Connect with us

U.E.

Donald Tusk cere excluderea din PPE a partidului lui Viktor Orban, Fidesz, după veto-ul Ungariei și Poloniei asupra bugetului multianual al UE și fondului de redresare

Published

on

©European People's Party/ Flickr

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat luni excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, după ce Ungaria a blocat prin veto, alături de Polonia, bugetul multianual al Uniunii Europene și planul european de relansare ca urmare a nemulțumirilor exprimate de cele două state de-a lungul timpului cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, a transmis Tusk într-un mesaj pe Twitter.

Această reacție a liderului PPE vine în contextul în care, în timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a susţinut luni că ”nu Ungaria este cea care şantajează şi pune presiune asupra Bruxellesului (…), ci invers. Nu am spus <<da>> intrării în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii”, a mai spus ea, amintind că fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE.

În opinia omologului său polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept ”este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii”.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.

Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați. Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.

13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, au solicitat președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană. Însă printre cele 13 nu se numărau şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP). Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.

Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată. 

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial

Această decizie survine în urma evenimentului  din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.

Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.

Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.

Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.

Citiți și: Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

Published

on

© European Union, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat astăzi Planul REPowerEU, răspunsul său la dificultățile și la perturbarea pieței globale a energiei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.

Există o dublă urgență de a transforma sistemul energetic al Europei: eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Transformarea ecologică va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii noștri. Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (MRR) se află în centrul Planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei. Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în planurile de redresare și reziliență (PNRR) existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în PNRR. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Economisirea energiei

Economiile de energie reprezintă cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda actuala criză energetică și de a reduce facturile. Comisia propune consolidarea măsurilor de eficiență energetică pe termen lung, inclusiv o creștere de la 9 % la 13 % a obiectivului obligatoriu de eficiență energetică în cadrul pachetului “Fit for 55” al reglementărilor privind Pactul Verde European. Economisirea energiei acum ne va ajuta să ne pregătim pentru potențialele provocări ale iernii viitoare. Prin urmare, Comisia a publicat astăzi și o „Comunicare a UE privind economisirea energiei”, care detaliază schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce cererea de gaze și petrol cu 5% și încurajează statele membre să demareze campanii de comunicare specifice destinate gospodăriilor și industriei. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să utilizeze măsuri fiscale pentru a stimula economiile de energie, cum ar fi reducerea cotelor de TVA pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor, precum și pentru electrocasnice și produse. Comisia stabilește, de asemenea, măsuri de urgență în cazul unor întreruperi grave ale aprovizionării și va emite orientări privind criteriile de stabilire a priorităților pentru clienți și va facilita un plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE.

Diversificarea aprovizionării și sprijinirea partenerilor noștri internaționali

UE colaborează de mai multe luni cu partenerii internaționali pentru diversificarea aprovizionării și a asigurat niveluri record de importuri de GNL și livrări mai mari de gaze prin conducte. Platforma UE pentru Energie, recent creată, sprijinită de grupuri de lucru regionale, va permite achizițiile comune voluntare de gaz, GNL și hidrogen prin punerea în comun a cererii, optimizarea utilizării infrastructurii și coordonarea acțiunilor de informare a furnizorilor. În etapa următoare, și replicând ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri, Comisia va lua în considerare dezvoltarea unui „mecanism comun de achiziție” care va negocia și va încheia contracte de achiziție de gaze în numele statelor membre participante. De asemenea, Comisia va lua în considerare măsuri legislative care să impună statelor membre diversificarea în timp a aprovizionării cu gaze naturale. Platforma va permite, de asemenea, achiziționarea în comun de hidrogen din surse regenerabile.

Strategia Externă a UE în domeniul Energiei, adoptată astăzi, va facilita diversificarea energetică și crearea de parteneriate pe termen lung cu furnizorii, inclusiv cooperarea în domeniul hidrogenului sau al altor tehnologii ecologice. În conformitate cu inițiativa “Global Gateway”, strategia acordă prioritate angajamentului UE față de tranziția energetică ecologică și echitabilă la nivel mondial, sporind economiile de energie și eficiența energetică pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, stimulând dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului și intensificând diplomația energetică. În Marea Mediterană și în Marea Nordului, vor fi dezvoltate coridoare importante pentru hidrogen. În fața agresiunii Rusiei, UE va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul Estic, precum și pe partenerii săi cei mai vulnerabili. Împreună cu Ucraina, va continua să colaboreze pentru a asigura securitatea aprovizionării și un sector energetic funcțional, pregătind în același timp calea pentru viitoarele schimburi comerciale de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile, precum și pentru reconstruirea sistemului energetic în cadrul inițiativei REPowerUkraine.

Accelerarea implementării surselor regenerabile de energie

O extindere și o accelerare masivă a energiei regenerabile în producția de energie electrică, în industrie, în clădiri și în transporturi va accelera independența Europei, va da un impuls tranziției ecologice și va reduce prețurile în timp. Comisia propune creșterea obiectivului principal pentru 2030 în ceea ce privește energiile regenerabile de la 40 % la 45 % în cadrul pachetului “Fit for 55”. Stabilirea acestei ambiții globale sporite va crea cadrul pentru alte inițiative, inclusiv:

  • O strategie solară dedicată a UE pentru dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW până în 2030.
  • O inițiativă privind instalațiile de panouri solare pe acoperișuri, cu o obligație legală de instalare treptată de panouri solare pe noile clădiri publice și comerciale și pe noile clădiri rezidențiale.
  • Dublarea ratei de implementare a pompelor de căldură și măsuri de integrare a energiei termice geotermale și solare în sistemele modernizate de încălzire urbană și comunală.
  • O recomandare a Comisiei pentru a aborda problema procedurilor lente și complexe de autorizare a proiectelor majore de energie regenerabilă și o modificare specifică a Directivei privind energia regenerabilă pentru a recunoaște energia regenerabilă ca fiind de interes public major. Statele membre ar trebui să instituie zone dedicate pentru sursele de energie regenerabilă, cu procese de autorizare mai scurte și simplificate în zonele cu riscuri de mediu mai reduse. Pentru a ajuta la identificarea rapidă a unor astfel de zone “de referință”, Comisia pune la dispoziție seturi de date privind zonele sensibile din punct de vedere ecologic ca parte a instrumentului său de cartografiere digitală pentru date geografice legate de energie, industrie și infrastructură.
  • Stabilirea unui obiectiv de 10 milioane de tone de hidrogen produs pe plan intern din surse regenerabile și de 10 milioane de tone din importuri până în 2030, pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile și sectoarele de transport greu de decarbonizat. Pentru a accelera piața hidrogenului, ar trebui să fie convenite de către colegiuitori obiective secundare sporite pentru sectoare specifice. De asemenea, Comisia publică două acte delegate privind definirea și producția de hidrogen din surse regenerabile pentru a se asigura că producția conduce la o decarbonizare netă. Pentru a accelera proiectele privind hidrogenul, se rezervă o finanțare suplimentară de 200 de milioane de euro pentru cercetare, iar Comisia se angajează să finalizeze evaluarea primelor proiecte importante de interes european comun până în vară.
  • Un plan de acțiune privind biometanul stabilește instrumente, inclusiv o nouă alianță industrială pentru biometan și stimulente financiare pentru creșterea producției la 35 miliarde de metri cubi până în 2030, inclusiv prin intermediul politicii agricole comune.

Reducerea consumului de combustibili fosili în industrie și transporturi

Înlocuirea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale în procesele industriale va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va consolida securitatea și competitivitatea. Economiile de energie, eficiența, înlocuirea combustibililor, electrificarea și o mai bună utilizare a hidrogenului regenerabil, a biogazului și a biometanului de către industrie ar putea economisi până la 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, în plus față de ceea ce se prevede în propunerile “Fit for 55”.

Comisia va derula contracte de carbon  pentru a sprijini adoptarea hidrogenului verde de către industrie și o finanțare specifică pentru REPowerEU în cadrul Fondului pentru Inovare, utilizând veniturile din comerțul cu emisii pentru a sprijini în continuare renunțarea la dependența de combustibilii fosili din Rusia. De asemenea, Comisia oferă orientări privind energia regenerabilă și acordurile de achiziție de energie electrică și va pune la dispoziție un mecanism de consultanță tehnică împreună cu Banca Europeană de Investiții. Pentru a menține și a redobândi poziția de lider tehnologic și industrial în domenii precum energia solară și hidrogenul și pentru a sprijini forța de muncă, Comisia propune înființarea unei Alianțe a UE pentru Industria Solară și a unui parteneriat pe scară largă pentru competențe. De asemenea, Comisia va intensifica lucrările privind aprovizionarea cu materii prime esențiale și va pregăti o propunere legislativă.

Pentru a spori economiile de energie și eficiența energetică în sectorul transporturilor și pentru a accelera tranziția către vehiculele cu emisii zero, Comisia va prezenta un pachet de ecologizare a transportului de marfă, cu scopul de a crește semnificativ eficiența energetică în acest sector, și va lua în considerare o inițiativă legislativă pentru a crește ponderea vehiculelor cu emisii zero în parcurile auto publice și corporative care depășesc o anumită dimensiune. Comunicarea UE privind economisirea energiei include, de asemenea, numeroase recomandări adresate orașelor, regiunilor și autorităților naționale care pot contribui în mod eficient la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul transporturilor.

Investiții inteligente

Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea noastră. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU. În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.

În cadrul actualului CFM, politica de coeziune va sprijini deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRR. Alte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR. În această toamnă, Comisia va dubla finanțarea disponibilă pentru cererea de propuneri la scară largă din cadrul Fondului pentru Inovare pentru anul 2022, ajungând la aproximativ 3 miliarde EUR.

Rețelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea unei infrastructuri de gaze reziliente și interconectate la nivelul UE. Este nevoie de o infrastructură de gaz suplimentară limitată, estimată la aproximativ 10 miliarde EUR de investiții, pentru a completa lista proiectelor de interes comun (PCI) existente și pentru a compensa pe deplin pierderea viitoare a importurilor de gaz rusesc. Nevoile de substituție din următorul deceniu pot fi satisfăcute fără a bloca combustibilii fosili, fără a crea active imobilizate sau fără a ne împiedica ambițiile noastre climatice. Accelerarea PCI în domeniul energiei electrice va fi, de asemenea, esențială pentru a adapta rețeaua electrică la nevoile noastre viitoare. Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini acest lucru, iar Comisia lansează astăzi o nouă cerere de propuneri cu un buget de 800 de milioane EUR, urmând ca o altă cerere să fie lansată la începutul anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

Published

on

© Ministerul Energiei/Facebook

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 mai, o serie de măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a face față prețurilor mari la energie și pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia, informează comunicatul oficial

De asemenea, Comisia Europeană prezintă o serie de domenii în care se poate optimiza configurația pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru tranziția către renunțarea la combustibilii fosili și mai rezistentă la șocurile de preț, protejând în același timp consumatorii și furnizând energie electrică la prețuri accesibile.

„UE a creat o piață energetică interconectată și funcțională, care continuă să asigure o aprovizionare fiabilă cu energie în situația dificilă de astăzi. Dar vremurile excepționale necesită măsuri excepționale, iar astăzi prezentăm măsuri suplimentare pe care statele membre le pot lua pentru a combate prețurile ridicate. În timp ce Rusia își continuă războiul neprovocat din Ucraina, trebuie să ne pregătim, de asemenea, pentru întreruperile în aprovizionarea cu gaze și impactul acestora prin măsuri de solidaritate și posibile intervenții asupra prețurilor. În paralel, continuăm lucrările de îmbunătățire a pieței energiei electrice pentru a proteja mai bine consumatorii, a reduce volatilitatea și a continua să sprijinim tranziția ecologică”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Măsuri de intervenție pe termen scurt

Comisia Europeană invită statele membre să continue să utilizeze setul său de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de reducere a facturilor la energie plătite de consumatorii europeni. În plus, o serie de măsuri pe termen scurt sunt puse la dispoziția statelor membre și pot fi utilizate acum și în următorul sezon de încălzire.

Pe piețele de gaze:
  • Posibilitatea ca statele membre să extindă temporar reglementarea prețurilor pentru consumatorii finali la o gamă largă de clienți, inclusiv gospodării și industrie.
  • „Întrerupătoare de circuit” temporare și măsuri de lichiditate de urgență pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor de mărfuri, cu respectarea deplină a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.
  • Utilizarea Platformei energetice a UE pentru a agrega cererea de gaze, pentru a asigura prețuri competitive la gaze prin achiziții comune voluntare și pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia
Opțiuni de intervenție pe piețele de energie electrică pentru statele membre:
  • Posibilitatea de a realoca venituri excepțional de mari (așa-numitele profituri excepționale) pentru a sprijini consumatorii este extinsă pentru a acoperi următorul sezon de încălzire.
  • În plus, veniturile din congestii pot fi utilizate pentru a finanța sprijinul acordat consumatorilor.
  • O extindere temporară a prețurilor cu amănuntul reglementate pentru a acoperi întreprinderile mici și mijlocii.
  • Pentru regiunile cu o interconectare foarte limitată, posibilitatea de a introduce subvenții pentru costurile de combustibil în producția de energie electrică pentru a reduce prețul energiei electrice, cu condiția ca acestea să fie concepute într-un mod compatibil cu tratatele UE, în special în ceea ce privește absența restricțiilor la exporturile transfrontaliere, legislația sectorială și normele privind ajutoarele de stat.
Măsurile Uniunii Europene în cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaze naturale

În cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaz rusesc, ar putea fi necesare măsuri excepționale suplimentare pentru a gestiona situația. Comisia Europeană invită statele membre să își actualizeze planurile de urgență, ținând seama de recomandările cuprinse în analiza pregătirii UE realizată de Comisie.

  • Comisia va facilita elaborarea unui plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE, cu măsuri voluntare de reducere a consumului, pentru a fi gata în caz de urgență. Într-un spirit de solidaritate, statele membre mai puțin afectate și-ar putea reduce cererea de gaz în beneficiul statelor membre mai afectate.
  • Pentru a însoți aceste măsuri, ar putea fi necesară o plafonare administrativă a prețului la gaze la nivelul UE ca răspuns la o întrerupere totală a aprovizionării. În cazul în care este introdus, acest plafon ar trebui să se limiteze la durata situației de urgență din UE și nu ar trebui să compromită capacitatea UE de a atrage surse alternative de aprovizionare cu gaze prin conducte și GNL și de a reduce cererea.
Un proiect de piață a energiei electrice pregătit pentru viitor

Recentul raport ACER concluzionează că elementele fundamentale ale structurii pieței aduc beneficii semnificative consumatorilor. De asemenea, acesta constată că există mai multe modalități de a proteja mai bine consumatorii și de a furniza energie electrică la prețuri accesibile, de a face piața mai robustă și mai rezistentă la șocurile viitoare și de a o alinia în continuare la obiectivele europene ale „Green Deal”.

Prin urmare, Comisia Europeană stabilește o serie de aspecte care trebuie analizate pentru o funcționare optimă a pieței în viitor. Printre acestea se numără instrumente bazate pe piață pentru a proteja consumatorii împotriva volatilității prețurilor, măsuri de îmbunătățire a răspunsului la cerere și de promovare a schemelor de autoconsum individual, semnale de investiții adecvate și o supraveghere mai transparentă a pieței.

Pe baza analizei prezentate astăzi, Comisia Europeană va lansa un proces de evaluare a impactului privind posibilele ajustări ale structurii pieței energiei electrice.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.3 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.4 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA5 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE5 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE5 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO7 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending