Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Articol de opinie semnat de Pietro Francesco De Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European

Indiferent dacă vorbim despre a patra, a cincea sau chiar a șasea revoluție industrială, suntem martorii unei dezbateri publice. În pofida opiniilor divergente cu privire la această chestiune, un lucru este sigur: industria noastră se confruntă cu o revoluție profundă, care implică o dublă provocare: cea de a deveni mai ecologică și mai circulară și, în același timp, cea de a realiza tranziția digitală. Este o revoluție determinată de mai mulți factori: angajamentele noastre în cadrul Acordului de la Paris, urmărirea competitivității globale, necesitatea de a adapta piețele forței de muncă, sensibilitatea consumatorilor și, nu în ultimul rând, opinia publică.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și combaterea schimbărilor climatice constituie în mod indubitabil piloni esențiali ai acțiunii UE, însă trebuie să ne asigurăm că ele sunt percepute și resimțite din ce în ce mai mult ca o oportunitate și nu ca o povară pentru toate părțile societății și pentru industrie. Pactul verde european, Planul de acțiune pentru economia circulară, noua strategie industrială pentru Europa, recent actualizată, pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” prezentat în iulie, și activitățile și legislația conexe sunt instrumente esențiale de transformare a dezbaterilor publice într-o realitate de zi cu zi, pretutindeni în Europa, fără a lăsa pe nimeni deoparte în acest efort colectiv.

Materiile prime, și îndeosebi materiile prime critice, se află în centrul acestui proces. Digitalizarea și ecologizarea industriilor și a societății din UE necesită tehnologii care au nevoie de materii prime. Energia eoliană, de exemplu, provine de la turbine care conțin, printre altele, pământuri rare. UE se bazează în proporție de aproape 100 % pe China pentru a se aproviziona cu aceste elemente. Pot fi menționate scenarii similare pentru numeroase tehnologii care sunt esențiale pentru tranzițiile verde și digitală, de la baterii la celule fotovoltaice, de la robotică la pile de combustie. Planul de acțiune al UE privind materiile prime critice și strategia industrială actualizată identifică 30 de materiale și, respectiv, 137 de produse care sunt esențiale pentru industria și societatea noastră și de care UE este foarte dependentă.

Acestea sunt cifre îngrijorătoare, dar ele oferă, în același timp, o verificare necesară a situației reale. Ultimele câteva luni au adus aceste dependențe și mai mult în atenția publicului, deoarece pandemia de COVID-19 a scos la iveală necesitatea ca industria și societatea din UE în ansamblul său să devină mai reziliente și mai autonome din punct de vedere strategic, în special în domenii precum vaccinurile, medicamentele și dispozitivele medicale. Prin urmare, este momentul să acționăm cu privire la acești factori critici și să utilizăm toate instrumentele pentru a aborda dependențele noastre printr-o viziune strategică.

Planul de acțiune al Comisiei privind materiile prime critice, cu privire la care Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat recent avizul său CCMI/177, este un instrument adecvat, care combină măsurile de remediere a deficiențelor actuale cu acțiuni de atenuare a eventualelor probleme viitoare. CESE consideră că acțiunile avute în vedere de Comisia Europeană sunt esențiale pentru menținerea și consolidarea bazei industriale a UE. Acesta este un prim punct foarte important: de prea mult timp am lăsat această chestiune la latitudinea pieței libere și a industriei, sperând că ea se va reglementa de la sine. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem acum că, deși întreprinderile ar trebui să fie libere să își construiască lanțurile de aprovizionare, trebuie să securizăm anumite părți ale acestor lanțuri pe care le considerăm de importanță strategică pentru Uniunea Europeană.

Mai precis, UE are nevoie de instrumente de sprijin pentru o aprovizionare primară sustenabilă în Europa. Sunt necesare instrumente financiare pentru proiecte durabile, procese de autorizare raționalizate, precum și o mai mare implicare și acceptare publică din partea cetățenilor și a comunităților locale. Acest lucru este, de asemenea, strâns legat de necesitatea de a menține capacitățile extractive și de prelucrare în UE. Trebuie să sprijinim lucrătorii și regiunile printro mai bună formare și o legătură mai strânsă cu învățământul superior și profesional, inclusiv prin investiții în formarea și recalificarea lucrătorilor, precum și în predarea de discipline specializate, cum ar fi geologia, metalurgia și mineritul, chiar și la nivelul ciclului universitar de licență.

În același timp, și acesta este al doilea punct, trebuie să investim în activități care pot stimula substituirea – un lucru care va fi posibil numai prin investiții semnificative și constante în programe de cercetare și dezvoltare, pentru a descoperi noi materiale și procese capabile de a asigura o substituire justificată.

Împreună cu aprovizionarea primară și cu substituirea, al treilea element-cheie este cel al reutilizării circulare și al aprovizionării secundare din deșeuri. În acest scop, trebuie să investim în cercetare și dezvoltare, dar trebuie, de asemenea, să evaluăm cu atenție deșeurile pe care le transportăm în afara Europei și, în același timp, să cartografiem – cât mai curând posibil – oferta potențială de materii prime critice secundare din stocurile și deșeurile UE.

În ceea ce privește dimensiunea externă, UE trebuie să își diversifice relațiile comerciale, sprijinind în același timp țările în curs de dezvoltare. Aceste două obiective merg mână în mână, întrucât eforturile noastre ar trebui să vizeze crearea de parteneriate strategice cu națiuni care împărtășesc aceeași viziune, într-un cadru multilateral, ceea ce poate contribui atât la evitarea întreruperilor aprovizionării industriei UE, cât și la bunăstarea și dezvoltarea țărilor terțe în curs de dezvoltare. În acest sens, trebuie subliniate trei elemente foarte specifice: avantajele reciproce ale integrării țărilor din Balcanii de Vest în lanțul de aprovizionare al UE; necesitatea urgentă de a acorda monedei euro un rol crescând în comerțul cu materii prime critice și necesitatea de a ține seama într-o mai mare măsură de dimensiunea etică la elaborarea listei europene a materiilor prime critice.

Per ansamblu, dorim ca industria UE să prospere într-un mod ecologic și digital, dar nu dorim ca industria și societatea noastră să treacă de la o dependență (de exemplu, de anumiți combustibili fosili) la alta (de anumite materii prime critice). Pentru a evita acest lucru și a garanta că tranziția verde și cea digitală consolidează reziliența, competitivitatea și justiția socială, trebuie să investim în cercetare și dezvoltare, în explorarea minieră internă și sustenabilă, în recuperarea materialelor valoroase din deșeuri, în formare și reconversie profesională și în crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți. Acest lucru este esențial pentru a asigura succesul revoluțiilor verzi și digitale și beneficii pentru industria și societatea UE în ansamblu și pentru a nu ignora niciun lucrător, regiune sau țară din lume.