Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk îl felicită pe Boris Johnson pentru numirea sa în funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după ce în urmă cu câteva luni se întreba dacă există ”un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexit”

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a felicitat miercuri pe noul premier britanic Boris Johnson şi s-a declarat nerăbdător să discute “în detaliu” despre cooperarea lor, în condițiile în care noul șef al Executivului de la Londra a promis că Marea Britanie va ieși ”din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”.

Abia aştept să ne întâlnim pentru a discuta, în detaliu, despre cooperarea noastră“, a scris Donald Tusk, în scrisoarea tradițională pe care o transmite noilor membri ai Consiliului European.

Dragă domnule Johnson, dragă Boris, din partea Consiliului European, aș dori să te felicit pentru numirea ta ca prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”,  și-a început Tusk mesajul.

Boris Johnson a fost felicitat și de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, însă cu o zi înainte de învestitura sa în funcția de prim-ministru. În egală măsură, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că așteaptă cu nerăbdare să aibă o bună relație de lucru cu Boris Johnson.

Consiliul European este instituția care stabileşte orientările și principiile de negociere ale Uniunii privind Brexit, liderii europeni agreând deja de mai multe ori prelungirea termenului pentru Brexit, actualmente scadent la 31 octombrie.

Pe de altă parte, Donald Tusk nu ezitat în a deplânge opțiunea Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, stârnind inclusiv o polemică în relaţia cu Londra întrebându-se “ce loc special în iad” le va fi rezervat “celor care au promovat Brexit-ul fără ca măcar să redacteze un plan pentru a realiza acest lucru în deplină securitate”

Unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului a fost chiar Boris Johnson, fost primar al Londrei și fost ministru de Externe în guvernul Theresei May.

Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din Uniune fără acord şi nu va accepta o nouă amânare.

Totuşi, dacă liderii UE sunt “gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat” între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit “plasa de siguranţă” sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk continuă tradiția mesajelor în limba română: Îl felicit pe Ludovic Orban. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români și l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București.

Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. Mult succes”, a scris Donald Tusk, pe Twitter, într-un mesaj însoțit de scrisoarea tradițională de felicitare a liderilor europeni.

Tusk, care va părăsi funcția de președinte al Consiliului European la 30 noiembrie și care a fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, urmează să candideze în perioada 20-21 noiembrie, la Congresul PPE de la Zagreb, la funcția de președinte al Partidului Popular European, familie politică europeană din care face parte și PNL.

Victoria în Parlamentul de la București a Guvernului Orban a fost salutată de președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, de secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, de președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și de președintele grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Michael Schneidercare au punctat că liberalii români ”sunt politicieni responsabili față de cetățenii României” și că Ludovic Orban, împreună cu președintele Iohannis, vor întreprinde demersurile urgente și necesare pentru ca statul de drept să prevaleze, sistemul de justiție să funcționeze și România să devină un partener de încredere în regiune și în Europa.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Jurnal de călătorie politică europeană. Donald Tusk își va publica în luna decembrie memoriile din perioada în care s-a aflat la conducerea Consiliului European

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Donald Tusk, președintele Consiliului European, aflat la final de mandat, va publica un jurnal despre perioada în care s-a aflat la conducerea instituției europene, a anunțat marți grupul editorial polonez Agora, anunță DPA, citat de Agerpres.

Intitulat ”Szczerze” (”Vorbind sincer”), cartea va fi lansată iniţial în limba poloneză pe 12 decembrie, dar publicarea în alte limbi este posibilă pe parcurs.


Jurnalul debutează cu primele zile după asumarea funcției de președinte al Consiliului European în anul 2014 și menționează atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles, criza migrației care a zdruncinat Europa în 2015, saga Brexit-ului și uciderea primarului orașului Gdansk, Pawel Adamowicz, orașul natal al lui Tusk. 

De asemenea, Donald Tusk prezintă în jurnal întâlnirile avute cu lideri politici precum Barack Obama, Angela Merkel şi Boris Johnson.

Cartea va include, de asemenea, viziunea lui Tusk despre Europa, a adăugat grupul editorial Agora.

Potrivit site-ului Consiliului, Donald Tusk s-a născut la 22 aprilie 1957 la Gdańsk, în Polonia. Tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.

În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańsk, unde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.

În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea ”Solidaritatea”. A devenit liderul ”Solidarității” la locul său de muncă și jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.

După impunerea legii marțiale în decembrie 1981 de către generalul Jaruzelski, s-a ascuns pentru o perioadă. Ulterior a fost vânzător de pâine, iar mai târziu, între 1984 și 1989, și-a câștigat traiul ca muncitor specializat în lucrul la înălțime, cu ajutorul echipamentului de escaladă.

În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină ”Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.

În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală ”Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa. După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de ”liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia.

În același timp, aceștia au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.

În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului.

În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.

În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.

În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.

În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.

În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit/ Surse europene: Țările UE-27 sprijină prelungirea termenului de retragere a Marii Britanii prin procedură scrisă, fără a mai fi convocat un summit extraordinar

Published

on

© Council of the European Union

Țările UE-27, reunite miercuri la Bruxelles la nivelul ambasadorilor statelor membre, sprijină procedura scrisă propusă de președintele Consiliului European în privința unei noi amânări a termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

”La reuniunea COREPER în format articolul 50 de astăzi a avut loc un tour de table din care a rezultat sprijinul UE-27 pentru procedura scrisă propusă de președintele Tusk”, au precizat sursele citate.

Sursele menționate au subliniat, de asemenea, că la nivelul UE-27 ”există sprijin general pentru acordarea unei noi extinderi” privind retragerea Marii Britanii din UE, însă ambasadorii nu au intrat în detalii specifice pe acest subiect.

Miercuri, președintele Consiliului European Donald Tusk a avut o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson în care i-a oferit acestuia ”motive pentru care recomand țărilor UE-27 să accepte solicitarea Regatului Unit pentru o extindere”.

Potrivit Downing Street, şeful executivului britanic ”a subliniat că el continuă să creadă că nu trebuie să fie nicio prelungire şi că este deopotrivă în interesul UE şi al Regatului Unit ca noi să ieşim (din UE) pe 31 octombrie”.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a recomandat marţi liderilor statelor membre să accepte, prin procedură scrisă, o nouă amânare a datei retragerii Marii Britanii din UE, după ce Parlamentul britanic a respins calendarul accelerat al lui Boris Johnson de a aproba legislația pentru punerea în aplicare a acordului Brexit și l-a determinat pe premierul britanic să suspende acest proces. Propunerea acestei prelungiri prin procedură scrisă presupune că nu este necesară convocarea unui summit extraordinar.

Parlamentul de Londra a aprobat marți legea privind implementarea acordului de retragere a Marii Britanii din UE, o victorie a premierului Boris Johnson pe care predecesoara sa Theresa May nu a putut să o obțină, însă parlamentarii britanici au respins, într-un al doilea vot, calendarul de trei zile propus de șeful executivului prin care acesta urmărea să accelereze procesul de ieșire din Uniunea Europeană și să-l îndeplinească până la data de 31 octombrie 2019, pentru a evita o nouă amânare.

Adoptarea legislației de aplicare a acordului privind Brexit, care a avut loc în a doua lectură cu 329 de voturi pentru și 299 împotrivă, a deschis e calea spre o examinare a textului în detaliu. 

Ulterior, membrii Camerei Comunelor au respins cu 322 de voturi la 308 calendarul propus de guvern pentru adoptarea legii care ar implementa acordul pentru Brexit al lui Johnson.

Acest calendar prevedea o aprobare a legislaţiei de aplicare a acordului până joi seara, termen considerat prea scurt de deputaţi pentru a dezbate un text de 110 pagini.

După voturile de marți, vorbind în Camera Comunelor, Boris Johnson a confirmat că suspendă procesul legislativ pentru legea privind implementarea acordului Brexit, în pofida faptului că parlamentarii au adoptat-o la primul vot, după ce membrii Camerei Comunelor au respins în aceeaşi zi calendarul accelerat, de trei zile, pentru aprobarea acordului, pe care premierul îl propusese parlamentului spre examinare.

În cazul în care liderii europeni vor prelungi termenul de retragere a Marii Britanii din UE, acesta va expira la 31 ianuarie 2020, după ce premierul britanic a fost obligat de legea britanică să solicite o prelungire până la data menționată dacă nu reușește aprobarea acordului în Parlament până la 19 octombrie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending