Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban salută investițiile SUA în Inițiativa celor Trei Mări: ”Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”

Published

on

Corespondență de la München

Statele participante la Inițiativa celor Trei Mări trebuie să realizeze un mecanism care să faciliteze utilizarea resurselor și contribuțiilor direcționate către această inițiativă, a afirmat, duminică, premierul Ludovic Orban, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects”, Orban a răspuns la o întrebare cu privire la importanța anunțului făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, care a spus sâmbătă, la München, că Statele Unite vor investi un miliard de dolari în proiecte energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

”Inițiativa celor Trei Mări este o inițiativă importantă pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și energie pe flancul estic. Este o inițiativă în interiorul Europei. Am salutat anunțul secretarului de stat, dar statele care sunt parte a inițiativei trebuie să participe și să realizăm un mecanism pentru a utiliza resursele și contribuțiile diferitelor state. Și Uniunea Europeană ar putea participa cu investiții”, a spus Orban.

În completare, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a punctat că Inițiativa celor Trei Mări are o arhitectură europeană.

Salutând anunțul SUA, Schinas a ținut să reamintească că ”Uniunea Europeană, prin politica de coeziune și infrastructură, investește 15 miliarde, nu un miliard”.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuniune privind Iniţiativa celor Trei Mări la München: Ministrul Bogdan Aurescu a salutat anunțul SUA privind investiții de un miliard de dolari în proiectele energetice din regiune

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, la masa rotundă privind Iniţiativa celor Trei Mări, ocazie cu care a salutat anunţul secretarului de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a un miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu a reiterat, în acest context, angajamentul Guvernului României faţă de principiile definitorii şi de obiectivele Iniţiativei, precum şi rolul activ pe care Bucureştiul îl va juca pe mai departe în dezvoltarea I3M.

“Iniţiativa celor Trei Mări a fost concepută pentru a răspunde nevoilor noastre esenţiale, la nivel regional, şi pentru a contribui la accelerarea dezvoltării regiunii, prin stimularea conectivităţii dintre statele participante. (…). Summitul de la Bucureşti, găzduit cu succes în 2018 de Preşedintele României Klaus Iohannis, a contribuit în mod substanţial la dezvoltarea şi cristalizarea obiectivelor Iniţiativei, iar setul de instrumente validate atunci a fost menit să faciliteze şi să accelereze implementarea proiectelor majore de interconectare din regiune. Astăzi putem spune, în mod cert, că Iniţiativa avansează solid şi începe să producă rezultate”, a declarat, la München, ministrul Bogdan Aurescu.

De asemenea, oficialul român a salutat anunţul făcut sâmbătă de secretarul de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, ca semnal important pentru interesul şi sprijinul concrete ale SUA pentru Iniţiativă.

Conform sursei citate, în acest context Bogdan Aurescu a amintit deciziile şi rezultatele importante adoptate şi obţinute de Summitul de la Bucureşti (lista de proiecte prioritare de interconectare, prima ediţie a Forumului de Afaceri, lansarea reţelei de camere de comerţ, iniţierea creării Fondului de Investiţii), precum şi paşii înregistraţi în operaţionalizarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei, precum şi prioritatea ce trebuie acordată finanţării şi implementării eficiente a proiectelor prioritare de interconectare.

Masa rotundă cu tema “The Three Seas Initiative: Completing Europe in an Era of Great Power Competition” a fost organizată de Atlantic Council of the United States (ACUS), în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen. Printre alţi vorbitori s-au aflat şi Preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi secretarul american al Energiei, Dan Brouillette.

Citiți și De la München, România salută decizia SUA de finanțare cu un miliard de dolari a proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări

Și prim-ministrul Ludovic Orban a salutat sâmbătă, la München, anunțul făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, referitor la decizia administrației americane de finanțare, cu 1 miliard de dolari, a unor proiecte energetice promovate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Șeful Guvernului a salutat acest anunț în cursul unei întrevederi cu generalul James Jones, președinte onorific al reputatului think-tank american Atlantic Council și, totodată, președinte al Jones Group International.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferinţa de Securitate de la München: Miniștrii de externe ai României și Turciei au discutat despre cooperarea la Marea Neagră şi pe flancul estic al NATO

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, o întrevedere cu omologul de la Ankara, Mevlut Cavuşoglu, ocazie cu care a subliniat că Turcia este un partener important al României în regiune şi a apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de relaţia bilaterală şi aspecte de interes de pe agenda regională şi europeană.

“Cei doi miniştri au evidenţiat interesul de a menţine ritmicitatea reuniunilor bilaterale în cadrul Comisiilor de cooperare economică şi comercială existente între România şi Turcia, fiind convenită organizarea în perioada următoare a unei noi sesiuni. Întrevederea a permis şi un schimb de vederi în ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri remarcând utilitatea şi valoarea adăugată a formatului de consultări trilaterale cu Polonia pe teme de securitate şi salutând proxima reuniune care va avea loc la Varşovia, în luna martie 2020. De asemenea, cei doi oficiali au convenit explorarea creării unor noi astfel de formate”, relatează comunicatul menţionat.

În acest context, oficialul român a subliniat şi importanţa cooperării în domeniul securităţii regionale la Marea Neagră şi pe Flancul Estic al NATO.

“Cei doi miniştri au abordat şi aspecte privind cooperarea la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), în contextul deţinerii, de către România, a mandatului de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei, în primul semestru al acestui an. Totodată, cu ocazia întrevederii, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru continuarea dialogului UE-Turcia, în beneficiul ambelor părţi, cu obiectivul abordării multiplelor provocări comune”, mai punctează sursa citată. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending