Connect with us

U.E.

Donald Tusk, mesaj pentru Ungaria, Austria și Germania: Dacă plătesc gazul rusesc în ruble, atunci mai sunt în zona euro sau în zona rublelor?

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, a emis miercuri noi critici la adresa statelor europene care periclitează unitatea UE în privința adoptării de măsuri în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, după ce mai multe state membre ale Uniunii Europene s-ar fi arătat dispuse să plătească pentru gazul rusesc în ruble.

Am auzit că nu doar Ungaria, ci și Austria și Germania sunt gata să plătească gazul rusesc în ruble. Sunt încă în zona euro sau în zona rublelor?“, s-a întrebat retoric actualul președinte al Partidului Popular European, în contextul în care moneda unică europeană reprezintă un element crucial al nivelului de integrare din cadrul UE.

Mesajul său vine după ce Rusia a decis să sisteze livrările de gaze către Polonia și Bulgaria, după ce Varșovia și Sofia nu au dat curs cererilor de modificare a schemei de plăţi. Miercuri, grupul Gazprom a anunţat că a oprit complet livrările de gaze naturale către Bulgaria și Polonia, deoarece țările menționate nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului

Premierul bulgar a denunțat o încălcare gravă a contractului actual şi reprezintă un şantaj, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că anunțul companiei Gazprom potrivit căruia oprește în mod unilateral livrările de gaze către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca „instrument de șantaj”.

Luna trecută, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a indicat faptul că solicitarea Rusiei ca plata livrării de gaze să fie făcută în ruble echivalează cu o reziliere a contractului.

De atunci, mai multe țări europene, între care Franța, Slovacia și România, au susținut o poziție unitară a Uniunii Europene în fața acestui șantaj din partea Moscovei. 

Tot miercuri, șefa Comisiei Europene și-a dublat mesajul inițial, precizând că prin această acțiune împotriva Bulgariei și Poloniei, “Putin a eșuat încă o dată în această încercare de a semăna dezbinare între europeni”. “Era combustibililor fosili ruși în Europa se va încheia”, a promis von der Leyen.

Deși a luat câteva decizii importante – inclusiv blocarea gazoductului Nord Stream 2 – Germania este privită cu scepticism de către partenerii europeni pentru că poziția sa dură față de Rusia înregistrează fluctuații și intensități diferite, în vreme ce Austria are în mod tradițional relații bune cu Rusia, iar Ungaria lui Viktor Orban este privită ca un aliat al Kremlinului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

Published

on

© Wikimedia Commons

Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

 

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

U.E.

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat, luni, 28 noiembrie, Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va asigura reziliența sectorului financiar din UE în cazul unei perturbări operaționale grave, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, ținând cont de riscurile tot mai mari de atacuri cibernetice, UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții.

Trăim în vremuri nesigure. Băncile și alte companii care furnizează servicii financiare în Europa dispun deja de planuri pentru securitatea lor informatică, însă trebuie să mergem mai departe. Datorită cerințelor juridice armonizate pe care le-am adoptat astăzi, sectorul nostru financiar va fi mai în măsură să continue să funcționeze în orice moment. Dacă se lansează un atac la scară largă asupra sectorului financiar european, vom fi pregătiți pentru acesta”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanțe.

DORA stabilește cerințe uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice ale întreprinderilor și organizațiilor care își desfășoară activitatea în sectorul financiar, precum și ale părților terțe esențiale care le furnizează servicii legate de TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor), cum ar fi platformele de tip cloud sau serviciile de analiză de date. Mai mult, DORA creează un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală, pe baza căruia toate firmele trebuie să se asigure că pot face față oricărui tip de perturbări și amenințări legate de TIC, pot răspunde la acestea și se pot redresa în urma lor. Aceste cerințe sunt aceleași pentru toate statele membre ale UE. Obiectivul principal este prevenirea și atenuarea amenințărilor cibernetice.

Comisia a prezentat propunerea DORA la 24 septembrie 2020. Aceasta făcea parte dintr-un pachet mai amplu privind finanțele digitale, al cărui obiectiv este elaborarea unei abordări europene care să stimuleze dezvoltarea tehnologică și să asigure stabilitatea financiară și protecția consumatorilor.

După ce propunerea DORA a fost adoptată în mod formal, aspectele ce necesită transpunerea la nivel național vor fi transpuse în legislație de fiecare stat membru al UE. În același timp, autoritățile europene de supraveghere (AES) relevante, cum ar fi Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), vor elabora standarde tehnice pe care toate instituțiile de servicii financiare vor trebui să le respecte, indiferent că este vorba de operațiuni bancare, de asigurări sau de gestionarea activelor. Respectivele autorități naționale competente vor fi responsabile cu supravegherea conformității și vor asigura respectarea regulamentului, după caz.

 

Continue Reading

Facebook

SCHENGEN9 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO12 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO14 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA16 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO16 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

U.E.17 hours ago

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

Team2Share

Trending