Connect with us

U.E.

Donald Tusk: Brexit-ul marchează ”adevăratul sfârşit al Imperiului Britanic. Numai făcând parte dintr-o Europă unită Regatul Unit poate juca un rol internaţional”

Published

on

©consilium.europa.eu

Brexit-ul marchează ”adevăratul sfârșit al Imperiului Britanic” iar susţinătorii ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană au fost înşelaţi dacă au crezut că părăsirea UE le va permite ţării lor să îşi redobândească preponderenţa în problemele mondiale, a declarat președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, într-un discurs susținut la dechiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges, care pregătește noile generații de funcționari europeni, anunță AFP, citat de Agerpres.

Afirmațiile directe ale lui Tusk apar în contextul în care Regatul Unit este chemat la urne la 12 decembrie pentru un scrutin legislativ crucial, chestiunea Brexit-ului fiind un punct de diviziune la nivelul clasei politice.

Reflectând asupra celor cinci ani ai mandatului său de președinte al Consiliului European, care se va încheia la finalul lunii noiembrie, și făcând trimite la jurnalistul și filozoful Hannah Arendt, Tusk a spus că se simte împuternicit să fie sincer cu privire la sentimentele sale.

Oficialul european a spus că se simte gelos pe libertatea de exprimare pe care John Bercow a recăpătat-o odată cu părăsirea postului de președinte al Camerei Comunelor, potrivit The Guardian.

”Vreau să spun ceva ce n-aș fi îndrăznit să spun acum câteva luni, pentru că aș fi putut fi concediat pentru că sunt prea sincer. Alegerile din Regatul Unit au loc într-o lună. Mai pot fi întoarse lucrurile? Hannah Arendt a spus că lucrurile devin ireversibile doar atunci când oamenii încep să le perceapă așa. Așadar, singurele cuvinte care îmi vin astăzi în minte sunt: nu renunțați. În acest meci am avut deja timp suplimentar, acum suntem în prelungiri, poate vom ajunge la lovituri de departajare?”, a declarat Tusk, arătându-și speranța pentru oprirea Brexit-ului. 

Fostul premier al Poloniei, care a descris-o pe Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru a Regatul Unit, ca fiind una dintre eroinele sale, a fost un feroce critic al celor care au sprijinit Brexit-ul și au îndemnat cetățenii britanici să întoarcă spatele comunității europene.

Donald Tusk s-a referit și la remarcile pe care le-a auzit în întreaga lume, cu precădere în statele care au făcut odată parte din Imperiul Britanic, potrivit cărora Marea Britanie va deveni după Brexit un ”jucător din mâna a doua”.

I-am auzit de foarte multe ori pe cei care sprijină Brexit-ul că doresc să părăsească Uniunea Europeană pentru face Regatul Unit din nou măreț, crezând că doar singuri pot fi măreți. Puteţi considera în asta dorinţa de un imperiu. De fapt, se va produce exact contrariul. Numai făcând parte dintr-o Europă unită Regatul Unit poate juca un rol internaţional”, a atras atenția Donald Tusk.

”Şi lumea ştie asta. După plecarea sa, Marea Britanie va deveni un <<outsider>>, un jucător de mâna a doua, în timp ce lucrurile serioase se vor petrece cu China, Statele Unite şi UE”, a ţinut să adauge preşedintele Consiliului European.

Cu acelaşi prilej, Donald Tusk a salutat unitatea manifestată de celelalte 27 de ţări membre ale UE timp de peste doi ani cât au durat negocierile sinuoase dintre Londra şi Bruxelles.

”Cei 27, şi-a exprimat el satisfacţia, au manifestat între ei o autodisciplină şi o loialitate exemplare, în pofida încercărilor Londrei de a plasa aceste negocieri pe un plan bilateral”, a declarat preşedintele Consiliului European.

Acestei povești fără sfârșit denumită Brexit i-a fost adăugat un nou capitol odată cu anunțul lui Donald Tusk din 29 octombrie, prin care oficialul european făcea publică decizia șefilor de stat sau de guvern ai UE-27 de a amâna, prin procedură scrisă, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 31 ianuarie 2020, cel târziu.

Astfel, Brexit-ul se pare că va deveni o constantă și în timpul mandatului de președinte al Consiliului European al lui Charles Michel – cel puțin în primele luni de la debutul acestuia – care își va prelua atribuțiile la 1 decembrie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îi apără dreptul Ursulei von der Leyen de a emite opinii politice în nume propriu ca membru PPE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

 

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European se reunește de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă miercuri în plenul Parlamentului European, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, pentru a prezenta prioritățile președinției germane. Ea se adresa eurodeputaților, iar discursul său va fi urmat de intervenții ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE. După ce liderii UE vor ajunge la un acord privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul vor putea începe. Parlamentul trebuie să își dea acordul prin vot cu majoritate absolută înainte de intrarea în vigoare a bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Ulterior dezbaterii cu Angela Merkel, eurodeputații vor discuta cu vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre rezultatele videoconferinței liderilor UE din 19 iunie și despre agenda summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

U.E.

Serbia și Kosovo reiau dialogul printr-un summitul virtual cu președintele Emmanuel Macron, cancelarul Angela Merkel și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, urmat de o întrevedere la Bruxelles

Published

on

©Aleksandar Vucic/ Facebook

Serbia și Kosovo vor reluat vineri dialogul printr-un summit organizat în format de videoconferință, urmat de o întrevedere între președintele sârb Alexandar Vucic și prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care va avea loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – vor participa la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Președinția franceză, care a subliniat că summitul are loc la inițiativa lui Macron, a informat că obiectivul este ”relansarea dialogului” spre ”a permite UE să faciliteze soluționarea diferendelor”.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

După acest summit, președintele sârb și premierul kosovar se vor deplasa duminică la Bruxelles, pentru prima lor întrevedere din noiembrie 2018, în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.

”Nu este întâmplător că vom continua dialogul duminică, după reuniunea de vineri. Sunt evenimente complementare”, a subliniat Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

”Această reuniune va relansa discuţiile şi munca pentru un acord global şi juridic constrângător privind normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, referitor la toate dosarele în suspensie”, a explicat acesta.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending