Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk vorbește despre succesul acordului încheiat de liderii europeni: ”Europa este o femeie. După trei zile de negocieri, nimeni nu a fost împotrivă și avem un echilibru de gen perfect”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European Donald Tusk a apărat marți seară acordul la care au ajuns liderii europeni în privința repartizării funcțiilor de top din instituțiile UE, precizând că a fost atins ”un echilibru de gen perfect”.

”Știu că ne-a luat mai mult decât am planificat, dar suntem încă la timp. Am convenit asupra întregului pachet înainte de prima sesiune a Parlamentului European. Acum cinci ani am avut nevoie de trei luni pentru a decide, și încă unii lideri au fost împotrivă. Anul acesta au fost de trei zile și nimeni nu a fost împotrivă. Chiar dacă Germania s-a abținut de la președintele Comisiei din cauza unor chestiuni din coaliția guvernamentală. Personal, cancelarul Merkel a sprijinit întregul pachet. În primul rând, am selectat două femei și doi bărbați pentru cele patru poziții cheie. Un echilibru de gen perfect. Sunt foarte mulțumit de asta. În fond, Europa este o femeie. Cred că a meritat să așteptați un astfel de rezultat”, a spus Tusk, în conferința sa de presă de la finalul summitului european.

Actualul lider al Consiliului European i-a prezentat apoi pe candidații asupra cărora liderii europeni au convenit.

”Am propus-o pe Ursula von der Leyen drept următorul președinte al Comisiei Europene și am nominalizat-o pe Christine Lagarde drept candidat la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene. L-am ales pe Charles Michel în calitate de următor președinte al Consiliului European și președinte al summitului euro, precum și pe Josep Borrell în calitate de candidat la funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate”, a mai spus Tusk.

Citiți și A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene

Președintele Consiliului European a transmis că în cazul în care Parlamentul European o va alege pe von der Leyen, atunci ea va fi prima femeie președinte al Comisiei Europene.

În ce-i privește pe ceilalți candidați propuși, Donald Tusk a subliniat experiența lui Charles Michel în calitate de prim-ministru al Belgiei capabil să ”creeze consens și unitate”, precum și pe cea a lui Josep Borrell, actual ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European.

”Borrell va fi un reprezentant și un apărător puternic al intereselor și valorilor Uniunii Europene”, a adăugat acesta.

În ce o privește pe Christine Lagarde, președintele Consiliului European a spus că, datorită experienței sale ca director al Fondului Monetar Internațional, ea va fi ”un președinte perfect al Băncii Centrale Europene”.

Concluziile Consiliului European:

1. Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2019 – 31 mai 2022. Consiliul European a solicitat secretarului general al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.

2. Consiliul European a salutat decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare a căror monedă este euro de a-l numi pe Charles Michel în calitatea de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro pentru perioada 1 decembrie 2019 – 31 mai 2022.

3. Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen este propusă Parlamentului European în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

4. Consiliul European consideră că Josep Borrell Fontelles este candidatul potrivit pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.

5. Consiliul European consideră că Christine Lagarde este candidatul potrivit pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, sub rezerva primirii recomandării și a avizelor relevante, în conformitate cu tratatele.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Negocierile cruciale dintre liderii europeni privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene riscă să nu ajungă la niciun deznodământ după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conținea, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridica la 1.135 de miliarde de euro, fără a lua în calcul inflația setată la un criteriu de 2%, era orientat către șapte rubrici prioritare cu următoarele alocări:

1) piața unică, inovație și piața digitală (166,3 miliarde);

2) coeziune și valori (391,97 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (336 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (30,82 miliarde);

5) securitate și apărare (24,32 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (108,9 miliarde);

7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Bugetul propus de Charles Michel păstrează domeniile prioritare, dar cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură. Bugetul gândit de președintele Consiliului European arată astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (149,5 miliarde);

2) coeziune și valori (380,05 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (354,082 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (14,29 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (101 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

După cum se observă, rubrica ”resurse naturale și mediu”, alcătuită din politica agricolă comună, politica maritimă, politica de pescuit și obiectivele climatice ale Uniunii Europene este singurul domeniu care a cunoscut creșteri financiare în propunerea lui Michel, incluzând aici și o finanțare de 7,5 miliarde de euro pentru Fondul privind o tranziție echitabilă. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 20 februarie, dar care este așteptat să se prelungească din pricina complexității și a sensibilității acestui dosar care echivalează cu definirea viitorului Uniunii Europene din perspectiva banilor pe care statele membre sunt sau nu sunt dispuse să îi aloce.

Totodată, propunerea lui Michel este urmarea unor consultări bilaterale pe care șeful Consiliului European le-a avut cu toți 27 de șefi de state sau de guverne, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

În ce privește coeziunea, draft-ul de concluzii propus de președintele Consiliului European se referă la o reducere a regulii de trei ani pentru absorbție dorită de România pentru a evita dezangajarea de fonduri europene, reprezentând o trecere graduală de la formula ”N+3” la formula ”N+2”. În privința agriculturii, propunerea lui Michel păstrează plățile directe pentru fermieri, o altă solicitare importantă pentru România.

De asemenea, cuprinderea obiectivelor Comisiei Europene – de a aloca minim 25% din buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – ar putea favoriza România, în contextul în care, potrivit estimărilor, țara noastră ar urma să beneficieze de 757,1 milioane de euro, a treia cea mai mare alocare, din Fondul pentru o tranziție echitabilă cu scopul reconversiei industriilor bazate pe cărbune.

În schimb, Parlamentul European a avertizat miercuri că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

În schimb, înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Germania sau Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european. Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a prezentat, la Bruxelles, liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE: Finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție și plățile directe pentru fermieri

Published

on

© Administrația Prezidențială

România susține ca viitorul buget multianual european să fie unul ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și nu este de acord ca obiectivul unui acord rapid să prevaleze asupra calității bugetului, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui Charles Michel, președintele Consiliului European, în cadrul întrevederii bilaterale pe care au avut-o vineri, la Bruxelles, pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020. 

Astfel, Iohannis a dat de înțeles că România susține creșterea contribuțiilor naționale ale statelor membre la bugetul la UE în baza propunerii Comisiei Europene de alocare 1,11% din Venitul Național Brut, prin contrast cu țări precum Germania sau Austria, care doresc menținerea actualului criteriu de 1%. De asemenea, șeful statului a solicitat finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Președintele a pledat pentru menținerea, în cazul României, a regulii N+3 sau a unei reguli N+2, care permite posibilitatea accesării fondurilor de coeziune din mecanismul financiar anterior cu până la 2-3 de ani de la data încheierii actualului CFM, anume 31 decembrie 2020. În ce privește politica agricolă comună, Iohannis a pledat pentru creșterea plăților directe în agricultură (subvenții directe), astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvențiile acordate fermierilor din vestul UE

Întrevederea Iohannis – Michel a făcut parte dintr-un pachet mai larg de consultări bilaterale pe care președintele Consiliului European le-a derulat în cursul acestei săptămâni. Anterior întâlnirii, președintele a declarat că este hotărât să negocieze “la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

România avertizează: Obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a prezentat aspectele de interes prioritar pentru România în raport cu viitorul buget al Uniunii, asigurând, totodată, de disponibilitatea țării noastre de a contribui constructiv la avansarea negocierilor pentru ajungerea, în cel mai scurt timp posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european.

Iohannis ”a arătat că obiectivul unui acord rapid asupra acestui dosar politic major nu trebuie să prevaleze asupra calității bugetului”, precizează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, astfel, că noul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să satisfacă nevoile diferite de dezvoltare și convergență ale statelor membre și, în același timp, să sprijine noile obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.

România susține creșterea contribuțiilor naționale la viitorul buget european

© Administrația Prezidențială

Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, șeful statului reafirmând susținerea țării noastre pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase.

Potrivit propunerii Comisiei Europene pentru un cadru financiar multianual de peste 1.000 de miliarde de euro, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

În context, președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că Uniunea și-a asumat o serie de obiective importante prin Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024, elaborată pe baza liniilor directoare agreate la Summitul de la Sibiu, iar o implementare reușită a acestor obiective trebuie să fie susținută de o finanțare corespunzătoare.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Țările de Jos vor un procent de maximum 1%. 

Klaus Iohannis a solicitat ”finanțarea corespunzătoare” a politicii de coeziune și a politicii agricole comune: Recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România

© Council of the European Union

Conform Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene.

În acest context, șeful statului a evidențiat că recuperarea decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene reprezintă o prioritate majoră și pentru România și că, prin prisma acestor realități, țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

De asemenea, președintele a arătat importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să faciliteze accesul beneficiarilor la fondurile europene și, în același timp, să permită autorităților să adapteze aceste finanțări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

Politica de coeziune: Klaus Iohannis a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2

În ceea ce privește politica de coeziune, Președintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente politicii de coeziune, o mai bună ajustare a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanțărilor pentru infrastructura de bază, precum și necesitatea identificării de soluții care să permită finanțarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European.

De asemenea, președintele a solicitat menținerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziții line către o regulă N+2 și a subliniat importanța menținerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleași niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum și a unui nivel adecvat al prefinanțării.

Politica agricolă comună: România cere ferm continuarea plăților directe pentru fermieri

© Administrația Prezidențială

Referitor la politica agricolă comună, președintele Klaus Iohannis a susținut ferm necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene.

Președintele a arătat, totodată, că țara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii românești. În privința pilonului II al politicii agricole comune, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creștere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene.

În finalul discuțiilor cu președintele Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că argumentele prezentate vor fi reflectate, într-o manieră corectă și obiectivă, în opțiunile care vor fi supuse discuțiilor la reuniunea Consiliului European din data de 20 februarie.

Totodată, șeful statului a subliniat faptul că ajungerea la un acord asupra viitorului buget depinde de disponibilitatea tuturor statelor membre și instituțiilor europene de a avansa în direcția unei soluții echitabile, care să poată genera consensul.

Întâlnirea de vineri a făcut parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending