Cei 29 de lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să prezinte o propunere și să coordoneze un proces de reflecție privind viitorul Alianței Nord-Atlantice cu scopul consolidării dimensiunii politice a NATO.
Reuniți la Londra pentru a marca cei 70 de ani de la înființarea Alianței, însă pe fondul tensiunilor generate de afirmațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, țările aliate au luat în considerare ”mediul strategic aflat în plină evoluție” și l-au invitat pe secretarul general să prezinte miniștrilor afacerilor externe o propunere privind viitorul Alianței.
”NATO este puternică, iar realizările noastre din ultimii ani de adaptare la un mediu de securitate în schimbare sunt substanțiale. Pe această bază, am convenit astăzi să inițiem un proces de reflecție sub conducerea mea pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO”, a spus Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii aliate.
În egală măsură, și președintele Klaus Iohannis a explicat ce va presupune un astfel de proces.
”Importanța relației transatlantice nu a fost pusă la îndoială de nimeni, ba chiar mulți, și eu am subliniat importanța acestei relații, însă este nevoie de un proces de reflecție. Trebuie să stabilim împreună care sunt amenințările la care trebuie să facă față NATO, cine sunt adversarii noștri, cum se relaționează NATO cu noile puteri – de exemplu, ce abordare va avea NATO față de China. Sunt întrebări foarte legitime și aceste chestiuni trebuie clarificate. Cum, de exemplu, trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internațional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenți membrii noștri. Deci, trebuie să existe o corelare între noi și dacă misiunea nu este expres una NATO, ca să evităm, de exemplu, situații cum au apărut în Siria”, a spus șeful statului.
Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și punerea la îndoială a ”eficacității” articolului 5 din Tratatul NATO.
În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună. Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit atunci sprijin din partea mai multor miniștri aliați, iar cea a Franței nu a generat entuziasm.
În acest sens, comitetul de experți sau ”grupul de înțelepți” aflat sub coordonarea lui Stoltenberg, ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.
Procesul lansat sub coordonarea secretarului general urmează să aibă ca obiective întărirea internă a NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților și consolidarea rolului Alianței Nord-Atlantice ca principal actor politic în abordarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice.
