Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ONU, agențiile specializate și partenerii fac un apel la statele lumii să elaboreze și să implementeze planuri de acțiune pentru a promova diseminarea rapidă a informațiilor fundamentate științific și pentru a preveni răspândirea informațiilor false, respectând totodată libertatea de exprimare, transmite UNICEF România, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

OMS, ONU, UNICEF, UNAIDS, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UNESCO, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), inițiativa ONU Global Pulse și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), împreună cu guvernele din Indonezia, Thailanda și Uruguay, au susținut un webinar în marja celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului negativ al răspândirii informațiilor false și al dezinformării, aceasta din urmă fiind difuzarea deliberată de informații false pentru promovarea anumitor interese.

„În momentul în care virusul s-a răspândit în întreaga lume, s-au propagat frenetic mesaje eronate și chiar periculoase pe toate platformele de socializare, din cauza cărora oamenii au devenit confuzi și imprudenți, fiind induși în eroare”, a afirmat secretarul general al ONU António Guterres.

„Inițiativa noastră, denumită ‘Verificat’, luptă împotriva informațiilor false, cu arma adevărului. Colaborăm cu partenerii media, persoanele fizice, persoanele cu influență și platformele de socializare pentru a difuza conținut ce promovează știința, oferă soluții și încurajează solidaritatea. Aceste demersuri vor fi esențiale în efortul de a obține încrederea publicului în siguranța și eficacitatea viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19. Avem nevoie de un vaccin pentru oameni care să aibă un preț accesibil și să fie disponibil tuturor”.

„Informațiile false și dezinformarea pun în pericol sănătatea și viața, subminând încrederea în știință, în instituții și în sistemele medicale”, a declarat directorul general al ONU dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Pentru a combate pandemia, avem nevoie de încredere și solidaritate, iar în contextul unei lipse de încredere, există mult mai puțină solidaritate. Informațiile false zădărnicesc răspunsul la pandemie, prin urmare trebuie să ne unim forțele pentru a lupta împotriva lor și pentru a promova recomandările de sănătate publică ce au o bază științifică. Principiile care ghidează răspunsul la COVID-19 se aplică și în cazul gestionării infodemiei. Trebuie să o prevenim, să o detectăm și să o combatem, împreună și cu solidaritate”. 

„Pe lângă impactul direct asupra răspunsului la pandemie, dezinformarea subminează încrederea populației în procesele și instituțiile democratice, exacerbând discrepanțele sociale”, a afirmat administratorul PNUD, Achim Steiner. „Este una dintre cele mai preocupante provocări ale vremurilor noastre din sfera guvernanței. PNUD colaborează intens cu statele membre, alte agenții ONU și partenerii în dorința de a identifica soluții holistice care respectă drepturile omului”.

„Dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă copiii în prezent”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Aceasta profită de fisurile existente la nivelul încrederii în societăți și instituții și le adâncește, subminează încrederea în știință și medicină și divizează comunitățile. În forma lor cea mai pernicioasă, cum ar fi atunci când conving părinții să nu își vaccineze copiii, pot fi chiar fatale. În condițiile în care informarea eronată este mai degrabă un simptom decât o boală, pentru a o combate nu ajunge simplul adevăr. Este nevoie și de încredere între lideri, comunități și cetățeni”.

„Putem învinge COVID-19 doar prin fapte, știință și solidaritate comunitară”, a declarat directorul executiv Winnie Byanyima. „Informațiile false perpetuează stigmatizarea și discriminarea și nu trebuie să stea în calea eforturilor de a asigura protecția drepturilor omului și accesul persoanelor cu risc și al celor marginalizate la servicii medicale și protecție socială”.

„De la debutul pandemiei, UNESCO și-a activat rețeaua internațională de parteneri media, jurnaliști, persoane care verifică veridicitatea informațiilor, posturi de radio comunitare și experți, pentru a pune la dispoziția cetățenilor mijloacele prin care să lupte împotriva informațiilor false și a zvonurilor — fenomene exacerbate de pandemie”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO. „Mobilizarea colectivă în scopul promovării informațiilor de calitate și fiabile, respectând totodată libertatea de exprimare, este esențială. Avem nevoie de o presă liberă, independentă și pluralistă mai mult ca niciodată”.

„Încrederea este o piatră de temelie în lumea noastră digitală”, a afirmat Houlin Zhao, secretarul general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. „Prin intermediul îndelungatei inițiative a OMS și UIT BeHe@lthy BeMobile, UIT colaborează cu ministerele naționale din domeniul telecomunicațiilor și al sănătății și cu operatorii de rețele mobile, încă de la începutul acestei crize, pentru a transmite SMS-uri persoanelor care, poate, nu au acces la internet, oferindu-le sfaturi medicale fondate pe date științifice și dovezi pentru combaterea COVID-19, direct pe telefoanele lor mobile”.

OMS și partenerii săi îndeamnă țările să implice și să își asculte comunitățile în momentul elaborării planurilor naționale de acțiune și să capaciteze aceste comunități pentru a crește nivelul de încredere și de combatere a informațiilor false.

„Implicarea comunităților în modul în care este percepută și combătută boala este crucială pentru câștigarea încrederii și eliminarea focarelor”, a afirmat Jagan Chapagain, secretar general al IFRC. „Dacă răspunsul nostru nu reflectă preocupările și percepțiile comunităților, nu vom fi considerați parteneri relevanți sau de încredere de către populațiile afectate, iar răspunsul la epidemie riscă să dea greș. Mai mult ca niciodată, serviciile locale de intervenție sunt în prima linie în această criză. Trebuie să recunoaștem rolul incredibil pe care îl joacă acestea în ceea ce privește înțelegerea și valorificarea cunoștințelor locale și a feedbackului oferit de comunitate”.

Gazdele evenimentului au îndemnat și mass-media, platformele de socializare, liderii societății civile și persoanele cu influență să intensifice acțiunile menite să asigure diseminarea informațiilor corecte și să prevină răspândirea informațiilor false și a dezinformării. Accesul la informații corecte și liberul schimb de idei în mediul online și offline sunt esențiale pentru asigurarea unor răspunsuri eficace și credibile în materie de sănătate publică.

„Inițiativa ONU Global Pulse a luat naștere în urmă cu zece ani în cadrul sistemului ONU, folosind pentru prima dată informații predictive în timp real în scopul protejării comunităților vulnerabile în perioade de criză”, a declarat Robert Kirkpatrick, director al Global Pulse, inițiativa secretariatului general al ONU privind datele de mare volum și inteligența artificială (IA). „În timpul actualei pandemii, am remarcat o creștere enormă a solicitărilor de analize de date avansate din partea agențiilor ONU și a statelor membre. Vom continua să colaborăm cu OMS și alți parteneri pentru a contribui la identificarea și combaterea informațiilor false și a dezinformării”. 

Bulgaria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși care se ocupau încă din 2016, potrivit autorităților de la Sofia, cu strângerea de ”informații despre proiecte de modernizare a armatei bulgare”.

Potrivit MAE bulgar, citat de Radio Free Europe, aceștia au la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara.

Cei doi diplomaţii ruşi erau ajutaţi de către doi bulgari care au acces la informaţii despre industria militară bulgară şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile lor, potrivit Parchetului.

Într-o primă reacție a Rusiei, Ministerul rus de Externe a anunțat că ”regretă această decizie a Sofiei de a declara persona non grata colaboratori ai reprezentanţei comerciale a Rusiei în Bulgaria pe baza unor acuzaţii fără fundament”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice strânse cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi se multiplică în ultimii ani.

În octombrie 2019, un prim diplomat rus acuzat de spionaj a fost expulzat. În ianuarie 2020, un al doilea diplomat a fost trimis înapoi la Moscova, precum şi un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Sofia.

Acest tip de scandaluri s-au înmulţit în Europa în ultimele luni pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în creştere.

Rusia a anunţat la sfârşitul lunii august expulzarea a trei diplomaţi slovaci ca ”măsură de reciprocitate” după ce trei diplomaţi ruşi au fost trimişi acasă din Slovacia.

Cu câteva zile înainte, unui diplomat norvegian i s-a cerut să părăsească teritoriul rus, ca răspuns la expulzarea unui diplomat rus din Norvegia pe fondul unui scandal de spionaj.

Anterior, un diplomat austriac a fost declarat persona non-grata de către Rusia ca represalii la expulzarea unui diplomat rus la Viena pentru spionaj industrial.