Connect with us

U.E.

Donald Tusk cere excluderea din PPE a partidului lui Viktor Orban, Fidesz, după veto-ul Ungariei și Poloniei asupra bugetului multianual al UE și fondului de redresare

Published

on

©European People's Party/ Flickr

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat luni excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, după ce Ungaria a blocat prin veto, alături de Polonia, bugetul multianual al Uniunii Europene și planul european de relansare ca urmare a nemulțumirilor exprimate de cele două state de-a lungul timpului cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, a transmis Tusk într-un mesaj pe Twitter.

Această reacție a liderului PPE vine în contextul în care, în timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a susţinut luni că ”nu Ungaria este cea care şantajează şi pune presiune asupra Bruxellesului (…), ci invers. Nu am spus <<da>> intrării în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii”, a mai spus ea, amintind că fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE.

În opinia omologului său polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept ”este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii”.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.

Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați. Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.

13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, au solicitat președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană. Însă printre cele 13 nu se numărau şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP). Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.

Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată. 

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

Published

on

© EPP/ Flickr (EPP Congress, Bucharest, 2012)

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, cunoscut critic al atitudinii agresive a Rusiei față de Ucraina, a declarat luni că singura modalitate prin care Moscova poate înceta ostilitățile față de Ucraina este prin abandonarea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, trebuie să renunțați la Nord Stream 2. Mai simplu de atât nu se poate“, a scris Tusk, fost președinte al Consiliului European, pe Twitter.

Mesajul său vine după o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE, care au discutat și cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba cu privire la situația din regiune.

Într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a precizat că pentru moment Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea de noi sancţiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomaţi ruşi, deși s-a arătat îngrijorat de ceea ce a descris drept “cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată”, referindu-se la 150.000 de militari ruși care ar fi comasați la frontierele cu Ucraina și în Crimeea ilegal anexată.

Deși indirect, mesajul lui Tusk pare îndreptat către Germania, țara destinație a proiectului de gazoduct conceput și derulat de gigantul rus Gazprom, care nu vrea să renunțe la acest proiect despre care susține că este pur economic, în timp ce Statele Unite și mai mulți parteneri din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, atenționează că gazoductul are mize geopolitice și de sporire a dependenței Europei de gazul rusesc.

Apelul lui Tusk poate fi privit și în cheie politică, având în vedere că guvernul de la Berlin este condus de Angela Merkel, un membru marcant a creștin-democraților europeni, formațiune pan-europeană pe care fostul prim-ministru polonez o conduce din noiembrie 2019.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Guvernul german a respins până acum orice intervenţie politică în masivul proiect, care este finanţat jumătate de compania rusă Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În schimb, coordonatorul guvernului german pentru relațiile transatlantice a avertizat recent că “Nord Stream 2 este un obstacol în calea unui nou început, iar lucrările de construcție trebuie oprite”.

În ultimele săptămâni, SUA au sporit presiunile asupra Germaniei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken având o primă, dar “scurtă întrevedere” cu ministrul german de externe Heiko Maas la Bruxelles, în marja participării la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. În acest cadru, Blinken i-a transmis omologului german opoziția SUA față de conducta Nord Stream 2, afirmând că Washingtonul consideră acest proiect”o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

O discuție privind abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre va avea loc, la propunerea României, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din țările UE din luna mai, a anunțat ministrul Bogdan Aurescu, la finalul reuniunii prin videoconferință a șefilor diplomațiilor europene în care temele pe agendă au inclus situațiile din Georgia, Belarus, Ucraina și cea a opozantului rus Alexei Navalnîi. La discuțiile cu privire la Ucraina a participat și ministrul afacerilor externe al acestei țări, Dmytro Kuleba, care a avut un schimb de opinii informal cu omologii săi din UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologii săi din UE au mai abordat relațiile UE-India, situația din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acțiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, situația din Mozambic și Acordul post-Cotonou. Totodată, miniștrii au salutat adoptarea Concluziilor privind Vecinătatea Sudică, o Strategie UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică și Strategia integrată a UE în regiunea Sahel. 

În contextul discuțiilor privind situația tensionată dintre Rusia și Ucraina, șeful diplomației române “a reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu”, subliniază MAE. Amintim că Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre.

Cu privire la Georgia, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell a prezentat ultimele evoluții privind eforturile UE de mediere între actorii politici și a invitat la o reflecție privind pașii viitori. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat declarația comună a UE și SUA din 18 aprilie 2021 privind sprijinul pentru propunerea avansată în aceeași zi de Președintele Consiliului European Charles Michel în vederea facilitării încheierii unui acord între actorii politici georgieni implicați. A exprimat speranța că, pe baza propunerii menționate, aceștia vor găsi cea mai bună soluție politică pentru soluționarea crizei, evitând orice impact eventual asupra parcursului european. A reliefat importanța vitală a sprijinului Uniunii pentru susținerea în continuare a obiectivelor europene ale Georgiei, inclusiv în contextul mai larg al provocărilor cu care se confruntă statele din vecinătatea estică. 

Referitor la Belarus, Bogdan Aurescu a sprijinit necesitatea adoptării unor noi sancțiuni, în condițiile degradării continue a situației interne și încălcărilor continue ale drepturilor omului. A reamintit importanța accelerării demersurilor în vederea publicării de către Comisia Europeană a Planului Economic de Sprijin pentru un Belarus Democratic, idee susținută încă din septembrie 2020 prin scrisoarea comună semnată de Președinții României, Lituaniei și Poloniei.

În ceea ce privește cazul Alexei Navalnîi, ministrul român de externe a exprimat îngrijorarea față de înrăutățirea stării de sănătate a opozantului rus și a susținut propunerea implicării Crucii Roșii în acest caz. În plus, în contextul acțiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar și asupra statelor membre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei abordări strategice a UE în relația cu Rusia.  

În cadrul discuțiilor privind stadiul pregătirii Summitului UE-India care va avea loc la Porto, la 8 mai 2021, șeful diplomației române a exprimat susținerea pentru o agendă ambițioasă și cuprinzătoare. A evidențiat că parteneriatul cu India privind conectivitatea și acordurile referitoare la schimbările climatice și investiții au potențialul de se materializa în beneficii concrete pentru ambele părți. Totodată, oficialul român a apreciat că aprofundarea relațiilor UE-India are vocația de a contribui la un angajament european sporit în regiunea indo-pacifică și a salutat, în acest context, adoptarea Concluziilor Consiliului referitoare la o Strategie a UE pentru cooperare cu această regiune, în numeroase domenii, precum conectivitatea, securitatea cibernetică, domeniul maritim sau cel sanitar. Ministrul român a subliniat interesul României de a se profila mai activ în regiunea indo-pacifică și de a contribui la implementarea viitoarei strategii. 

Citiți și Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Dezbaterea privind Ucraina a avut loc după vizita Președintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, și reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării și aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE și Ucraina în 2014, și de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016. A reliefat importanța sprijinului constant și susținut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept, democrației și rezilienței acestei țări. 

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocupare pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea și la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. De asemenea, șeful diplomației române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) și a unei agende ambițioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securității cu statele partenere. A reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.

În cadrul schimbului informal de opinii cu șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de evoluțiile politice și de securitate recente din Ucraina și din regiune. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă și a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetățenilor din această țară, mai ales în domeniul combaterii corupției și reformei justiției. S-a alăturat miniștrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului și la intensificarea mobilizării de forțe militare ruse în estul Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenția Rusiei de a închide accesul pentru navigație în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambițioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfășura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

U.E.

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Obligativitatea certificatelor de vaccinare în vederea călătoriilor externe în Uniunea Europeană nu poate fi luată în calcul atâta vreme cât imunizarea anti-COVID nu este un proces complet la nivel european, a declarat luni ministrul francez pentru comerţul exterior, Franck Riester, citat de EFE, preluat de Agerpres.

„Dificultatea constă în faptul că deocamdată nu toate persoanele pot avea acces la vaccinare”, fără a fi condiţionate de criterii precum vârsta sau riscul de a dezvolta o boală, a declarat Riester, într-un interviu acordat postului de televiziune BFMTV Business. „Când lucrurile vor sta altfel, cu alte cuvinte când toată lumea va putea să se vaccineze, vom privi lucrurile în mod diferit. Trebuie să ne pregătim”, a mai precizat el.

Ministrul francez a pus accentul pe faptul că vor trebui examinate „chestiunile etice şi chestiunile juridice” ale problemei.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a precizat pe 13 aprilie că se așteaptă ca adeverința electronică verde să fie demarată mai întâi ca un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet și reglementările care-l însoțesc să intre în vigoare la sfârșitul aceleiași luni, odată cu demararea sezonului estival.

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre reunite în Consiliul UE au stabilit mandatul de negociere cu Parlamentul European privind textele legislative care vor sta la baza acestei adeverințe și au adus câteva modificări clarificatoare. Una dintre ele se referă la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.45 mins ago

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

CONSILIUL UE1 hour ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.1 hour ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE1 hour ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.3 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.3 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending