Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

Published

on

© United Nations

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel vineri, la ONU, la preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan “să dea o şansă diplomaţiei” într-un moment în care cele două ţări par să fi ales calea diminuării tensiunilor în criza din Mediterana de Est și după ce în propriul său discurs de la ONU de marţi, preşedintele Erdogan a făcut şi el apel la Grecia la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional” pentru a rezolva acest conflict.

Acuzând că deschiderea Atenei s-a lovit de “escaladarea, dezinformarea şi agresiunea Ankarei”, el a spus că rămâne “optimist”. “Toată lumea înţelege că această escaladare permanentă a tensiunilor nu poate dura”, a afirmat el într-o înregistrare video difuzată în cadrul Adunării generale a ONU, conform Agerpres.

“Eu refuz să cred că parteneriatul între vecini apropiaţi nu este posibil”, a adăugat el.

“Atunci să ne întâlnim, să vorbim şi să încercăm să găsim o soluţie acceptabilă pentru toţi. Să dăm o şansă diplomaţiei”, a spus liderul guvernului grec, adresându-i-se preşedintelui turc.

Ankara şi Atena au anunţat marţi reluarea negocierilor bilaterale după săptămâni de tensiuni în Mediterana de Est, unde cele două ţări îşi dispută zone care ar putea fi bogate în gaze naturale, ca urmare a eforturilor de mediere ale Angelei Merkel și ale președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, o implicare în acestă anunț a avut și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a purtat mai multe convorbiri telefonice cu liderii celor două țări aliate.

Mai mult, șeful diplomației americane Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare a doua sa vizită în Grecia în mai puțin de un an. Mike Pompeo va merge la Salonic, în nordul ţării, şi pe Insula Creta, unde se va întâlni cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. Cu acest prilej, secretarul de stat al SUA va reaminti “angajamentul” celor două ţări de “a promova securitatea, pacea şi prosperitatea în Mediterana de Est” şi “va sărbători cea mai puternică relaţie greco-americană din ultimele decenii”, a făcut cunoscut Departamentul de Stat.

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultima perioadă, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.

O soluție a devenit și din partea României, care a propus să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România condamnă cu fermitate atacul cu armă albă care a avut loc vineri la Paris, în proximitatea fostului sediu al publicației satirice Charlie Hebdo, a afirmat sâmbătă dimineață ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-o serie de postări în limbile engleză și franceză pe contul său de Twitter.

Condamn cu fermitate atacul cu armă albă din apropierea fostului sediu Charlie Hebdo. Gândurile mele se îndreaptă către victime și le urez o recuperare grabnică. România este deplin solidară cu Franța. Suntem cu toții uniți în lupta împotriva terorii“, a scris Aurescu.

Atacul cu armă albă de la Paris soldat vineri cu doi răniţi constituie “în mod clar un act de terorism islamist”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL46 mins ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL UE18 hours ago

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Atac la Paris, lângă Charlie Hebdo: Președintele Consiliului European își exprimă “deplina solidaritate cu poporul francez”

ROMÂNIA19 hours ago

MApN: România donează echipamente medicale militarilor ucraineni în lupta împotriva COVID-19

Dan Motreanu19 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Viitorul producției alimentare în UE depinde de implicarea tinerilor fermieri

POLITICĂ20 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

U.E.20 hours ago

Eurostat: Elevii români din ciclul secundar de învățământ, pe primul loc în UE la numărul de limbi străine studiate

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending