Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg în perioada 4-7 iulie, unde deputații europeni vor dezbate cu privire la includerea gazelor și energiei nucleare pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediulu, dar și despre serviciile digitale și rezultatele summit-ului european de la sfârșitul lunii iunie. De asemenea, premierul ceh va prezenta în plenul Legislativului European principalele obiective ale președinției cehe a Consiliului UE. 

Întreaga agendă a sesiunii plenare se poate accesa aici.

Taxonomie: PE va vota cu privire la planul Comisiei de a include gazele și energia nucleară

PE decide dacă își va exercita dreptul de veto privind planul de a include anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Dezbaterea va avea loc marți, iar votul miercuri. Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE. Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei.

La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Servicii digitale: UE este lider în gestionarea marilor platforme și protejarea utilizatorilor

Normele digitale ale UE obligă companiile online să protejeze utilizatorii de conținut ilegal, sporesc responsabilitatea și limitează puterea de piață a giganților din domeniul tehnologic. Parlamentul urmează să susțină votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) și la Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), două proiecte de lege esențiale care vizează abordarea efectelor societale și economice ale industriei tehnologice prin stabilirea de standarde pentru un spațiu digital mai sigur și mai deschis pentru utilizatori și pentru o piață digitală mai echitabilă pentru întreprinderi.

În temeiul DSA, platformele online – cum ar fi platformele de comunicare socială și piețele online – vor trebui să ia măsuri pentru a-și proteja utilizatorii de conținutul și bunurile ilegale. Platformele și serviciile online foarte mari vor face obiectul unor obligații mai stricte, proporționale cu riscurile pe care le prezintă pentru societate. Firmele mari din domeniul tehnologiei vor trebui să fie mai transparente cu privire la operațiunile lor și să acționeze pentru a preveni răspândirea dezinformării și efectele negative asupra drepturilor fundamentale. Publicitatea direcționată va fi restricționată, iar elementele de design manipulator („dark patterns”) și alte practici înșelătoare vor fi interzise. DMA se concentrează asupra practicilor neloiale utilizate de cele mai mari platforme online care acționează ca „controlori ai fluxului de informație” pe piața digitală, cum ar fi rețelele sociale, serviciile de mesagerie și motoarele de căutare. 

Dezbatere privind rezultatele summitului UE din 23-24 iunie

Miercuri dimineața, PE va dezbate rezultatele summitului UE din 23-24 iunie cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Șefii de stat sau de guvern au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. Aceștia au afirmat, de asemenea, că Georgia ar trebui să devină țară candidată la aderarea la UE, după abordarea priorităților specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei. În plus, liderii UE au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, despre acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei, despre relațiile UE cu partenerii săi europeni și despre chestiuni economice.

Înaintea Consiliului European, liderii UE s-au întâlnit, de asemenea, cu omologii lor din Balcanii de Vest. În timpul dezbaterii în plen din 22 iunie care a precedat Consiliul European, PE a solicitat liderilor UE să profite de ocazie pentru a extinde și reforma UE și să voteze în favoarea unei revizuiri a tratatelor UE, așă cum a solicitat Parlamentul. Acest lucru ar valorifica un moment istoric pentru UE – în special în ceea ce privește reformarea votului în unanimitate în cadrul Consiliului. Într-o rezoluție adoptată la 23 iunie, chiar înainte de începerea reuniunii la nivel înalt, Parlamentul a solicitat ca Ucraina și Republica Moldova să primească „fără întârziere” statutul de țară candidată la UE și ca acest lucru să se întâmple și pentru Georgia „după ce guvernul acestei țări își va fi îndeplinit prioritățile” indicate de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Fiala va prezenta prioritățile președinției cehe a Consiliului UE

Miercuri dimineața, eurodeputații vor discuta cu primministrul Petr Fiala despre programul de șase luni al președinției cehe a Consiliului, care începe la 1 iulie. Deviza președinției cehe este „Europa ca sarcină: regândim, reconstruim, re-energizăm” (Europe as a Task: Rethink, Rebuild, Repower), reamintind un discurs rostit de primul președinte ceh Václav Havel. Mottoul subliniază necesitatea „de a reevalua actualele abordări și premise” în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prioritățile-cheie ale președinției cehe sunt gestionarea crizei refugiaților și redresarea postbelică a Ucrainei, securitatea energetică, capabilitățile de apărare și securitatea spațiului cibernetic, reziliența strategică a economiei europene și reziliența instituțiilor democratice.

Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA și Agepres. 

“Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi”, a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor.

“Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru”, a atras atenţia Scholz.

Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii ’60 şi ’70, pentru a discuta despre soluţii.

Citiți și: Germania și Comisia Europeană denunță reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream 1: Este un atac economic și o acțiune necinstită din partea Rusiei

Preşedinta Comisiei Europene a anunțat ieri, 1 iulie, un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, reprezentând prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat de Executivul European în luna mai.

„Astăzi propunem 1 miliard de euro pentru Ucraina. Prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară anunțat în luna mai. Aceasta va contribui la satisfacerea nevoilor urgente ale țării. UE va continua să acorde asistență Ucrainei și, pe termen mai lung, va sprijini reconstrucția acesteia”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Today we propose €1 billion for Ukraine.

The first part of the macro-financial assistance package announced in May.

It will help meet urgent needs in the country.

The EU will keep on providing relief to Ukraine and in a longer-term support its reconstruction. pic.twitter.com/Ln3FCP4iUj

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 1, 2022

Comisia Europeană a propus o nouă operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, ca primă parte a pachetului excepțional de asistență macrofinanciară în valoare de până la 9 miliarde de euro anunțat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 și aprobat de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

Propunerea de din data de 1 iulie face parte din efortul extraordinar depus de UE, alături de comunitatea internațională, pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor sale financiare imediate ca urmare a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei. Aceasta va completa sprijinul deja acordat de UE, inclusiv un împrumut de urgență de 1,2 miliare de euro din cadrul  asistenței macrofinanciare plătit în prima jumătate a anului. Luate împreună, cele două componente ale programului vor ridica la 2,2 miliarde de euro sprijinul total al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina de la începutul războiului și ar putea ajunge până la 10 miliarde de euro odată ce întregul pachet excepțional al asistenței macrofinanciare pentru Ucraina va deveni operațional, potrivit comunicatului oficial.

În discursul susținut în Parlamentul ucrainean, președinta Comisiei Europene a anunțat că luni, 4 iulie, comunitatea internațională se va mobiliza pentru a sprijini eforturile de reconstrucție a frumoasei Ucraina: „Lunea viitoare, împreună cu președintele Zelenski și cu prim-ministrul Shmyhal, voi participa la conferința de la Lugano pentru reconstrucția Ucrainei.”

Citiți și: Ursula von der Leyen a reiterat, în Parlamentul ucrainean, sprijinul UE pentru ”visul european” al Ucrainei