Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat luni excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, după ce Ungaria a blocat prin veto, alături de Polonia, bugetul multianual al Uniunii Europene și planul european de relansare ca urmare a nemulțumirilor exprimate de cele două state de-a lungul timpului cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, a transmis Tusk într-un mesaj pe Twitter.
Această reacție a liderului PPE vine în contextul în care, în timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.
Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a susţinut luni că ”nu Ungaria este cea care şantajează şi pune presiune asupra Bruxellesului (…), ci invers. Nu am spus <<da>> intrării în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii”, a mai spus ea, amintind că fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE.
În opinia omologului său polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept ”este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii”.
Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.
Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.
Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.
În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.
Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați. Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.
13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, au solicitat președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană. Însă printre cele 13 nu se numărau şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP). Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.
Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată.
Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.