Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Donald Tusk face apel la eurodeputați să o aleagă pe Ursula von der Leyen: ”Pentru prima dată, am atins echilibrul perfect de gen. Sper că acest lucru va inspira Parlamentul European”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a apărat joi în plenul Parlamentului European decizia șefilor de stat sau de guvern privind pachetul de nume agreat și propunerea Ursulei von der Leyen pentru șefia Comisiei Europene, solicitând eurodeputaților să voteze numirea acesteia în funcție.

Tusk a calificat decizia liderilor ca fiind una ”democratică”, în condițiile în care pachetul convenit de lideri i-a nemulțumit pe mulți membri ai Parlamentului European, propunerea pentru șefia Comisiei Europene nerespectând procedura Spitzenkandidat sub umbrela căreia au candidat Manfred Weber și Frans Timmermans.

”Pentru unii, Parlamentul reprezintă o adevărată democrație europeană datorită membrilor săi aleși în mod direct, în timp ce pentru alții este mai degrabă Consiliul European, datorită legitimității democratice puternice a liderilor. De fapt, astfel de dispute nu au sens, deoarece ambele instituții sunt democratice. În cele din urmă, trebuie să ne respectăm reciproc și să cooperăm unul cu celălalt, pentru că numai atunci putem construi încrederea și putem schimba Europa în bine”, a spus Tusk în discursul său, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe de altă parte, Donald Tusk şi-a exprimat speranţa că alegerea a două femei în posturi europene de top ”va inspira multe fete şi femei să lupte pentru convingerile şi pasiunile lor”.

Pentru prima dată în istoria noastră, am atins echilibrul perfect de gen în poziţii de top. Europa nu înseamnă să vorbim despre femei, înseamnă să alegem femei. Sper, de asemenea, că acest lucru va inspira Parlamentul European în deciziile sale”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Citiți și Ursula von der Leyen, prima declarație în calitate de candidat la șefia Comisiei Europene: ”Să arătăm unitate şi pasiunea noastră comună pentru Europa”

Pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va trebui să obţină susținerea a minim 376 de eurodeputați în cadrul unui vot prevăzut să aibă loc la sesiunea plenară din 15-18 iulie, în timp ce mai mulți eurodeputați au criticat decizia liderilor europeni, păstrând suspansul asupra unei eventuale respingeri.

von der Leyen are nevoie de susținerea a cel puțin trei grupuri politice pentru a fi numită președinte al Comisiei Europene. 

În acest sens, primul mesaj pe care Ursula von der Leyen (PPE) l-a transmis liderilor europeni înainte de a fi acceptată de aceștia a fost că în Colegiul său de comisari atât Frans Timmermans (S&D), cât și Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) vor avea poziții de vicepreședinți. Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați dintr-un minim de 376.

Citiți și 
A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene
Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton, din care mai fac parte Charles Michel – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde – pentru șefia Băncii Centrale Europene, a fost aprobat cu unanimitate, dar cu o abținere din partea Angelei Merkel din cauza unor tensiuni în coaliția de guvernare de la Berlin.

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending