Connect with us

SUA

Donald Trump, în ultimul său discurs ca președinte al SUA: Ne rugăm pentru succesul noii administrații. Lumea ne respectă din nou, vă rog să nu pierdeţi acest respect

Published

on

© White House

Preşedintele în exerciţiu al SUA Donald Trump a declarat marţi că se va ruga pentru succesul noii administraţii în discursul său de adio, cu o zi înainte ca Joe Biden să depună jurământul ca cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, și a promis că mișcarea pe care a pornit-o în urmă cu patru ani reprezintă doar începutul.

Într-un ultim discurs susținut de la Casa Albă înaintea ceremoniei de inaugurare a lui Biden, Trump s-a referit la succesul viitoarei administrații fără să-i pomenească numele lui Biden, în ceea ce reprezintă încă o dovadă a faptului că acesta nu recunoaște rezultatele alegerilor din 3 noiembrie anul trecut. Acesta este deopotrivă și un gest care se înscrie și linia deciziilor recente ale liderului în funcție de a nu-l primi pe Joe Biden la Casa Albă, conform tradiției, sau de a nu participa la ceremonia de inaugurare a acestuia.

“Săptămâna aceasta inaugurăm o nouă administraţie şi ne rugăm pentru succesul său în păstrarea unei Americi sigure şi prospere”, a declarat Donald Trump într-o înregistrare video de aproape 20 de minute. “De asemenea, le dorim să aibă noroc”, a adăugat el, conform dpa, scrie Agerpres.

Trump nu şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile prezidenţiale din noiembrie şi pretenţiile sale nefondate de fraudă electorală i-au determinat pe susţinătorii săi să asalteze Capitoliul pe 6 ianuarie.

“Toţi americanii au fost îngroziţi de asaltul asupra Capitoliului nostru”, a mai spus Trump în înregistrarea video în care adăugă că violenţa politică “nu poate fi tolerată”.

Totodată, Donald Trump s-a folosit de această ocazie pentru a aminti realizările administraţiei sale, precum reduceri de impozite, măsuri de securizare a frontierei şi decizii de politică externă.

“Lumea ne respectă din nou, vă rog să nu pierdeţi acest respect”, a îndemnat Trump următoarea administraţie, enumerând retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris, Acordul comercial Transpacific, creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni, recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului și medierea normalizării unor relații în Orientul Mijlociu și asumarea unei politici clare cu privire la China.

“În timp ce mă pregătesc să predau puterea unei noi administraţii miercuri la prânz, vreau să ştiţi că mişcarea pe care am început-o abia începe – nu a existat niciodată aşa ceva”, a conchis el, care își încheie mandatul în timp ce o procedură de punere a sa sub acuzare, a doua în ultimii doi ani, a fost aprobată de Camera Reprezentanților și urmează a fi dezbătută și votată în Senat.

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie anul trecut au fost validate la 6 ianuarie de Congresul Statelor Unite, într-o sesiune comună a Camerei Reprezentanților și Senatului, reluată după susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns în plenul Camerei Reprezentanţilor şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral în urma competiției cu Donald Trump.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sosit marți seară la București pentru o vizită pe care efectuează în România și în cadrul căreia va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul interimar al apărării naționale Nicolae Ciucă, urmând a se deplasa apoi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va adresa forțelor americane și române staționate la Marea Neagră.

“L-am întâmpinat astăzi, la aeroport, pe omologul meu din Statele Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, care se află într-o vizită oficială în România. Vom discuta mâine despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, despre situația de securitate din zona Mării Negre, dar și despre temele ce vor fi abordate la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles. Bine ați venit în România, domnule secretar al Apărării Austin! Vizita dumneavoastră ne onorează!”, a scris ministrul Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Din delegația care l-a întâmpinat pe Austin a făcut parte și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Partea americană a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

Published

on

© Ukraine Defense Ministry/ Twitter

Nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra aspiraţiei Ucrainei de a se alătura NATO, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev, răspunzând la o întrebare despre obiecţiile Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Reuters şi Interfax-Ukraina, informează Agerpres.

Austin a insistat că “nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra deciziilor de aderare la NATO”. “Ucraina, aşa cum m-aţi auzit spunând mai devreme, are dreptul de a-şi decide propria politică externă viitoare şi ne aşteptăm ca ea să poată să o facă fără nicio ingerinţă din exterior”, a adăugat el, în conferinţa de presă comună cu omologul său ucrainean, Andrii Taran, la Kiev.

Austin a mai declarat că Rusia a început conflictul din estul Ucrainei şi ea a fost un obstacol în calea rezolvării sale paşnice. El a menţionat că SUA vor continua să ofere Ucrainei sprijinul necesar în conflictul cu Rusia.

“Statele Unite cer Rusiei să pună capăt ocupației Crimeei, să nu mai perpetueze războiul din estul Ucrainei, să pună capăt activităților sale destabilizatoare în Marea Neagră și de-a lungul graniței cu Ucraina și să înceteze atacurile sale cibernetice persistente și alte activități maligne împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor noștri”, a declarat Austin într-o conferință de presă după întâlnire, conform Pentagonului.

Secretarul apărării – care a sosit la Kiev din Tbilisi, Georgia – a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia.

În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani.

Lloyd Austin se deplasează de luni până miercuri în Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care va fi organizată cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie. În cursul vizitei la Kiev, Austin a fost primit și de președintele Volodimir Zelenski.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă. În ce privește țara noastră, el va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă îl primesc miercuri, la București, pe șeful Pentagonului: Discuțiile vor viza situația de securitate de la Marea Neagră și Parteneriatul Strategic România-SUA

Published

on

© Photo Collage (Official photos Presidency.ro/ Department of Defense)

Președintele Klaus Iohannis și ministrul interimar al apărării Nicolae Ciucă îl vor primi miercuri, la București, pe secretarul apărării din Statele Unite, Lloyd Austin, vizita înaltului oficial american fiind cea mai importantă prezență politică în România a unui membru al administrației SUA în ultimii ani.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Ciucă și secretarul Austin vor discuta despre situația de securitate din zona Mării Negre, despre temele reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles, precum și despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

La sfârșitul întrevederii, Nicolae Ciucă și Lloyd Austin vor susține declarații de presă la sediul MApN, începând cu ora 10.15.

Ulterior întâlnirii cu ministrul Ciucă, șeful Pentagonului va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, de la ora 11.00.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO41 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA5 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending