Europarlamentarul Mircea Hava pledează pentru o piață energetică „corectă, predictibilă și lipsită de abuzuri ale unor actori în căutare de profituri cât mai mari, pe seama și cheltuiala cetățenilor și a mediului de afaceri”, în contextul în care plafonarea la energie, în România, nu este complet reglementată, inclusiv cu situația de azi, când prețurile pe piață au scăzut.

„Grupul PPE, cel mai mare grup politic din cadrul Parlamentului European, susține revizuirea legislației actuale, prin intermediul proiectului REMIT, un set de reguli care va duce la o mai bună protecție a pieței energetice împotriva speculei și posibilelor manipulări ale acesteia”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook. 

Potrivit oficialului european, „o piață liberă nu înseamnă o piață lipsită de orice reglementare, o piață în care autoritățile privesc pasive la posibile abuzuri și manipulări de preț, lipsite de instrumente de intervenție”: „Era de dorit ca plafonarea la energie, în România, de exemplu, să fie reglementată până la capăt, inclusiv cu situația de azi, când prețurile pe piață au scăzut.”

De asemenea, acesta subliniază că noul set de reguli a fost negociat cu succes de către colegii din PPE, împreună cu Comisia și reprezentații statelor membre, urmând să existe o mai mare atenție acordată protecției consumatorilor, prin lărgirea pârghiilor de acțiune ale ACER – Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniu Energiei – cu privire la investigarea posibilelor cazuri de manipulare trasfrontalieră a piețelor de energie, „fiind pentru prima dată când agenția va ava puterea de a efectua controale și investigații în teren, de a verifica și lua măsuri în privința autorizațiilor.”

„Am încredere că măsurile convenite în urma negocierilor purtate de colegii din PPE vor fi adoptate cât mai curând de către Parlamentul European și transpuse în legislație de către statele membre, astfel încât să avem o piață energetică corectă, predictibilă și lipsită de abuzuri ale unor actori în căutare de profituri cât mai mari, pe seama și cheltuiala cetățenilor și a mediului de afaceri”, a conchis Mircea Hava. 

Eurodeputatul Dan Motreanu a aprobat împreună cu colegii din grupul PPE din Parlamentul European documentul referitor la agricultură în Uniunea Europeană prin care popularii europeni susțin ”majorarea sumelor alocate de UE pentru agricultură, distribuția corectă a banilor între țările membre, sprijinirea tinerilor fermieri, creșterea veniturilor agricultorilor”.

Documentul a fost prezentat la Congresul european al tinerilor fermieri, unde m-am numărat printre invitați.

”Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale”, a precizat Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Grupul PPE susține majorarea bugetului alocat pentru Politica Agricolă Comună (PAC), argumentând că ”fermierii asigură siguranța alimentară a UE”, în pofida multiplelor crize care arată că aceștia au nevoie de sprijin suplimentar.

”Vrem creșterea sprijinului pentru tinerii fermieri pentru a asigura reînnoirea generațională. Am obținut deja majorarea alocărilor pentru tinerii fermieri cu 20 de milioane de euro prin bugetul UE pe anul 2024”, amintește eurodeputatul.

Popularii europeni susțin distribuția echitabilă a banilor din PAC între țărilor UE. Parlamentul European a aprobat propunerea privind egalizarea subvențiilor PAC în toate statele membre. ”În acest fel, sumele acordate fermierilor români ar urma să crească și să fie cât mai apropiate de cele din statele din vestul si sudul Europei. M-am numărat printre inițiatorii propunerii și am avut sprijinul PPE”, anunță Motreanu.

În viziunea grupului PPE, ”fermierii trebuie să primească un preț echitabil pentru munca lor și să nu mai fie dezavantajați în relația cu marile companii comerciale”.

”Directiva de abordare a practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente a fost aprobată cu sprijinul PPE. Printre practicile comerciale interzise se numără: plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor sau refuzul contractelor scrise. Pentru ca fermierii din UE să rămână competitivi, PPE vrea condiții de concurență echitabile. Orice țară care exportă în UE trebuie să respecte aceleași reguli pe care le stabilim pentru fermierii din UE”, explică europarlamentarul.

În cele din urmă, documentul adoptat de popularii europeni stipulează că ”trecerea la economia verde trebuie susținută prin investiții în agricultura de înaltă performantă, nu prin reglementări împotriva fermierilor”.

Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

1. Cum pot face față?
2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.