Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump: SUA nu se va îndrepta spre un război cu Iranul. Sunt deschis discuțiilor cu conducerea iraniană

Published

on

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat presei că nu dorește ca Statele Unite să fie implicate într-un război cu Iranul, potrivit unor oficiali americani, relatează The New York Times.

,,Nu dorește să meargă la război. Nu îl caracterizează”, a spus un oficial, vorbind cu condiția anonimatului.

Trump a comunicat echipei sale de securitate națională și altor asistenți că nu dorește ca tensiunile cu Teheranul să se transforme într-un conflict armat, au spus oficialii.

Acesta a precizat, de asemenea, că va proteja interesele SUA în regiune.  Serviciile de informații americane au arătat o intensificare a activității Iranului sau a statelor aliate acestuia pe care oficialii americani le-au perceput ca pe o amenințare la adresa prezenței americane în Orientul Mijlociu. 

Donald Trump a câștigat alegerile din 2016, promițând să nu se mai implice militar în conflictele din străinătate după războaiele costisitoare din Afganistan și Irak. La începutul acestui an, a ordonat retragerea trupelor americane din Siria, dar a fost convins să păstreze un contingent. 

Trump a declarat ieri reporterilor că speră că Statele Unite nu se vor îndrepta spre un război cu Iranul, transmite Reuters.

Tensiunile s-au complicat în ultimele zile cu preocupări crescânde legate de un potențial conflict între SUA și Iran. La începutul acestei săptămâni, Statele Unite au retras o parte a personalul diplomatic de la ambasada din Bagdad, în urma atacurilor din weekend asupra a patru petroliere aparținând Emiratelor Arabe Unite.

De asemenea, în ultimele două săptămâni, și-au sporit prezența militară în zonă, trimițând două portavioane și o baterie de rachete Patriot către Comandamentul Central american din regiune. În plus, potrivit unor informații oficiale obținute de publicația The New York Times, Secretarul de Stat american pentru Apărare, Patrick Shanahan, ar fi prezentat un plan militar actualizat administrației președintelui Donald Trump, care prevede trimiterea a până la 120.000 de soldați în Orientul Mijlociu, în cazul în care Iranul ar ataca forțele americane sau ar accelera activitatea în domeniul armelor nucleare, informează Reuters.

,,Președintele a fost clar, Statele Unite nu caută un conflict militar cu Iranul și este deschis discuțiilor cu conducerea iraniană. Cu toate acestea, opțiunea implicită a Iranului de 40 de ani încoace a fost violența și vom proteja personalul și interesele din S.U.A. din regiune “, a declarat Garrett Marquis, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, citat de sursa de mai sus. Cu toate acestea, Iranul a respins orice sugestie de dialog cu Trump.

,,Escaladarea provocată de  Statele Unite este inacceptabilă”, a declarat joi ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, citat de The New York Times.

De altfel, într-un climat de tensiune exacerbată cu Washingtonul, Teheranul a decis miercurea trecută să suspende aplicarea câtorva dintre angajamentele luate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 la Viena cu puterile mondiale privind programul său nuclear, acord pe care preşedintele Trump l-a denunţat în mod unilateral în urmă cu un an. Astfel Iranul a anunţat că nu-şi va mai limita rezervele de apă grea şi uraniu îmbogăţit.

Mai mult,  comandantul gărzilor revoluționare de elită a Iranului a declarat, într-o sesiune a parlamentului, duminică, că  Unite au declanșat un război psihologic în regiune, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.

,,Comandantul Salami, cu o atenție deosebită pentru situația din regiune, a prezentat o analiză a faptului că americanii au început un război psihologic, deoarece detașarea armatei lor a devenit o chestiune normală “, a declarat purtătorul de cuvânt al conducerii parlamentare, Behrouz Nemati , care rezumă comentariile comandantului Gărzii Revoluționare Iranien, potrivit Reuters.

Generalul-maior Hossein Salami a fost numit în funcția de șef al Gardienilor luna trecută. 

Evoluțiile recente au evidențiat un președinte care este precaut față de aventurările militare  și o echipă de consilieri – condusă de consilierul pentru securitate națională, John R. Bolton – care a adoptat o abordare foarte dură față de Iran. Tensiunile interne au generat temeri potrivit cărora  administrația Trump ar fi dispusă la un conflict militar, chiar dacă comandantul-șef se opune.

Aceste diviziuni apar pe fondul unei dezbateri interne acerbe în rândul oficialilor administrației cu privire la gravitatea amenințării iraniene. În timp ce oficialii și aliații britanici spun că informațiile legate de amenințarea pe care o reprezintă Iranul sunt valide, parlamentarii și unii oficiali din administrație îi acuză pe consilierii lui Donald Trump că exagerează pericolul și că se folosesc de serviciile de informații pentru a justifica o ciocnire militară cu Teheranul.

În orice caz, administraţia preşedintelui Donald Trump nu are permisiunea Congresului de a intra în război cu Iranul, potrivit unei declarații de ieri a lui Nancy Pelosi, preşedintele democrat al Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară), pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează Agerpres.

Nancy Pelosi a declarat presei că administraţia republicană va oferi un briefing cu uşile închise pentru un grup de parlamentari de top – aşa-numitul ‘Gang of Eight’ – cu privire la Iran în cursul serii de joi.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

SUA escaladează tensiunile cu Iranul, trimițând noi forțe navale în regiune. Oficialii de la Teheran acuză SUA de ,,război psihologic”

Mike Pompeo, vizită neașteptată la Bruxelles pentru un dialog cu aliații despre escaladarea amenințărilor din partea Iranului. Care a fost răspunsul UE și al statelor membre din formatul P5+1 al Acordului Nuclear cu Iranul?

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, mesaj pentru Laura Codruța Kövesi: ”Este un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anti-corupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Premierul Republicii Moldova salută numirea candidatului român pentru funcția de procuror-șef la Parchetul European: ”Votul de astăzi pentru Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european este un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anti-corupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent.”

Totodată, șeful execituvului de la Chișinău a menționat că o așteaptă pe Laura Codruța Kovesi în Republica Moldova: ”avem ce discuta”, mai scrie Maia Sandu.

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți șiAmbasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Rezultatul final a fost salutat, pe rând, de președintele PNL, Ludovic Orban, de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și de liderul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș.

Citiți și: Klaus Iohannis, reacție după votul din Consiliul UE pentru Laura Codruța Kövesi: La fel ca în acest caz, voi continua să sprijin români integri și profesioniști în funcții europene de conducere

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parlamentul Austriei se opune ratificării acordului comercial dintre UE și Mercosur

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul Austriei a obligat miercuri guvernul să se opună semnării controversatului acord comercial între Uniunea Europeană şi Mercosur, criticat de mai multe state membre în special din cauza îndoielilor legate de angajamentele Braziliei în favoarea schimbărilor climatice, relatează Deutsche Welle și Agerpres.

Aproape toate partidele din subcomisia care se ocupă de afaceri europene al parlamentului austriac au votat împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur.

Mercosur este o zonă de liber schimb din America de Sud care cuprinde Brazilia, Uruguay, Paraguay și Argentina.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur. Exporturile de bunuri din UE către Mercosur au avut o valoare de 45 miliarde EUR în 2018, iar cele de servicii 23 miliarde EUR în 2017. De asemenea, UE este cel mai mare investitor străin în Mercosur, cu un stoc de 381 miliarde de euro, în timp ce stocul de investiții al Mercosur în UE se ridica la 52 de miliarde de euro în 2017. Cu toate acestea, atât exportatorii cât și potențialii investitori se confruntă cu bariere pe piețele Mercosur. De aceea, scopul unui acord comercial cu Mercosur ține de eliminarea acestor bariere, care ajută firmele din UE – în special cele mai mici – să exporte mai mult, de consolidarea drepturilor lucrătorilor și asigurarea protecției mediului, de încurajarea companiilor să acționeze în mod responsabil și de respectarea standardelor ridicate de siguranță alimentară.

În acest sens, acordul, încheiat în iunie 2018, după aproape un deceniu de negocieri reprezintă un câștig atât pentru UE, cât și pentru Mercosur, creând oportunități de creștere și locuri de muncă pentru ambele părți. 

Ratificarea acordului era, însă, pusă la îndoială de alte state membre, dinaintea respingerii sale în parlamentul austriac, pe fondul preocupărilor agricultorilor și ONG-urilor din Franța, Irlanda și Luxembourg referitoare la producţia lor de carne, şi la lupta împotriva schimbărilor climatice. 

,,Austria va refuza tratatul Mercosur”, şi-a exprimat satisfacţia deputata conservatoare (ÖVP) şi fostă ministră a mediului Elisabeth Köstinger.

,,În America de Sud, pădurile tropicale sunt distruse de foc pentru a face loc păşunilor şi a trimite carne de vită la preţuri mici în Europa”, a justificat ea, citată de Agerpres.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat la sfârşitul lui august că se opune tratatului, apreciind că omologul său brazilian, Jair Bolsonaro, a ,,minţit” despre angajamentul său faţă de mediu. Acest acord între UE şi cele patru ţări din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) depinde de un angajament special al părţilor semnatare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Guvernul austriac este obligat acum să urmeze decizia subcomisiei pentru afaceri europene din Parlament, în conformitate cu regulile care stipulează că toate cele 28 de state membre și parlamentele acestora trebuie să fie de acord cu ratificarea acordurilor comerciale. 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

”Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o bună oportunitate pentru reiterarea angajamentului țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este ,,Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU debutează la 17 septembrie a.c. și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală”, informează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie a.c., în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Citiți și Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Forumul este primul summit ONU dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015. În cadrul Forumului, șefii delegațiilor naționale vor evalua progresele în implementarea Agendei 2030 și vor trasa coordonatele următorului ciclu de patru ani, crucial pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030. Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel național în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experiența și bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea și caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030.

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, detalii despre acestea urmând să fie comunicate ulterior.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte trei rânduri, până în prezent, în 2015, 2017 și 2018. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending