Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Viktor Orban, întâlnire la Casa Albă marcată de afinități: “Sunteți respectat în întreaga Europă, probabil ca și mine, un pic controversat, dar asta e bine”

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Președintele american Donald Trump și premierul maghiar Viktor Orban s-au întâlnit luni, pentru prima dată, la Casa Albă, într-o întrevedere bilaterală criticată de mai mulți legiuitori americani și privită cu suspiciune dinspre Europa în condițiile în care aceasta a avut loc cu puțin timp înainte de alegerile europene, scrutin în care partidul controversatului liderului de la Budapesta pare și mai îndepărtat de valorile pro-europene și mai apropiat de spectrul naționalist.

În debutul întâlnirii lor din Biroul Oval, Trump a spus că Orban este ”un om respectat” care a făcut ”ceea ce este corect în privința imigrației”, relatează The Guardian.

Sunteți respectat în întreaga Europă, probabil ca și mine, un pic controversat, dar asta e bine. Ați făcut o treabă bună și ți-ai păstrat țara în siguranță”, a spus Donald Trump, citat de Euronews.

În continuare, Viktor Orban a evocat faptul că se află la Casa Albă după 20 de ani și a punctat asupra impactului pozitiv pe care comunitatea maghiară l-a adus la dezvoltarea SUA. 

Premierul maghiar, cel care a fost recent suspendat din PPE, cea mai mare familie politică europeană, și care cochetează cu o alianță a populiștilor alături de vicepremierul italian Matteo Salvini, a arătat că este ”bucuros să își slujească națiunea”.

Din popor, de către popor, pentru popor, aceasta este baza guvernului maghiar. Suntem fericiți să slujim națiunea noastră. Avem o nouă constituție acceptată în 2011 și funcționează bine“, a transmis Viktor Orban.

Printre subiectele pe care Trump și Orban le-au abordat se numără cooperarea în cadrul NATO, comerțul, precum și planurile Budapestei de a achiziționa rachete cu rază medie de acțiune din partea SUA.

Președintele american Donald Trump l-a primit, luni, la Casa Albă pe premierul Ungariei, Viktor Orban, o întâlnire privită cu nemulțumire de senatori americani care critică derapajele anti-occidentale ale liderului de la Budapesta, dar care a marcat o nouă bornă în relațiile reci dintre cei doi aliați. Prezența lui Orban la Washington va fi prima a unui premier maghiar după 14 ani și are loc la 21 de ani după ce actualul prim-ministru al Ungariei era primit la Casa Albă, în aceeași calitate, de președintele Bill Clinton.

Ea a urmat vizitei secretarului de Stat american Mike Pompeo la Budapesta din luna februarie. Atunci, șeful diplomației americane a devenit primul secretar de Stat după Hillary Clinton în 2011 care s-a aflat la Budapesta, care este de multe ori considerată ”capitala prietenă Rusiei”, Pompeo anunțând revenirea SUA în regiune. Amintim că încă de anul trecut, administrația americană și-a anunțat pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americaneavertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

Întrevederea Trump – Orban a avut loc în aceeași zi în care China a decis să suplimenteze tarifele comerciale impuse produselor americane ca urmare a unei decizii similare a SUA și în urma eșecului negocierilor de săptămâna trecută între Washington și Beijing. Un amănunt interesant în acest context a fost redat și de faptul că Ungaria lui Viktor Orban s-a apropiat economic de China, premierul maghiar fiind prezent luna trecută la Beijing, la forumul Inițiativei ”Noul Drum al Mătăsii”, care a reunit 37 de lideri, inclusiv președintele rus Vladimir Putin și premierul italian Giuseppe Conte.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Teheranul a răspuns „textului final” al UE, menit să relanseze dosarul nuclear iranian: „Un acord va fi încheiat dacă SUA reacționează cu realism și flexibilitate”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina va putea exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale începând din septembrie

Published

on

© Ukrainian Minister of Infrastructure Alexander Kubrakov/Twitter

Ucraina poate exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale în septembrie și ar putea exporta în viitor 4 milioane de tone lunar, a declarat marți ministrul adjunct al infrastructurii, Iuriy Vaskov, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

El a precizat că Ucraina a primit cereri pentru ca 30 de nave să vină în Ucraina în următoarele două săptămâni pentru a exporta cereale.

De la debutul invaziei ruseşti din 24 februarie, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus preţurile mondiale la alimente şi a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Trei dintre porturile ucrainene au fost, însă, deblocate luna trecută în cadrul unui acord între Moscova și Kiev care a făcut posibilă trimiterea a sute de mii de tone de cereale ucrainene către cumpărători.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending