Connect with us

NATO

Doresc Germania și Franța să desprindă apărarea europeană de SUA? Ministrul Apărării de la Berlin anunță că ”armata europeană prinde contur”, iar cooperarea Berlin-Paris va fi echipată cu o ”clauză de asistență reciprocă în caz de atac armat”

Published

on

de Robert Lupițu

Franța și Germania pregătesc pași tot mai concreți pentru definirea unei apărării europene, inclusiv prin crearea unei armate europene și prin consfințirea la nivel de tratat bilateral a unei clauze de sprijin reciproc în caz de atac asupra uneia dintre cele două țări, susține ministrul Apărării de la Berlin, Ursula von der Leyen, în avanpremiera unui moment istoric pentru cooperarea franco-germană ce se va consuma pe 22 ianuarie la Aachen, când reconcilierea și concordia dintre cele două mari puteri europene va fi consemnată prin prelungirea Tratatului de la Elysee din 1963.

FOTO: European Parliament

Un capitol aparte al cooperării dintre Germania și Franța, dar și al cooperării europene per ansamblu, este apărarea europeană, un domeniu resuscitat după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care a atins câteva progrese notabile: lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) a Fondului European pentru Apărare, a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea sau a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În schimb, ideea unei armate europene – vehiculată în anii 2016-2017 de președintele Comisiei Europene, dar și dinspre Berlin – a trezit semnale de suspiciune dinspre NATO – piatra de temelie a apărării colective în Europa și în America Nord – și dinspre marele aliat american. Pe de altă parte, poziția fermă a administrației Trump de a nu mai fi de acord cu tergiversările europenilor în privința bugetelor și cheltuielilor militare, dublată de o răcire a relațiilor transatlantice, au alimentat curentul că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, fraze rostite în dese rânduri de cancelarul Germaniei, de șeful diplomației de la Berlin, dar și de șeful executivului european

Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a acționa în numele propriei sale securități. (…) Armata Europei deja prinde contur”, scrie von der Leyen, într-un editorial publicat în limba engleză pentru publicația germană Handelsblatt la începutul acestui an.

Ursula von der Leyen, al cărei minister a lansat deja ideea ca Germania să recruteze pentru propria sa armată cetățeni din alte țări UE – constituind noțiunea de ”soldat european”, oferă ca exemplu cooperarea dintre națiunile europene și faptul că Berlinul și Parisul reprezintă ”forțele motrice” ale acestei colaborări în materie de apărare europeană.

În Proiectul “noului Tratat de la Elysée”, Franța și Germania își promit asistență reciprocă în caz de atac armat

Argumentele ministrului Apărării din Germania posedă o viziune strategică în care Europa apărării pare a fi croită pe un filon franco-german și în care justificarea dotării și echipării Uniunii Europene cu ”autonomie strategică” este aplicată inclusiv în raport cu partenerul strategic indispensabil – Statele Unite, care este indexat în mod nediferențiat la capitolul ”superputeri”.

Șefa apărării de la Berlin pune și mai mult accentul pe o dimensiune novatoare a noului tratat bilateral franco-german: o clauză de asistență reciprocă în cazul unui atac armat pe teritoriul unuia dintre cele două state. O clauză similară există și la nivelul Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și a fost activată o singură dată, de către Franța, după atacurile de la Paris din noiembrie 2015, însă fără a produce efecte notabile.

”Mergem mai departe cu partenerul nostru apropiat, Franța. Proiectul “noului Tratat de la Elysée” arată că în viitor vrem să abordăm împreună provocările noastre de securitate. Scopul nostru declarat este ca națiunile europene să vorbească cu o voce coordonată în cadrul Națiunilor Unite. Germania tocmai a început o perioadă de doi ani ca membru nepermanent alături de Franța în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta întărește vocea Europei în concertul puterilor mondiale.

De remarcat, de asemenea, că Franța și Germania, rivali și dușmani până acum 70 de ani, își promit acum asistență reciprocă și orice fel de ajutor reciproc, în cazul unui atac armat pe teritoriul țării partenere.

Aceasta arată că potențialul Europei trebuie să se unifice și să promoveze pacea. Este absolut esențial ca noi, europenii, să ne sprijinim reciproc. La urma urmei, alte superputeri își urmăresc în mod hotărât propriile interese și își extind influența strategică în întreaga lume.

(…)

Această Europă trebuie să fie capabilă să se apere singură” (extras din editorialul Ursulei von der Leyen)

Editorialul semnat de ministrul german al Apărării, privit ca o prefață a ambițiilor pe care reîmprospătatul tratat franco-german le va genera, se înscrie într-o logică puternic alimentată în Europa ultimilor ani dinspre Paris și Berlin pe fondul acțiunilor noii administrații de la Washington.

Foto: NATO

După un 2018 în care am avut Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, semnalele că America și Europa pulsează cu același ritm la nivelul securității aliate au continuat, însă pe un fond de slăbire a intensității consemnat de transformarea summit-ului NATO ”într-un câmp de luptă politică” între Trump și Merkel, SUA și Germania.

De altfel, Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, iar la finalul anului trecut, atât Angela Merkel, cât și Emmanuel Macron au cântat pe aceeași partitură.

Mai întâi, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

În aceeași rubrică, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, și omologul său german, Ursula Von der Leyen, au avut convenit în noiembrie anul trecut, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE crearea unei școli europene de spionaj și o flotă de drone în cadrul PESCO. Anterior, cele două țări lansaseră alături de alte 8 state membre ale UE și Inițiativa de Intervenție Europeană, un proiect care să se transforme într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize.

Scriam recent că 2019 este an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României, prin prisma evenimentelor majore ale anului, între care Brexit, alegerile pentru Parlamentul European, 70 de ani de NATO și 30 de ani la căderea Cortinei de Fier în Europa. Un an pe marginea istoriei, cum s-ar spune. Faptele par să o dovedească.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

Published

on

© Administrația Prezidențială

România și Polonia își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis în cadrul Conferinței internaționale dedicate marcării centenarului Alianței defensive dintre România și Polonia – „Un singur popor, două drapele”, care a avut loc la Ambasada României în Republica Polonă, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mesajul a fost prezentat de către Andrei Muraru, Consilier Prezidențial, Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă.

“Istoria noastră nu a început acum un secol, dar din 1921 am început să ne cunoaștem mai bine. Încheierea alianței defensive româno-polone a reprezentat un punct important de sprijin în sistemul de alianțe menit să garanteze integritatea teritorială a României după Primul Război Mondial. Polonia, care își redobândise, la rândul său, la 11 noiembrie 1918, suveranitatea și independența naționale, avea interese strategice similare. Această alianță a însemnat primul proiect de securitate colectivă la nivel regional și, în definitiv, primul nostru parteneriat strategic”, a spus Iohannis.

Șeful statului a arătat că încheierea Alianței a marcat, totodată, și începutul unei prietenii de lungă durată. Acesta a amintit că în spiritul acestei prietenii și al dreptului umanitar internațional, în toamna tragicului an 1939, România a contribuit la salvarea Tezaurului național polonez și a asigurat refugiul și tranzitul, prin România, pentru circa 100.000 de polonezi, printre care și înalți conducători ai statului polon, precum Președintele Ignacy Mościcki și ministrul de externe Józef Beck.

“Astăzi, prin Parteneriatul Strategic încheiat între România și Republica Polonă în 2009 și reînnoit în 2015, continuăm ceea ce înaintașii noștri au început acum 100 de ani, pe calea dezvoltării dialogului și coordonării dintre cele două state, ca o reflectare naturală a unei lungi istorii de abordări și acțiuni comune. Suntem astăzi ceea ce înaintașii noștri și-ar fi dorit, probabil, să fim. Statele noastre împărtășesc valori și idealuri comune, sunt bine integrate și își aliniază interesele în structurile și cadrele de cooperare regională și globală. Vom continua să oferim Europei și lumii un exemplu în ceea ce privește respectul și colaborarea pentru îndeplinirea aspirațiilor de pace, armonie și prosperitate în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri. Dialogul politico-diplomatic dinamic, precum și cooperarea economică și sectorială substanțială reprezintă fundamentele Parteneriatului Strategic, iar consolidarea acestuia subliniază atât relația specială dintre cele două state, cât și angajamentul ferm de a contribui la securitatea regională”, a mai adăugat el.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Citiți și Klaus Iohannis și Andrzej Duda au decis că România și Polonia vor elabora un nou plan de acțiune al Parteneriatului Strategic bilateral pentru perioada 2021-2025

Citiți și Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Președintele Iohannis a evocat vizita pe care președintele polonez Andrzej Duda a efectuat-o luni și marți în România pentru a marca Centenarul alianței româno-polone, pentru a prezida alături de omologul român Summitul București 9 și pentru a participa la un exercițiu militar multinațional.

“Coordonarea și angajamentele concrete asumate de statele noastre au condus la o interacțiune bilaterală extinsă, prin construcții strategice regionale de referință – Formatul București (B9) și Inițiativa Celor Trei Mări, de care suntem mândri și pe deplin dedicați să le întărim în viitor. Folosesc acest prilej și pentru a sublinia importanța recentei vizite a Președintelui Andrzej Duda în România și a co-găzduirii Summitului Formatului București (B9). Formatul București a consacrat rolul țărilor noastre în atingerea unor obiective concrete majore în direcția consolidării Flancului Estic al NATO, atât în dimensiunea nordică, cât și în cea sudică a acestuia, pe linia contribuției României și Poloniei la promovarea și asigurarea securității și stabilității în regiune. Într-un context regional și global extrem de complex, vom acționa energic și ferm pentru consolidarea coeziunii în cadrul Uniunii Europene și a solidarității în interiorul NATO, precum și pentru sprijinirea statelor din vecinătate în eforturile lor de apropiere față de valorile și modelele europene și euroatlantice”, a continuat șeful statului.

“În spiritul Convenției încheiate acum 100 de ani, statele noastre își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice. Timpurile care vin reclamă parteneri puternici și coordonare eficientă, iar România și Polonia privesc umăr la umăr spre zorii de mâine, cu credința în valorile și principiile care ne-au apropiat acum un secol și care continuă să ne țină împreună”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

NATO

O corvetă a Marinei Militare Franceze, dislocată în Marea Neagră. Nava “Commandant Birot” face o escală de cinci zile în Portul Constanța

Published

on

© Wikipedia

Nava maritimă de patrulare (corvetă) “Commandant Birot” va face o escală de cinci zile în Portul Constanţa, în perioada 13 – 17 mai, potrivit unui comunicat de presă remis marţi de Ambasada Franţei în România, citat de Agerpres.

Nava “Commandant Birot” este dislocată în Marea Neagră în cadrul misiunilor desfăşurate în mod regulat de Marina Militară Franceză în regiune, pentru a demonstra solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi, pentru a păstra libertatea de navigaţie şi a contribui la asigurarea unui climat de stabilitate şi securitate pe această mare.

“Escala în Portul Constanţa a navei ‘Commandant Birot’ se înscrie în marja cooperării dintre forţele navale franceze şi române şi dezvoltă seria de acţiuni bilaterale, prin schimburi de experienţă şi de expertiză, precum şi prin exerciţii comune, pe durata escalei şi pe mare. Comandată de căpitanul de corvetă Florentin Dhellemmes, nava maritimă de patrulare ‘Commandant Birot’ are un echipaj compus din 88 de marinari”, se arată în comunicatul Ambasadei Franţei în România.

Concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, “Commandant Birot” este în prezent o navă polivalentă, capabilă să desfăşoare misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

“Commandant Birot” este o navă robustă, economică şi bine dotată cu armament, adaptată pentru misiunile de supraveghere a spaţiilor aeromaritime.

Nava a luat parte la operaţiunile Harmattan şi Unified Protector în largul coastei Libiei, în 2011, precum şi la numeroase misiuni operaţionale atât în Mediterană (FRONTEX / TRITON, apoi SOPHIA), cât şi în Marea Neagră sau în largul coastei Africii de Vest şi în Oceanul Atlantic (misiunea CORYMBE).

Continue Reading

NATO

România salută aniversarea a 5 ani de la operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

Published

on

© Naval Support Facility Deveselu/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea astăzi, 12 mai 2021, la cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest moment reconfirmă angajamentul substanțial al României  pentru sporirea profilului său în cadrul NATO și pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, două coordonate cheie ale politicii noastre externe.

Dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect transatlantic de primă importanță, fiind, totodată, o reconfirmare a voinței colective aliate de a consolida apărarea comună și demersurile de adaptare continuă la realitățile mediului internațional de securitate.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv, vizează amenințări din afara spațiului euro-atlantic și reflectă atât contribuția majoră a SUA la securitatea europeană, cât și determinarea României de a sprijini consolidarea securității Aliate, fiind în același timp una din componentele esențiale ale apărării colective a NATO și un element cheie al relației transatlantice.

Dezvoltarea acestui sistem respectă deplin atât principiul fondator al NATO, de solidaritate între Aliați, prin asigurarea indivizibilității securității Aliate și prin acoperirea teritoriului Aliat, cât și angajamentul democrațiilor care formează Alianța pentru respectarea dreptului internațional și consolidarea arhitecturii de securitate cu scopul asigurării unui mediu internațional de securitate stabil și predictibil.

„În calitate de aliat responsabil și activ în cadrul NATO, poziționat în sudul Flancului Estic al Alianței, și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România s-a implicat în acest proiect pentru a-și aduce contribuția la protejarea de potențiale atacuri cu rachete balistice a populațiilor, teritoriului și forțelor armate ale NATO,  într-o lume în care proliferarea amenințărilor cu rachete balistice și interesul unor actori statali și nestatali din afara spațiului euro-atlantic de a dobândi tehnologii de acest tip reprezintă provocări de securitate care nu pot fi ignorate. Prin găzduirea, la Deveselu, a facilității Aegis Ashore, România s-a alăturat, astfel, eforturilor comune la nivelul NATO, într-un context internațional complicat, aflat în continuă schimbare, asigurând consolidarea securității naționale și a capabilităților de apărare colectivă la nivelul Alianței. Găzduirea și operaționalizarea Facilității de la Deveselu reprezintă unul dintre cele mai semnificative repere pentru securitatea României, dar și la nivel Aliat, din ultimii ani, proiect în care am avut onoarea să fiu implicat personal de la bun început, prin negocierea, în numele României, a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de la a cărui semnare vom marca în luna septembrie 10 ani”, a declarat cu acest prilej ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fost negociator-șef pentru România al Acordului din 2011.

România și SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA) la data de 13 septembrie 2011, acesta intrând în vigoare la 23 decembrie 2011, în acest an urmând să se împlinească un deceniu de la acel moment.

La 18 decembrie 2015 a fost declarată Capacitatea Tehnică a Facilității Antirachetă, iar ceremonia de inaugurare (declararea capacității operaționale depline) a Facilității Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA55 mins ago

Klaus Iohannis afirmă susținerea României față de Ucraina într-o convorbire cu Volodimir Zelenski: România, pregătită să doneze vaccinuri și echipamente medicale

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Vești bune de la Comisia Europeană. România, pe locul trei în UE la creșterea economică în anul 2021

POLITICĂ5 hours ago

Mesajul PMP de Ziua Internațională a Asistenților Medicali: Am susținut întotdeauna reforma în sănătate, ca o componentă esențială a securității naționale

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu va merge în Muntenegru la invitația omologului său, care a mulțumit României pentru asistența acordată în lupta cu COVID-19

INTERNAȚIONAL7 hours ago

MAE constituie un Task Force pentru monitorizarea situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Creştere PIB cu 5.1% în 2021 și 4.9% în 2022

NATO7 hours ago

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

U.E.7 hours ago

Ibizagate: Cancelarul austriac Sebastian Kurz este anchetat pentru mărturie mincinoasă

Mircea Hava1 day ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending