Connect with us

PPE

Donald Tusk va renunța la șefia PPE pentru a se implica „100% în problemele poloneze”. Discuțiile privind succesorul său vor începe în toamnă

Published

on

© Donald Tusk - Facebook

Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat duminică, la Varșovia, că se va retrage de la prezidarea Partidului Popular European (PPE) pentru a se dedica complet politicii interne, după revenirea sa în fruntea Platformei Civice (PO), partidul liberal pe care l-a fondat și care l-a propulsat în fruntea guvernului Poloniei, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Plecarea sa de la vârful PPE nu este obligatorie, însă fostul premier polonez preferă să se concentreze pe revenirea în politica internă.

„Desigur, oficial eu pot fi şeful partidului… şi al Partidului Popular European, ce reuneşte numeroase partide europene. Dar aşa cum am spus, intenţia mea este de a fi implicat 100%, nu 90% sau 80%, în problemele poloneze, aşadar mi-am informat deja partenerii, premierii şi preşedinţii din Partidul Popular European, că am luat decizia de a reveni în politica poloneză”, a explicat Donald Tusk.

Acesta a mai precizat că discuțiile pentru alegerea succesorului său în poziția de președinte al PPE vor fi demarate în toamna acestui an. 

Unul dintre cei mai de succes politicieni polonezi și cofondator al Platformei Civice, Tusk, în vârstă de 64 de ani, a fost prim-ministru în perioada 2007-2014. După ce a părăsit politica poloneză, a devenit președinte al Consiliului European înainte de a deveni șeful Partidului Popular European, cel mai mare bloc din Parlamentul European.

Donald Tusk a reluat președinția PO sâmbătă, după demisia fostului lider Borys Budka, care a insistat pe reîntoarcerea veteranului politicii europene în fruntea principalei formațiuni din opoziție. În calitate de lider al PO, Tusk a declarat că principalul său scop este înfrângerea partidului naționalist Lege și Justiție (PiS) aflat la putere.

Platforma Civică (PO) speră că revenirea sa va întineri un partid care se află în declin de mai mulți ani din cauza unei serii de înfrângeri suferite în fața Partidului Lege și Justiție al președintelui Jarosław Kaczyński, dușmanul înverșunat al partidului.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă, a declarat luni, 27 septembrie, eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în marja reuniunii Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, în cadrul căreia are loc un schimb de opinii pe marginea raportului privind „Provocările pentru zonele urbane în perioada de după COVID-19”.

 

„Criza COVID-19 reprezintă o provocare serioasă pentru orașe, care sunt grav afectate de pandemie. În ciuda declinului activității economice, a ratelor ridicate de infectare și a resurselor adesea insuficiente, autoritățile urbane – aflate în prima linie – au jucat un rol de lider în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, încercând să limiteze răspândirea coronavirusului și să gestioneze impactul acestuia pe teren. Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în redresarea după pandemia de COVID-19, către o Europă favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă. Eforturile de redresare trebuie să încerce să abordeze vulnerabilitățile de lungă durată cu care se confruntă orașele și să nu se limiteze doar la consecințele sanitare ale pandemiei de COVID-19 pentru a combate inegalitățile persistente”, a afirmat eurodeputatul Daniel Buda. 

Subliniind importanța acestui raport care propune soluții pentru consolidarea pe termen lung a rezilienței zonelor urbane în eventualitatea viitoarelor crize, Daniel Buda a propus câteva amendamente:

  • solicitare pentru Comisia Europeană de a pune pe agenda dezbaterilor din cadrul Conferinței privind viitorul Europei subiectul privind acordarea unor competențe explicite acestei instituții în domeniul dezvoltării urbane, în special în contextul propunerilor de modificări ale tratatelor care se preconizează ulterior conferinței;
  • investițiile și reformele post-Covid ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, la consolidarea infrastructurii, a serviciilor și a dialogului social, să susțină incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate precum consolidarea sistemelor de protecție și bunăstare socială;
  • solicitare pentru Comisia Europeană de a propune recomandări și de a încuraja schimburile de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reforma administrativ-teritorială;
  • evidențierea nevoii de a asigura dezvoltarea competențelor necesare pentru realizarea dublei tranziții verde și digitală, uniform, în toate zonele urbane care vor beneficia de finanțare.

„Doresc să mulțumesc doamnei raportor Katalin Cseh pentru excelenta muncă depusă la proiectul de raport si o asigur de o bună colaborare între cabinetele noastre. Doresc să-mi exprim susținerea în primul rând pentru solicitarea raportorului referitoare la mărirea bugetului și extinderea domeniului de aplicare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, și în al doilea rând pentru propunerea unui cadru comun de gestionare a incluziunii sociale. Chiar dacă nu lucrăm la un raport legislativ, sunt convins că vom reuși să obținem un raport care reflectă diversitatea provocărilor cu care se confruntă zonele urbane în contextul crizei Covid, și care propune soluții pentru consolidarea pe termen lung a rezilienței acestora în eventualitatea viitoarelor crize”, a mai precizat Daniel Buda. 

Continue Reading

Dan Motreanu

La inițiativa lui Dan Motreanu, eurodeputații români din Grupul PPE solicită Ursulei von der Leyen printr-o scrisoare să susțină în Consiliu aderarea României la Spațiul Schengen

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputații români din Grupul PPE din Parlamentarul European, au trimis vineri o scrisoare, la inițiativa lui Dan Motreanu, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care solicită să susțină în Consiliu aderarea României la Spațiul Schengen.

”Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sosește astăzi la București pentru a marca aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Țara noastră va beneficia astfel de 29,2 miliarde de euro pentru a-și redresa economia, valoarea PNRR român fiind a cincea cea mai mare din Uniune. Finanțarea PNRR cuprinde şase piloni: tranziţia verde; transformarea digitală; creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii; coeziunea socială şi teritorială; sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională; politici pentru noua generaţie.

Eurodeputatul Dan Motreanu a lansat acest apel la adresa oficialului Comisiei Europene și într-o intervenție susținută în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul SchengenGrecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

”Fit for 55”: Marian-Jean Mariescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE, va organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului în aviație

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Mariescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European, va organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului în aviație, la care va participa și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

”După cum știți, Comisia Europeană a lansat pachetul legislativ, <<Fit for 55>>- care înseamnă <<Pregătiți pentru ținta de reducere a emisiilor la 55%>> (până în anul 2030, dar de fapt, Parlamentul a votat 60%, iar în negocieri cu Consiliul s-a ajuns la 55%). În acest document se pune bază foarte mult pe alți combustibili- combustibilii alternativi- pentru a nu mai fi utilizați combustibilii fosili (benzină și motorină) în scopul de a micșora emisiile. Unul dintre acești combustibili este hidrogenul. În calitate de președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlament voi organiza în această toamnă o conferință despre utilizarea hidrogenului in aviatie. Îl vom avea ca invitat pe vicepreședintele Comisiei Europene, dl Frans Timmermans. Să vedem ce ne va spune, pentru că există lucruri destul de neclare în acest pachet”, a anunțat Marinescu, responsabil al Legislativului european pentru Cerul Unic European, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că la conferință va participa și președintele companiei Airbus, companie care a declarat ca până în 2035 ar putea produce un avion pe hidrogen.

”Există o strategie pentru hidrogen, însă nu sunt lucruri foarte precise în ceea ce privește costurile, atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. Se discută despre trenuri pe hidrogen, se discută despre camioane pe hidrogen, se discututa despre avioane pe hidrogen, și acest aspect ne interesează pe noi în Intergrupul Cer și Spațiu (SSI) cel mai mult. La conferinta va fi prezent președintele companiei Airbus, companie care a declarat ca până în 2035 ar putea produce un avion pe hidrogen. Să sperăm că progresul tehnologic va permite acest lucru și că și în celelalte domenii hidrogenul va fi utilizat pe scară largă. Deocamdată, costurile de producție pentru hidrogen sunt destul de mari, atât prin electroliză cât și prin tratarea gazului natural”, a mai spus eurodeputatul român.

Acesta a amintit că există și o propunere ”pentru punctele de alimentare: la fiecare 300 de km pe autostradă alimentare cu hidrogen și la fiecare 60 de km puncte de alimentare cu energie electrică”, apreciind că ”va fi un efort foarte mare pentru a se implementa aceste prevederi.”

”Există o propunere a Comisiei, care a intrat în Parlament și vor începe negocierile. Hidrogenul este un combustibil de viitor și această discuție cred că va fi interesantă, pentru că trebuie să vedem punctul de vedere al Comisiei. Dl Timmermans este un susținător deosebit al hidrogenului și al energiei eoliene produsă la malul mării. Să vedem ce va avea de spus la conferinta SSI. Este clar că pentru producerea hidrogenului la un preț bun este nevoie de mai mult progres tehnologic. Trebuie să se decidă zonele unde se pot monta acele mori de vânt, trebuie echilibrate rețelele, pentru că totul este la granița Uniunii. O țintă este ușor de fixat. Mai greu este să o atingi. Iar acest pachet <<Fit for 55>> spune foarte multe despre dificultățile pe care le vor avea de întâmpinat consumatorii și industria în perioada următoare”, a transmis Marian-Jean Marinescu. 

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Daniel Buda51 mins ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

NEWS2 hours ago

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu Alina Vandenberghe, co-fondatoarea ”companiei care, potrivit estimărilor de piață, va deveni al doilea unicorn” românesc din SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Natalia Gavrilița, întrevedere cu Charles Michel: Mi-am exprimat încrederea că actuala vizită va pune bazele pentru impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE

U.E.3 hours ago

Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

Team2Share

Trending