Danemarca recunoaște că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică și este pregătită să discute cu viitoarea administrație Trump, a afirmat luni ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Suntem de acord că americanii au anumite îngrijorări despre situația securității în Arctica, pe care le împărtășim și astfel, în strânsă cooperare cu Groenlanda, suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte al Statelor Unite, pentru a asigura interesele legitime americane”, a spus șeful diplomației daneze într-o conferință de presă la Ierusalim.

În urmă cu o săptămână, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la acțiuni militare sau economice ca parte a dorinței sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum și a Canalului Panama. 

„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două”, a declarat preşedintele ales, întrebat despre o eventuală recurgerea la forţa armată pentru a anexa canalul, arteră vitală a transportului maritim mondial, şi Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

În cadrul unei conferinţe de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, din statul Florida, Donald Trump a adăugat că cele două obiective sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a SUA.

În acelaşi timp, Donald Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce a afirmat cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină “al 51-lea stat” american.

Donald Trump deja afirmase la finalul anului trecut că, în opinia sa, controlul Groenlandei este „o necesitate absolută pentru securitatea națională și libertatea în lume”.

Groenlanda face parte din Danemarca de mai bine de 600 de ani, dar în prezent își controlează majoritatea afacerilor interne ca teritoriu autonom în cadrul regatului danez. Groenlanda a devenit un teritoriu formal al Danemarcei în 1953 și se supune constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita un amendament constituțional.

În 2009, insulei i s-a acordat o largă autonomie de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca prin referendum.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat demersurile pentru obținerea independenței, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea cetățenilor săi să își decidă viitorul.

În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump, aflat atunci la primul mandat de președinte, de a cumpăra insula.

Când Groenlanda era încă o colonie, SUA, sub conducerea președintelui de atunci Harry Truman, a încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să vândă insula.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, aflat la final de mandat, a recomandat o creștere a cheltuielilor de apărare cu aproximativ 50 miliarde de dolari peste proiecțiile actuale pentru 2026, ceea ce ar putea duce bugetul de apărare la peste 1000 miliarde de dolari în anii următori, potrivit unei relatări de luni a publicației Bloomberg, citată de Reuters, preluată de Agerpres.

Într-o scrisoare din 27 noiembrie adresată Oficiului pentru Management și Buget, consultată de Bloomberg, Austin a sugerat ca administrația președintelui ales Donald Trump să primească un plan de apărare pe cinci ani, care prevede un buget de 926,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, comparativ cu o proiecție de 876,8 miliarde de dolari.

„Nu m-am clintit în evaluarea mea că îndeplinirea cerințelor strategiei noastre necesită o creștere reală” peste inflație „și noi investiții susținute în anii fiscali 2026-2030”, a scris Austin în scrisoare, conform Bloomberg.

Bugetul pentru apărare și securitate națională al președintelui Joe Biden pentru 2025, publicat în martie anul trecut, a fost cu doar 1% mai mare decât anul precedent, din cauza unui acord bugetar de doi ani încheiat la mijlocul anului 2023, care a limitat creșterea bugetară la 1%.

Această măsură a încetinit cheltuielile pentru o gamă largă de programe și a întârziat eforturile de refacere a stocurilor de arme epuizate de războaiele din Ucraina și Israel.

Scrisoarea propune, de asemenea, cheltuieli de 972,8 miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027 și mai mult de 1 trilion de dolari pentru anul fiscal 2028, conform relatării Bloomberg, adăugând că cheltuielile vor depăși 1 trilion de dolari în anii fiscali 2029 și 2030.

Propunerile de finanțare ale lui Austin nu includ asistența pentru Israel și Ucraina, fiind limitate la Pentagon, potrivit sursei citate. Nu este clar încă dacă Trump va prelua ideea propusă de Austin. Președintele ales al SUA a declarat săptămâna trecută că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pe apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%.

Încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina va necesita timp și efort, a declarat duminică un înalt consilier al lui Donald Trump, care a mai afirmat că președintele ales al SUA și președintele rus Vladimir Putin ar urma să aibă o convorbire telefonică „în următoarele zile sau săptămâni”, informează Politico și Agerpres.

Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională, a spus că se așteaptă ca președintele ales Donald Trump să stabilească relații, „în lunile următoare”, care vor duce la încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Vorbind duminică la emisiunea „This Week” de la ABC, Waltz a spus că „din perspectiva președintelui Trump, nu poți încheia o înțelegere dacă nu ai un fel de relație și dialog cu cealaltă parte. Și vom stabili asta cu siguranță în lunile următoare.”

Săptămâna trecută, Donald Trump a declarat că se pregătește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin pentru a „pune capăt” războiului din Ucraina.

Gazda emisiunii, Jonathan Karl, l-a întrebat pe Waltz dacă întâlnirea va fi doar între Trump și Putin sau dacă l-ar putea include și președintele Volodimir Zelenski. „Nu am stabilit încă în ce cadru se va desfășura. Lucrăm la asta”, a spus Waltz.

Întrebat în mod specific despre contactele dintre Trump și Putin, Waltz a răspuns că se așteaptă „la o convorbire cel puțin în următoarele zile și săptămâni”. „Deci, acesta ar fi un pas și vom începe de acolo”, a adăugat el.

Donald Trump a declarat în repetate rânduri în timpul campaniei că va putea pune capăt războiului Rusia-Ucraina în prima sa zi de mandat, sau chiar mai devreme. Mai recent, Keith Kellogg, alesul lui Trump pentru a fi trimisul special pentru pace, a stabilit un termen mai lung pentru încheierea războiului.

„L-aș stabili la 100 de zile”, a declarat miercuri Kellogg, general locotenent al armatei SUA în retragere, la Fox News.

Duminică, Mike Waltz a spus că este clar că Ucraina nu va putea alunga Rusia total de pe teritoriul său.

„Toată lumea știe că acest lucru trebuie să se termine într-un fel diplomatic. Nu cred că este realist să spunem că vom expulza fiecare rus din fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea. Președintele Trump a recunoscut această realitate și cred că a fost un pas uriaș înainte faptul că întreaga lume recunoaște această realitate. Acum trebuie să mergem înainte”, a spus el. 

Donald Trump se află deja pe poziții dificile în raport cu aliații europeni, solicitându-le acestora să aloce 5% din PIB pentru apărare și revendicând mai multe pretenții teritoriale, inclusiv intenția de a achiziționa sau a anexa prin forță insula autonomă daneză Groenlanda.

Congresman de Florida în Camera Reprezentanţilor, Mike Waltz este membru în trei comisii strategice consacrate, respectiv pentru armată, afaceri externe şi informaţii. Împreună cu Marco Rubio, el va fi arhitectul politicii externe a lui Donald Trump, care a promis că va pune capăt războaielor în Ucraina şi în Orientul Mijlociu, fără a explica vreodată cum.