Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump ia în calcul să onoreze invitația lui Vladimir Putin la parada militară de la Moscova din 9 mai 2020, la 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste

Published

on

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a declarat vineri că analizează posibilitatea de a participa, la invitaţia omologului său rus Vladimir Putin, la parada care va fi organizată în Moscova pe 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

“Apreciez invitaţia. Este exact în mijlocul sezonului politic, deci voi vedea dacă reuşesc, dar mi-ar plăcea să merg dacă voi putea”, a declarat Donald Trump, citat de Reuters, scrie Digi24.ro.

“Va fi ceva foarte interesant să celebrăm sfârşitul războiului”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

În cazul în care va accepta invitația, Trump va efectua prima sa vizită prezidențială la Moscova, iar aceasta ar urma să aibă loc cu câteva luni înainte de alegerile pentru președinția Statelor Unite.

Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a acceptat deja invitația lui Vladimir Putin de a fi prezent, la 9 mai 2020, la parada de la Moscova.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Pe de altă parte, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, celebrează Ziua Victoriei în ziua de 8 mai, întrucât la 7 mai 1945 a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, la Reims.

Rusia organizează anual, la Moscova, la data de 9 mai, o paradă pentru a marca victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doiea Război Mondial.

Tot la 9 mai, în fiecare an, este aniversată și Ziua Europei, consemnată prin Declarația Schuman publicată la 9 mai 1950, document aflat la originea Uniunii Europene de astăzi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

Published

on

© Asociația Orașelor din România / Facebook

Asociația Orașelor din România a semnat sâmbătă declarația-apel de înregistrare a CALRRM în cadrul Sesiunii Solemne a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova din Sibiu denumit „Împreună în Uniunea Europeană”.

Evenimentul s-a aflat la cea de-a IV-a ediție și a beneficiat de prezența a 120 de primari din cele două țări și de reprezentanții autorităților publice centrale. Asociația Orașelor din România a susținut în mod frecvent întărirea relațiilor dintre autoritățile locale din cele două țări.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

Published

on

© Nicu Popescu / Facebook

Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct, fiecare pod care unește Republica Moldova cu Uniunea Europeană și România este un pas în direcția integrării europene, a transmis vineri ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. 

„Vrem ca în câțiva ani să putem spune la Bruxelles, Berlin și la Paris: „Stimați parteneri, noi am transformat această țară. Această țară nu este guvernată de oligarhi și corupți. Această țară merită să adere la UE”. Nu avem data când Republica Moldova va adera la UE. Moldova a ratat mulți ani și multe oportunități. Rolul nostru e să transformăm statul într-un partener credibil”, a declarat acesta într-un interviu

În cadrul interviului, Nicu Popescu a făcut referire și la eforturile depuse în vederea accelerării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, vizitele recente la Chișinău a omologilor europeni, de susținere a agendei de reforme a noului Executiv, relațiile cu vecinii – România și Ucraina, dar și statele partenere – Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, precum și eforturile diplomatice de reglementare a conflictului transnistrean.

„Convingerea noastră este că acum avem o șansă unică de a accelera această integrare cu spațiul european în mai multe domenii noi care până acum nu au fost suficient de bine acoperite”, a mai spus el. 

În context, preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, în urmă cu două săptpmâni, la Palatul Cotroceni, pe viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

„Preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a reprezentantului Guvernului Republicii Moldova, vizită care reprezintă o reconfirmare a relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova şi care oferă ocazia pentru consolidarea suplimentară a dialogului bilateral, în vederea unei cooperări aprofundate pe toate palierele pentru luarea deciziilor necesare avansării proiectelor comune de interes strategic”. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța1 hour ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

GALERIE FOTO2 hours ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.3 hours ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

INTERVIURI4 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending