Connect with us

NATO

Doresc Germania și Franța să desprindă apărarea europeană de SUA? Ministrul Apărării de la Berlin anunță că ”armata europeană prinde contur”, iar cooperarea Berlin-Paris va fi echipată cu o ”clauză de asistență reciprocă în caz de atac armat”

Published

on

de Robert Lupițu

Franța și Germania pregătesc pași tot mai concreți pentru definirea unei apărării europene, inclusiv prin crearea unei armate europene și prin consfințirea la nivel de tratat bilateral a unei clauze de sprijin reciproc în caz de atac asupra uneia dintre cele două țări, susține ministrul Apărării de la Berlin, Ursula von der Leyen, în avanpremiera unui moment istoric pentru cooperarea franco-germană ce se va consuma pe 22 ianuarie la Aachen, când reconcilierea și concordia dintre cele două mari puteri europene va fi consemnată prin prelungirea Tratatului de la Elysee din 1963.

FOTO: European Parliament

Un capitol aparte al cooperării dintre Germania și Franța, dar și al cooperării europene per ansamblu, este apărarea europeană, un domeniu resuscitat după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care a atins câteva progrese notabile: lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) a Fondului European pentru Apărare, a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea sau a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În schimb, ideea unei armate europene – vehiculată în anii 2016-2017 de președintele Comisiei Europene, dar și dinspre Berlin – a trezit semnale de suspiciune dinspre NATO – piatra de temelie a apărării colective în Europa și în America Nord – și dinspre marele aliat american. Pe de altă parte, poziția fermă a administrației Trump de a nu mai fi de acord cu tergiversările europenilor în privința bugetelor și cheltuielilor militare, dublată de o răcire a relațiilor transatlantice, au alimentat curentul că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, fraze rostite în dese rânduri de cancelarul Germaniei, de șeful diplomației de la Berlin, dar și de șeful executivului european

Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a acționa în numele propriei sale securități. (…) Armata Europei deja prinde contur”, scrie von der Leyen, într-un editorial publicat în limba engleză pentru publicația germană Handelsblatt la începutul acestui an.

Ursula von der Leyen, al cărei minister a lansat deja ideea ca Germania să recruteze pentru propria sa armată cetățeni din alte țări UE – constituind noțiunea de ”soldat european”, oferă ca exemplu cooperarea dintre națiunile europene și faptul că Berlinul și Parisul reprezintă ”forțele motrice” ale acestei colaborări în materie de apărare europeană.

În Proiectul “noului Tratat de la Elysée”, Franța și Germania își promit asistență reciprocă în caz de atac armat

Argumentele ministrului Apărării din Germania posedă o viziune strategică în care Europa apărării pare a fi croită pe un filon franco-german și în care justificarea dotării și echipării Uniunii Europene cu ”autonomie strategică” este aplicată inclusiv în raport cu partenerul strategic indispensabil – Statele Unite, care este indexat în mod nediferențiat la capitolul ”superputeri”.

Șefa apărării de la Berlin pune și mai mult accentul pe o dimensiune novatoare a noului tratat bilateral franco-german: o clauză de asistență reciprocă în cazul unui atac armat pe teritoriul unuia dintre cele două state. O clauză similară există și la nivelul Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și a fost activată o singură dată, de către Franța, după atacurile de la Paris din noiembrie 2015, însă fără a produce efecte notabile.

”Mergem mai departe cu partenerul nostru apropiat, Franța. Proiectul “noului Tratat de la Elysée” arată că în viitor vrem să abordăm împreună provocările noastre de securitate. Scopul nostru declarat este ca națiunile europene să vorbească cu o voce coordonată în cadrul Națiunilor Unite. Germania tocmai a început o perioadă de doi ani ca membru nepermanent alături de Franța în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta întărește vocea Europei în concertul puterilor mondiale.

De remarcat, de asemenea, că Franța și Germania, rivali și dușmani până acum 70 de ani, își promit acum asistență reciprocă și orice fel de ajutor reciproc, în cazul unui atac armat pe teritoriul țării partenere.

Aceasta arată că potențialul Europei trebuie să se unifice și să promoveze pacea. Este absolut esențial ca noi, europenii, să ne sprijinim reciproc. La urma urmei, alte superputeri își urmăresc în mod hotărât propriile interese și își extind influența strategică în întreaga lume.

(…)

Această Europă trebuie să fie capabilă să se apere singură” (extras din editorialul Ursulei von der Leyen)

Editorialul semnat de ministrul german al Apărării, privit ca o prefață a ambițiilor pe care reîmprospătatul tratat franco-german le va genera, se înscrie într-o logică puternic alimentată în Europa ultimilor ani dinspre Paris și Berlin pe fondul acțiunilor noii administrații de la Washington.

Foto: NATO

După un 2018 în care am avut Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, semnalele că America și Europa pulsează cu același ritm la nivelul securității aliate au continuat, însă pe un fond de slăbire a intensității consemnat de transformarea summit-ului NATO ”într-un câmp de luptă politică” între Trump și Merkel, SUA și Germania.

De altfel, Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, iar la finalul anului trecut, atât Angela Merkel, cât și Emmanuel Macron au cântat pe aceeași partitură.

Mai întâi, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

În aceeași rubrică, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, și omologul său german, Ursula Von der Leyen, au avut convenit în noiembrie anul trecut, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE crearea unei școli europene de spionaj și o flotă de drone în cadrul PESCO. Anterior, cele două țări lansaseră alături de alte 8 state membre ale UE și Inițiativa de Intervenție Europeană, un proiect care să se transforme într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize.

Scriam recent că 2019 este an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României, prin prisma evenimentelor majore ale anului, între care Brexit, alegerile pentru Parlamentul European, 70 de ani de NATO și 30 de ani la căderea Cortinei de Fier în Europa. Un an pe marginea istoriei, cum s-ar spune. Faptele par să o dovedească.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending