Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Franței la Chișinău, Pascal Le Deunff, cu care a discutat despre situația politică internă, dar și despre diverse domenii de cooperare între cele două state.

”Am pus în discuție subiecte ce vizează situația politică internă, accentuând că optăm, în continuare, pentru alegeri parlamentare anticipate, ca o soluție pentru a reconfigura guvernarea și a o face funcțională”, a precizat Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În același timp, președintele Republicii Moldova s-a referit și la evoluțiile din regiune, dar și la vizitele pe care le-a întreprins recent la Kiev și la Bruxelles.

”Am accentuat că astăzi prioritatea noastră este depășirea crizei sanitare și asigurarea accesului cât mai rapid la vaccin pentru cetățenii țării, precum și depășirea crizei economice”, a mai spus Maia Sandu.

”Un aspect important al întrevederii a vizat relațiile moldo-franceze în diverse domenii de cooperare. L-am asigurat pe ES Pascal Le Deunff că Republica Moldova rămâne un prieten apropiat al Franței, fiind interesată în dezvoltarea relațiilor economice și în multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră”, a transmis Sandu.

În egală măsură, aceasta și-a exprimat dorința de a ”amplifica schimburile culturale și academice, atât pe linia Organizației Internaționale a Francofoniei, a cărei membră este Republica Moldova, cât și ca țară ce are o diasporă considerabilă în Franța”.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a inaugurat joi, în numele Alianței Nord-Atlantice, o nouă Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice pentru forţele armate din Republica Moldova, dezvoltată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al Alianţei Nord-Atlantice şi în cooperare cu Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO în cadrul unui proiect multianual.

Această capabilitate va contribui la reducerea la nivel minim a oricărei ameninţări provenite din incidente cibernetice, va furniza mijloace pentru o restabilire rapidă şi eficientă şi va preveni incidente similare în viitor, informează un comunicat al Alianței.

Inaugurarea a fost marcată joi printr-o ceremonie de tăiere de panglică, la care au participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul apărării din Republica Moldova, Victor Gaiciuc.

“NATO şi Moldova sunt parteneri timp de peste 25 de ani. Operaţiunea noastră susţine eforturile Republicii Moldova de a-şi reforma şi moderniza apărarea, structurile de securitate şi instituţiile, respectând pe deplin neutralitatea constituţională a Moldovei”, a declarat Geoană la eveniment.

“Noua Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice înfiinţată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO este un excelent exemplu pentru angajamentul NATO faţă de acest parteneriat”, a adăugat el.

“Prin finalizarea acestui proiect important am făcut un pas înainte spre creşterea capabilităţilor noastre de apărare cibernetică. Înfiinţarea Capabilităţii de Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor armate a Republicii Moldova va consolida poziţia Ministerului Apărării şi capacitatea de a răspunde la ameninţări cibernetice”, a declarat Victor Gaiciuc.

Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO (NCIA) a furnizat consiliere tehnică pentru conceperea laboratorului cibernetic şi infrastructura IT de sprijin.

“Suntem mândri să colaborăm cu naţiuni partenere precum Moldova pentru a le pregăti pentru provocări cibernetice cu care s-ar putea confrunta în viitor. Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Trebuie să folosim cunoaşterea noastră comună pentru a asigura securitatea Aliaţilor şi partenerilor noştri”, a declarat şeful statului major al NCIA, general maiorul Goksel Sevindik.

Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor identificate de guvernul Republicii Moldova, în strânsă coordonare cu experţii tehnici ai NATO. Acesta a inclus realizarea de cursuri şi de proceduri pentru a contracara ameninţări care ar putea afecta funcţionalitatea sistemului de informaţii computerizat al armatei, securitatea serviciilor şi infrastructurile critice, mai precizează comunicatul citat.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, apreciază drept corectă și normală decizia Curții Constituționale din Republica Moldova (CCM) de a declara neconstituțională legea care oferea statul special limbii ruse.

Conforma diplomatului român, decizia CCM este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toţi cetăţenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, informează vineri IPN.md şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.

”În declaraţia de independenţă (a Republicii Moldova), elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiţii, aceste elemente au făcut posibilă separarea de fostul imperiu. Decizia de astăzi tocmai asta recunoaşte, faptul că limba de stat în Republica Moldova trebuie să fie vorbită în egală măsură de absolut toţi. Asta nu înseamnă o lipsă de respect faţă de ceilalţi care vorbesc o altă limbă. Nu înseamnă o lipsă de respect faţă de minorităţile naţionale”, a declarat Daniel Ioniţă în timpul emisiunii ”Punctul pe Azi” care a avut loc joi la TVR Moldova.

Mai mult, diplomatul a punctat că legea privind funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova venea să divizeze şi mai mult societatea pe criteriul identităţii naţionale şi cel al limbii vorbite.

”Trebuie să găseşti modalitatea de a ţine societatea unită, iar elementul de limbă trebuie să fie cel unificator, nu cel care separă. Menţinerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut”, a subliniat diplomatul român.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţională legea ce oferea statut special limbii ruse. Legea a fost aprobata la finalul sesiunii trecute cu voturile parlamentarilor din Partidul Socialiştilor (PSRM) şi al deputaţilor din platforma parlamentară ”Pentru Moldova”.

Potrivit documentului, autorităţile Republicii Moldova urmau sa asigure condiţii optime pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca ”limbă de comunicare interetnică”. De asemenea, Legea obliga instituţiile de stat să asigure, la solicitare, traducerea din limba română în limba rusă a documentelor şi comunicatelor oficiale.