va fi prezentă la Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru al treilea an consecutiv, însă de această dată contextul politic este important pentru Germania. Berlinul, care va fi reprezentat de ministrul de Externe Heiko Maas urmează să dețină în perioada 2019-202o un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Cu privire la Kim Jong-un, AFP notează că au existat speranțe pentru o vizită inedită în acest an a liderului nord-coreean Kim Jong Un, după întâlnirea sa istorică avută cu preşedintele american Donald Trump la Singapore, dar și după summiturile și progresele istorice înregistrate alături de președintele sud-coreean. Însă el va fi reprezentat, la fel ca anul trecut, de ministrul de externe.

Lucrările Adunării Generale, prezidate în premieră de o femeie din America Latină și Caraibe

Această a 73-a sesiune a Adunării Generale, care se desfăşoară în perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2018, este prezidată de María Fernanda Espinosa Garcés, politician şi diplomat din Ecuador, scrie Agerpres, care precizează că aceasta este prima femeie din America Latină şi Caraibe care prezidează Adunarea Generală în 73 de ani şi doar a patra femeie aleasă în această poziţie.

Conform ONU, Adunarea Generală din acest an se va concentra pe egalitatea de gen, migraţie şi refugiaţi, munca în condiţii decente şi rolul tinerilor în privinţa păcii şi securităţii. Această sesiune se va concentra de asemenea pe sprijinirea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, pe acţiunea climatică şi pe revitalizarea activităţii ONU.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

Published

on

© Oleksii Reznikov/ Twitter

Regatul Unit și Danemarca au anunțat că își vor spori ajutorul militar și financiar destinat Ucrainei. Miniștrii apărării ai celor două țări, Ben Wallace, respectiv Morten Bodskov, s-au întâlnit joi la Copenhaga cu omologul lor ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru ţara est-europeană invadată de Rusia în 24 februarie, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Londra a anunțat că va trimite sisteme de rachete cu capacitate de lansare multiplă (MLRS) în Ucraina, arată un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.

În egală măsură, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

”Această ultimă tranșă a sprijinului militar va permite forțelor armate ale Ucrainei să se apere împotriva agresiunii ruse. Sprijinul nostru continuu trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie și comunitatea internațională se opun acestui război ilegal și vor sta umăr la umăr, oferind ajutor militar defensiv Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în fața invaziei lui Putin”, a dat asigurări Wallace.

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni. Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au anunțat că vor sprijini programul.

La rândul său, Danemarca a anunțat că va suplimenta cu 110 milioane de euro ajutorul financiar pentru Ucraina, a anunţat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, după reuniunea de la Copenhaga.

”Acesta este un război împotriva valorilor pe care sunt construite Europa şi lumea liberă. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina”, a subliniat şefa executivului danez.

Noile măsuri, printre care trimiterea de instructori în Marea Britanie pentru a pregăti soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată şi antrenarea de militari ucraineni pe teritoriul danez, vor duce valoarea totală a asistenţei Danemarcei pentru Ucraina la peste 3 miliarde de coroane daneze (415 milioane de euro).

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și R. Moldova a fost semnat. Primele tranzacții sunt estimate pentru luna octombrie

Published

on

© Transelectrica/ Facebook

Contractul care va permite alocarea de capacitate pentru schimburile comerciale de energie electrică pe linia de interconexiune între România și Republica Moldova a fost semnat joi de Transelectrica și Moldelectrica (Operatorul de Transport și de Sistem din Republica Moldova).

”Prin colaborarea susţinută a celor doi Operatori de Transport şi de Sistem în vederea unui acord comun care se va concretiza prin alocarea de capacitate de interconexiune, va exista un flux dinamic al tranzacţiilor de energie electrică între participanţii la piaţa de energie din România şi cei din Republica Moldova”, este precizat într-un comunicat al Transelectrica.

Potrivit sursei mai sus amintite, schimburile comerciale de energie electrică cu Republica Moldova vor începe imediat după finalizarea întregului proces care implică armonizarea detaliilor tehnice și aspectelor comerciale. Astfel, primele tranzacții de energie electrică între România și Republica Moldova sunt estimate pentru luna octombrie a acestui an.

”Realizarea cu succes a procesului de comercializare a energiei electrice pe interconexiunea între România și Republica Moldova reprezintă un angajament de susținere între cei doi Operatori de Transport și de Sistem și, de asemenea, contribuie la dezvoltarea și buna funcționare a pieței de energie la nivel european”, mai este precizat în comunicat.

În 16 martie 2022 s-a realizat sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul electroenergetic european.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

Published

on

Photo By: Air Force Staff Sgt. Julian Kemper, DOD

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial. 

Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.

În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”

Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA30 mins ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.54 mins ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA1 hour ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.2 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

U.E.3 hours ago

România și alte cinci țări UE trimit pompieri și aeronave în Franța pentru a lupta cu incendiile de pădure. Emmanuel Macron mulțumește ”partenerilor pentru solidaritatea europeană”

ROMÂNIA4 hours ago

Incendii de vegetație în Thassos. MAE recomandă românilor să evite deplasările în zonele afectate 

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și R. Moldova a fost semnat. Primele tranzacții sunt estimate pentru luna octombrie

ROMÂNIA6 hours ago

Zona cargo a Aeroportului Internațional Timișoara s-ar putea dezvolta ca hub comercial european

NATO6 hours ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

ROMÂNIA30 mins ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending