Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl invită pe Vladimir Putin la Washington. Liderul rus nu a mai fost primit în capitala SUA de 13 ani

Published

on

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a cerut consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, să îl invite în această toamnă la Washington pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, într-un mesaj în reţeaua Twitter.

Preşedintele Trump i-a cerut lui John Bolton să îl invite pe preşedintele Putin la Washington, la toamnă, iar aceste discuţii au deja loc“, a scris Sanders.

Solicitarea lui Trump vine la câteva zile după ce președintele SUA a avut prima sa reuniune bilaterală cu omologul rus, Vladimir Putin, o întrevedere la capătul căruia criticile au fost întețite la adresa liderului de la Casa Albă pentru atitudiunea extrem de cordială față de liderul de la Kremlin, o prestație descrisă de politicienii americani drept ”rușinoasă”.

De altfel, Trump afirmase, cu câteva ore mai devreme, că aşteaptă cu nerăbdare a doua întâlnire cu Putin. 

Reamintim că președintele american a şocat întreaga lume evitând să-l critice pe liderul rus pentru acţiunile Moscovei de subminare a alegerilor şi a făcut să planeze îndoiala asupra agenţiilor americane de informaţii, ceea ce a dus la apeluri din partea unora dintre aleşii americani de înăsprire a sancţiunilor asupra Rusiei.

Citiți și 

Cei mai importanți oameni politici americani critică prestația lui Donald Trump la summit-ul cu Vladimir Putin: ”Una dintre cele mai rușinoase performanțe ale unui președinte american”

Donald Trump răspunde provocator criticilor aduse după reuniunea de la Helsinki: Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost mai bună decât summit-ul NATO

Donald Trump încearcă să se disculpe după summit-ul cu Vladimir Putin, afirmând că a folosit cuvintele greșite: Am spus ar fi, în loc de nu ar fi

După summitul premieră cu Vladimir Putin de la Helsinki, Trump a fost criticat intens în Statele Unite, inclusiv din partea propriului partid, prin atitudinea sa față de omologul rus. Mai mulți foști și actuali oficiali americani au condamnat lipsa oricărui accent critic la adresa Rusiei din partea lui Trump şi faptul că el a acceptat dezminţirile lui Putin privind amestecul Moscovei în alegerile americane. 

Inclusiv directorul Comunității de Informații a reacționat și a transmis că serviciile de intelligence și-au exprimat în mod explicit evaluarea sa cu privire la interferența Rusiei în alegerile din 2016 și eforturile lor continue de a submina democrația americană.

Mai mult, preşedintele american a afirmat despre propria ţară că s-a comportat într-un mod stupid în relaţia cu Rusia.

FOTO: Kremlin

Ulterior, președintele american a încercat să calmeze furtuna politică provocată de eşecul de a-l face responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru amestecul rus în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, afirmând că s-a exprimat greşit în conferinţa de presă comună de luni, de la Helsinki.

În cazul în care Vladimir Putin va da curs invitație de a merge la Washington, aceasta va fi prima prima vizită în capitala SUA a unui președinte rus după opt ani, atunci când Dmitri Medvedev se întâlnea cu Barack Obama, dar și întâia vizită a lui Putin la Washington după 13 ani.

Pe de altă parte, ultimul președinte rus care efectua o vizită de stat în SUA, statutul cel mai înalt al unei vizite bilaterale, a fost Boris Elțîn în 1994, fiind primit atunci de George H.W. Bush.

Vladimir Putin a avut întrevederi la Washington doar cu președintele George W. Bush, în 2001 și în 2005. Alte reuniuni bilaterale desfășurate tot în SUA, dar nu la Washington, au avut loc în anul 2000 cu Bill Clinton (la New York), în anii 2003 și 2007 cu George W. Bush (la Houston și la Maine) și în anul 2015 cu Barack Obama (la New York).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Duma de Stat a Rusiei înființează o comisie de anchetă a ”ingerințelor externe” în favoarea protestelor de la Moscova

Published

on

© Wikipedia

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a înfiinţat luni o comisie pentru a investiga ingerinţele străine în afacerile interne ale Federaţiei Ruse în contextul celor mai ample manifestaţii antiguvernamentale din ultimii ani în această ţară, potrivit agenţiilor de presă EFE şi Interfax.

Această comisie, care se va reuni într-o primă şedinţă înainte de sfârşitul lunii, va fi condusă de preşedintele Comisiei de securitate şi de combatere a corupţiei din Dumă, Vasili Piskariov, notează Agerpres.

Piskariov a adresat deja cereri Ministerului de Externe, unor entităţi ale Ministerului de Interne şi autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor Roskomnadzor să prezinte informaţii despre cazurile de ingerinţă străină în afacerile interne ruse, încheie sursa citată.

Săptămâna trecută, deputații ruși au anunțat organizei unei reuniuni consacrate unei presupuse “ingerinţe” străine în favoarea mişcării de protest pentru alegeri libere la Moscova, după o serie de avertismente adresate mai multor ţări şi canalului YouTube.

Anterior, Roskomnadzor, Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă din Rusia, a anunţat că a cerut Google să înceteze să mai facă publicitate ”evenimentelor în masă ilegale” pe platforma sa YouTube video.

Roskomnadzor a indicat că Rusia va considera o ingerinţă în problemele sale interne şi o influenţă ostilă în cazul în care Google nu răspunde cererii sale.

Precizările Roskomnadzor au apărut după ce zeci de mii de ruşi au manifestat la 10 august în centrul Moscovei pentru democraţie şi alegeri libere precum şi împotriva violenţei forţelor de ordine, aceasta fiind a patra demonstraţie din tot atâtea săptămâni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Compania rusă Rosatom a depus o ofertă pentru construcția unei centrale nucleare în Bulgaria, în apropiere de granița cu România

Published

on

© Rosatom

Compania rusă de stat Rosatom a anunţat luni că a depus o ofertă pentru a deveni investitor strategic în proiectul care vizează construcţia unei centralei nucleare la Belene, în Bulgaria, pe malul Dunării, informează agenția Tass, citat de Agerpres.

Procedura de selecţie pentru alegerea unui investitor strategic la centrala de la Belene a fost publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene în data de 22 mai 2019, iar termenul limită pentru depunerea scrisorilor de interes expiră luni seară.

Compania de stat Rosatom a prezentat o ofertă în cadrul procedurii pentru selectarea unui investitor strategic la proiectul centralei nucleare de la Belene“, a informat compania rusească într-un comunicat de presă, adăugând că oferta sa a fost acceptată de compania energetică bulgară NEK.

Rosatom, compania înființată în 2007 prin decretul semnat de președintele Vladimir Putin, este succesoarea Agenției Federale pentru Energie Atomică din Rusia, fiind totodată și instituția care a gestionat testele nucleare recente din nordul îndepărtat al țării, unde o explozie cauzată de ”testarea unor noi arme” a determinat moartea a cinci persoane.

Potrivit surselor citate, autorităţile de la Sofia vor să găsească un investitor dispus să relanseze proiectul centralei nucleare de la Belene, un oraş pe malul Dunării la câteva zeci de kilometri de granița cu România, un proiect ale cărui costuri sunt estimate la cel puţin la 10 miliarde de euro.

Proiectul Belene a fost anulat în 2012, în lipsa unor investitori străini, la care s-au adăugat presiunile Bruxellesului şi Washingtonului de a limita dependenţa energetică a ţării faţă de Rusia.

Graţie celor două reactoare de 1.000 de megavaţi de la viitoarea centrală de la Belene, Bulgaria doreşte să înlocuiască patru vechi unităţi nucleare de producţie sovietică ale centralei de la Kozlodui, închise în urmă cu peste un deceniu din cauza temerilor privind securitatea. La centrala de la Kozlodui încă sunt operaţionale două reactoare nucleare de producţie sovietică, date în exploatare în anii 1987 şi 1991.

Continue Reading

CHINA

Prima autostradă construită de chinezi în Europa a fost deschisă traficului

Published

on

© Александар Вучић / Facebook

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și ambasadorul Chinei la Belgrad, Chen Bo, au participat duminică la inaugurarea autostrăzii E-763, denumită ”Milos cel Mare”, aceasta fiind prima austostradă construită de chinezi în Europa, care a fost deschisă traficului, anunță Euronews și Tanjung, citate de Agerpres.

Autostrada E-763, care leagă orașele Obrenovac și Ljig, având o lungime de 62.7 de kilometri, concepută pentru viteză maximă de 130 km/h, face parte dintr-o rețea trans-europeană de autostrăzi care face legătura între Gdansk şi Atena, precum şi între Istanbul şi portul Bar de la Marea Adriatică.

Președintele Aleksandar Vucic a precizat în cadrul ceremoniei de inaugurare că această autostradă, construită de firma chineză Shandong Hi-speed Group, va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Serbia şi va atrage investitori în oraşe de-a lungul autostrăzii.

Vucic a subliniat că o serie de companii chineze au contribuit la relansarea economiei Serbiei, în special firma HBIS, care a cumpărat combinatul siderurgic Smederevo, firma Zijin, care a preluat un producător de minereu de cupru din oraşul Bor, şi firma Linglong care a făcut invstiţii semnificative în oraşul Zrenjanin.

Serbia anunța în luna iulie a acestui an, prin vocea ministrului infrastructurii, Zorana Mihajlovic, că intenționează să împrumute mai multe miliarde de euro din China și alte țări străine în următorii ani, pentru a finanța investiții în proiecte regionale.

”Statul trebuie să demareze noi investiţii dacă vrea o creştere economică continuă, în caz contrar am putea avea probleme”, a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupă şi postul de vicepremier în cabinetul condus de Ana Brnabic.

Pentru a putea realiza acest lucru, autorităţile de la Belgrad intenţionează să investească până la opt miliarde de euro în infrastructură pe termen mediu, în principal graţie unor acorduri finanţate de China, dar şi de Rusia, Turcia şi Azerbaidjan.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending