Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, discurs-busolă la Atena: Politica a ajuns un cuvânt blestemat. Din arta conviețuirii ideilor și comunităților, ea se transformă în abilitatea de a trata brutal adversarii sau concurenții

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Cea mai mare provocare a timpurilor noastre este aceea de a readuce politica la cauza sa originară, aceea de a acționa și a gândi în numele binelui comun, a afirmat președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk. Într-un discurs susținut la Forumul Democrației de la Atena, Tusk a făcut recurs la reperele fundamentale pe care istoria Greciei antice le-a lăsat lumii și civilizației europene, inclusiv ideile și conceptele derivate din opere precum Iliada lui Homer, Antigona lui Sofocle sau Războiul Peloponesiac.

”Homer i-a oferit vieții mele un sens, pentru că și copiii caută un sens și un scop în viață. Am decis să devin arheolog (…)”, a spus președintele Consiliului European, în debutul discursului său.

Continuând alocuțiunea sa precum o poveste care îmbină experiența vieții sale și realitatea politică la nivel global, Tusk a afirmat: ”Cufundat în istoria greacă și puțin mai târziu și în tragedia și filozofia greacă, a trebuit, mai devreme sau mai târziu, să întâlnesc acel cuvânt blestemat”, referindu-se la termenul ”politică”.

”Blestemat astăzi, din moment ce pentru grecii antici, politikonul a avut multe semnificații pozitive: public, civic, zilnic, obișnuit, sociabil, chiar politicos! Ortografia cuvântului politicos nu este o coincidență”, a mai spus Donald Tusk.

În context, fostul prim-ministru al Poloniei a prezentat și modul cum a început să devină un om politic, influențat fiind de opera Antigona a lui Sofocle. 

”În școala gimnazială, profesorul nostru de istorie ne-a spus să citim Antigona lui Sofocle și apoi să facem procesul lui Creon. Nimeni nu voia să fie avocatul lui. Apoi, profesorul meu s-a uitat la mine cu un zâmbet grăitor și mi-a spus: „Donald, ai mereu ceva de spus, chiar și atunci când nu ești întrebat, iar Grecia antică este pasiunea ta, așa că îl vei apăra pe Creon”. O, Dumnezeule, eu – un idealist în vârstă de 17 ani – sunt obligat să iau partea unui tiran fără milă? Nu știam despre Max Weber la acea vreme, nu aveam idee despre etica responsabilității, dar am reușit cumva, iar când clasa și-a dat verdictul, a fost o remiză. Poate că atunci, fără să știu, am devenit politician. Un lucru este sigur, un sfert de secol mai târziu am devenit șeful guvernului din Polonia”, a spus Donald Tusk.

Antigona reprezintă una din cele mai prețioase creații literare ale antichității. Antigona, cutezătoarea fiica a lui Oedip, asistă la dezastrul provocat de lupta dintre frații ei, Etéocle și Polinice. Amândoi au căzut în luptă, iar tronul Tebei este ocupat de Creon. Regele dispune să se organizeze cu pompă înmormântarea lui Etéocle, apărătorul cetății. Pentru celalalt fiu al lui Oedip, Polinice – venit cu oaste străină să cucerească cetatea – se interzice chiar simpla înmormântare. Împotriva asprului ordin regesc, înfruntând pericolul pedepsei cu moartea, se ridică Antigona, sora celor doi luptători. În mare taină, ea predă pământului trupul lui Polinice, îndeplinind astfel obilgația ce i-o reclamă, potrivit obiceiului, legătura de sânge cu cel mort. Fapta Antigonei a fost însă repede descoperită de Creon care o condamnă la moarte.

Făcând referire tot la istoria și operele din perioada Greciei antice, Donald Tusk s-a întrebat retoric cum ar diagnostica Tucidide (n.r. – istoric și scriitor din Grecia antică) ”situația din Statele Unite sub administrarea președintelui Trump, în Regatul Unit pe vremea Brexitului și a crizei parlamentare permanente, în unele țări din estul Europei Centrale, unde bazele democrației liberale și statul de drept sunt subminate, sau despre situația de la granița dintre Rusia și Ucraina”.

”Cu siguranță că ar avea ceva de scris”, a mai afirmat Tusk despre Tucidide, acesta din urmă fiind autorul al unei vaste monografii asupra Războiului peloponesiac, desfășurat între Atena și Sparta în cea de-a doua jumătate a secolului V î.Hr.

Aflat la Atena, președintele Consiliului European s-a întâlnit deopotrivă cu premierul Kyriakos Mitsotakis, membru al aceleiași familii politice europene – PPE, dar și cu predecesorul său, Alexis Tsipras, cu care Donald Tusk a lucrat în cadrul summiturilor europene în ultimii patru ani.

”Interlocutorii mei s-au concentrat nu pe ceea ce divizează astăzi oamenii din Grecia și Europa, ci pe ceea ce ne poate și ar trebui să ne unească. (…) Poate că aceasta este poate cea mai mare provocare a timpurilor noastre – cum să scoatem din politică ceea ce a fost cândva: să acționăm și să gândim pentru binele comun. Pentru că, până la urmă, cu toții simțim cum entitățile sociale și comunitățile politice se împart în bucăți incompatibile. Din ce în ce mai des suntem martori și victime ale unei polarizări în creștere. Parteneri mai devreme, ieri concurenți, astăzi – dușmani jurați. Pot vedea acest proces care se întâmplă în atâtea locuri, inclusiv în țara de origine. Politica, din arta conviețuirii diferitelor idei și comunități, se transformă în abilitatea de a trata brutal adversarii, concurenții, nepotriviții sau străinii. Violența, minciuna, discursul de ură, miturile și resentimentele – acestea sunt instrumentele politicii actuale. Politica este înțeleasă ca război: chiar dacă focurile nu se trag peste tot, aproape peste tot, o parte, un fragment din întreg, dorește să distrugă, să invalideze sau să-i subordoneze total celorlalți. Emoțiile au înlocuit rațiunea, în timp ce în matematica politică, împărțirea și scăderea înlocuit înmulțirea și adunarea”, a mai spus Donald Tusk.

Fost prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk este președinte al Consiliului European din 1 decembrie 2014, poziție pe care o va părăsi, la finalul celui de-al doilea mandat, la 30 noiembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Țările UE cer Turciei să pună capăt intervenției militare unilaterale în Siria și iau act de suspendarea acesteia după un acord SUA – Turcia

Published

on

© European Union 2019

Corespondență din Bruxelles

Liderii Uniunii Europene au luat notă, joi, de suspendarea operaţiunii militare lansate de Turcia săptămâna trecută în nord-estul Siriei şi au cerut Ankarei să renunţe la această intervenție care amenință securitatea europeană şi au solicitat retragerea trupelor turce.

Consiliul European ia act de anunțul făcut în această seară de SUA și de Turcia privind întreruperea tuturor operațiilor militare. Consiliul European îndeamnă din nou Turcia să pună capăt acțiunii sale militare, să își retragă forțele și să respecte dreptul internațional umanitar“, se arată într-o declaraţie a liderilor UE, publicată la încheierea primei din cele două zile ale summitului care are loc la Bruxelles, după miezul nopții de joi.

Șefii de stat sau de guvern şi-au reafirmat “condamnă acțiunea militară unilaterală a Turciei din nord-estul Siriei, care provoacă în rândul oamenilor suferințe inacceptabile, subminează lupta împotriva Da’esh și amenință semnificativ securitatea europeană”, continuă textul declaraţiei.

Liderii europeni au reamintit, de asemenea, decizia statelor membre de “a pune capăt licenţelor de export de arme către Turcia”.

Turcia a acceptat joi să suspende ofensiva din nord-estul Siriei şi să îi pună capăt definitiv în cazul în care forţele kurde se vor retrage în următoarele 5 zile, conform acordului convenit la Ankara între partea turcă şi vicepreşedintele american Mike Pence.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accept ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Published

on

© European Union 2019

Corespondență din Bruxelles

Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, joi, la Bruxelles, în prima zi a reuniunii Consiliului European, discuțiile urmând să continue și vineri.

Subiectul deschiderii capitolelor de negociere pentru aderare cu cele două țări a fost discutat în premieră de șefii de stat sau de guvern după ce, marți, miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.

Nu sunt sigur dacă va fi posibil” să ajungă la un acord, a spus premierul Finlandei, Annti Rinne, țara care asigură președinția Consiliului UE, la finalul reuniunii de joi a Consiliului European, care s-a încheiat după miezul nopții.

Singurele concluzii adoptate de liderii UE joi noaptea au fost cele privind Turcia și intervenția sa militară în Siria.

Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei.

Practic, aceste poziții sunt foarte asemănătoare cu cele adoptate la Consiliul Afaceri Generale.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending