Președintele Consiliului European Donald Tusk i-a transmis premierului britanic Boris Johnson să nu „rămână în istorie ca Mr. No Deal”, făcând apel la deschidere și o atitudine orientată spre identificarea unor soluții de compromis astfel încât Regatul Unit să nu părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, informează The Guardian.

Susținând o conferință de presă înainte de summitul G7, găzduit de orașul francez de coastă Biarritz, unde Tusk va avea prima întrevedere cu Jonhon duminică, președintele Consiliului European a subliniat că Boris Johnson va fi cel de-al treilea premier britanic și lider al Partidului Conservator cu care va avea discuții legate de Brexit, după David Cameron și Theresa May, remarcă ce evidențiază că Regatul Unit traversează cea mai dificilă criză pe timp de pace. 

Tusk a spus că este ”dispus să asculte idei care sunt operaționale, realiste și acceptabile pentru toate statele membre ale UE, inclusiv Irlanda, dacă și când guvernul Regatului Unit este gata să le (n.r. prezinte). Într-o singură privinţă nu voi coopera: pentru un Brexit fără acord și sper că premierul Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca Mr No Deal”, a completat liderul european. 

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat, la rândul său, că dacă Tusk, pe care îl va întâlni duminică, nu vrea să fie amintit ca “Mr No-Deal Brexit”, cerinţele Marii Britanii trebuie acceptate, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. 

”Le-aş spune prietenilor noştri din UE că, dacă nu vor un Brexit fără acord, atunci trebuie să scăpăm de plasa de siguranţă din tratat. Dacă Donald Tusk nu vrea să intre în istorie ca Mr. No Deal, atunci sper să se gândească şi el la asta”, a spus Johnson.

Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson va ajunge la Biarritz sâmbătă după-amiază pentru a participa la primul său summit G7 de la preluarea portofoliului de premier, la 24 iulie, reuniune ce are loc la doar câteva zile după ce acesta s-a întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris.

Citiți și: 

Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop

Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord

Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

Întâlnirea de duminică pe care șeful Executivului de la Londra o va avea cu președintele Consiliului European are loc la scurt timp după ce Johnson i-a trimis lui Tusk o scrisoare prin care solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk a reacționat atunci cu celeritate, precizând că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 

Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 

”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a promis vineri o Marea Britanie ”întoarsă spre exterior” după producerea Brexit-ului, într-o declarație publică făcută în ajjunul summitului G7, care începe sâmbătă la Biarritz, anunță AFP, citat de Agerpres.

Proaspăt întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris, Johnson se va folosi de întâlnirile bilaterale pe care le va avea cu liderii internaționali, organizate în marja reuniunii G7, pentru a sublinia determinarea Regatului Unit de a rămâne ”întoarsă spre exterior”, anunță The Guardian.

Citiți și: 

Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop

Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord

Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

”Mesajul meu către liderii G7 în această săptămână este: Marea Britanie pe care o conduc va fi o naţiune internaţională, întoarsă spre exterior şi sigură de ea”, a scris vineri Boris Johnson, care s-a angajat că ţara sa va ieşi din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără un acord de retragere.

”Anumite persoane pun sub semnul întrebării decizia democratică a acestei ţări, temându-se că ne vom retrage din lume”, afirmă Boris Johnson, făcând referire la rezultatul referendumului din iunie 2016, la care britanicii au decis în procent de 52% ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană.

”Anumiţi cred că zilele cele mai bune ale Regatului Unite sunt în spatele nostru. Le spun acestor oameni: vă înşelaţi grav”, continuă Johnson în mesaj.

”Vom rămâne în centrul alianţelor în toată lumea. Şi vom continua să ne punem toate competenţele în materie de diplomaţie, de apărare şi de dezvoltare în serviciul menţinerii şi păstrării ordinii internaţionale, de care depind pacea şi prosperitatea”, arată şeful guvernului de la Londra.

Premierul britanic mai dă asigurări că ţara sa ”nu va ignora niciodată responsabilităţile aparte care îi revin în calitate de pilon şi arhitect al sistemului internaţional”.

Întâlnirea asupra căreia se vor seta cele mai multe reflectoare este micul dejun de lucru pe care premierul Boris Johnson îl va avea cu președintele american Donald Trump, marcând astfel prima întrevedere bilaterală dintre cei doi lideri de când Johnson a preluat conducerea Executivului de la Londra, la 24 iulie.

Se așteaptă ca pe agenda acestora să se afle dosare precum Iran, protestele din Hong Kong și perspectivele unui acord comercial bilateral post-Brexit.

Donald Trump ar putea să invoce relațiile sale bune pe care le are cu Boris Johnson, la care s-a referit în nenumărate rânduri cu apelativul ”Trump al Marii Britanii” în vreme ce premierul britanic s-ar putea să se bucure de faptul că împarte lumina reflectoarelor cu un președinte american, dar cele două țări dau dovadă de reale diferențe de opinie privind dosare internaționale sensibile, în mod particular în ceea ce privește cazul iranian și problema schimbărilor climatice, anunță Politico Europe. 

Cât privește un nou acord de liber schimb Regatul Unit – Statele Unite, care sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii – în pofida optimismului general, oficialii de la Londra nu se iluzionează când vine vorba de depășirea numeroaselor obstacole care se întrevăd în călătoria pe care o are de făcut vaporul britanic pentru asigurarea unei economii stabile post- Brexit.

Pe lângă întrevederile pe care le va avea cu liderii canadian Justin Trudeau, nipon, Shinzo Abe și italian, Giuseppe Conte, Boris Johnson va avea prima sa întâlnire bilaterală cu un lider european, și anume președintele Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care guvernul depune eforturi să pună în aplicare ceea ce premierul britanic a numit ”un calendar strâns” al Brexit-ului.

În plus, să nu uităm de remarcile pe care președintele Consiliului European le făcea în luna februarie a acestui an, și anume că există ”un loc special în iad” pentru arhitecții campaniei de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, printre aceștia numărându-se și Boris Johnson.

La fel ca și liderii britanici precedenți, relațiile diplomatice dintre Tusk și Johnson nu au fost foarte cordiale, mai ales în lumina evenimentelor recente.

În această săptămână, președintele Consiliului European, Donald Tusk răspundea unei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson, prin care cel din urmă solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk preciza că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Paradoxul lui Johnson

Premierul Boris Johnson se vede nevoit să facă mișcări de echilibristică între doi aliați ai Marii Britanii care par să aibă poziții antitetice privind anumite dosare internaționale.

Un avocat convins al combaterii schimbărilor climatice și protejării mediului înconjurător, prim-ministrul britanic s-a alăturat președintelui francez Emmanuel Macron, care  a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale. 

În ceea ce privește ideea președintelui american Donald Trump de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea, Boris Johnson a avut o poziție comună cu cea a cancelarului german Angela Merkel și a liderului francez, Emmanuel Macron, care au respins această propunere.

Și în cazul dosarului iranian, șeful Executivului de la Londra nu s-a îndepărtat de abordările Franței și Germaniei. Oficiali britanici au indicat înainte de reuniunea G7 că, în pofida schimbării conducerii, Regatul Unit nu sprijină îndemnul SUA de a exercita o presiune sporită asupra Iranului.

Dincolo de chestiunile comerciale și de politică externă pe care le are de gestionat, Boris Johnson se va afla în fața unui test politic în mai puțin de o săptămână.

Membrii Camerei Comunelor se vor reuni în sesiune parlamentară la începutul lunii septembrie. Se așteaptă ca partidele din opoziție, în frunte cu Partidul Laburist și disidenții din Partidul Conservator, aflat la guvernare, să depună toate eforturile pentru a-l bloca pe Johnson să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană fără un acord, la 31 octombrie.