Connect with us

NATO

Doresc Germania și Franța să desprindă apărarea europeană de SUA? Ministrul Apărării de la Berlin anunță că ”armata europeană prinde contur”, iar cooperarea Berlin-Paris va fi echipată cu o ”clauză de asistență reciprocă în caz de atac armat”

Published

on

de Robert Lupițu

Franța și Germania pregătesc pași tot mai concreți pentru definirea unei apărării europene, inclusiv prin crearea unei armate europene și prin consfințirea la nivel de tratat bilateral a unei clauze de sprijin reciproc în caz de atac asupra uneia dintre cele două țări, susține ministrul Apărării de la Berlin, Ursula von der Leyen, în avanpremiera unui moment istoric pentru cooperarea franco-germană ce se va consuma pe 22 ianuarie la Aachen, când reconcilierea și concordia dintre cele două mari puteri europene va fi consemnată prin prelungirea Tratatului de la Elysee din 1963.

FOTO: European Parliament

Un capitol aparte al cooperării dintre Germania și Franța, dar și al cooperării europene per ansamblu, este apărarea europeană, un domeniu resuscitat după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care a atins câteva progrese notabile: lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) a Fondului European pentru Apărare, a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea sau a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În schimb, ideea unei armate europene – vehiculată în anii 2016-2017 de președintele Comisiei Europene, dar și dinspre Berlin – a trezit semnale de suspiciune dinspre NATO – piatra de temelie a apărării colective în Europa și în America Nord – și dinspre marele aliat american. Pe de altă parte, poziția fermă a administrației Trump de a nu mai fi de acord cu tergiversările europenilor în privința bugetelor și cheltuielilor militare, dublată de o răcire a relațiilor transatlantice, au alimentat curentul că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, fraze rostite în dese rânduri de cancelarul Germaniei, de șeful diplomației de la Berlin, dar și de șeful executivului european

Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a acționa în numele propriei sale securități. (…) Armata Europei deja prinde contur”, scrie von der Leyen, într-un editorial publicat în limba engleză pentru publicația germană Handelsblatt la începutul acestui an.

Ursula von der Leyen, al cărei minister a lansat deja ideea ca Germania să recruteze pentru propria sa armată cetățeni din alte țări UE – constituind noțiunea de ”soldat european”, oferă ca exemplu cooperarea dintre națiunile europene și faptul că Berlinul și Parisul reprezintă ”forțele motrice” ale acestei colaborări în materie de apărare europeană.

În Proiectul “noului Tratat de la Elysée”, Franța și Germania își promit asistență reciprocă în caz de atac armat

Argumentele ministrului Apărării din Germania posedă o viziune strategică în care Europa apărării pare a fi croită pe un filon franco-german și în care justificarea dotării și echipării Uniunii Europene cu ”autonomie strategică” este aplicată inclusiv în raport cu partenerul strategic indispensabil – Statele Unite, care este indexat în mod nediferențiat la capitolul ”superputeri”.

Șefa apărării de la Berlin pune și mai mult accentul pe o dimensiune novatoare a noului tratat bilateral franco-german: o clauză de asistență reciprocă în cazul unui atac armat pe teritoriul unuia dintre cele două state. O clauză similară există și la nivelul Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și a fost activată o singură dată, de către Franța, după atacurile de la Paris din noiembrie 2015, însă fără a produce efecte notabile.

”Mergem mai departe cu partenerul nostru apropiat, Franța. Proiectul “noului Tratat de la Elysée” arată că în viitor vrem să abordăm împreună provocările noastre de securitate. Scopul nostru declarat este ca națiunile europene să vorbească cu o voce coordonată în cadrul Națiunilor Unite. Germania tocmai a început o perioadă de doi ani ca membru nepermanent alături de Franța în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta întărește vocea Europei în concertul puterilor mondiale.

De remarcat, de asemenea, că Franța și Germania, rivali și dușmani până acum 70 de ani, își promit acum asistență reciprocă și orice fel de ajutor reciproc, în cazul unui atac armat pe teritoriul țării partenere.

Aceasta arată că potențialul Europei trebuie să se unifice și să promoveze pacea. Este absolut esențial ca noi, europenii, să ne sprijinim reciproc. La urma urmei, alte superputeri își urmăresc în mod hotărât propriile interese și își extind influența strategică în întreaga lume.

(…)

Această Europă trebuie să fie capabilă să se apere singură” (extras din editorialul Ursulei von der Leyen)

Editorialul semnat de ministrul german al Apărării, privit ca o prefață a ambițiilor pe care reîmprospătatul tratat franco-german le va genera, se înscrie într-o logică puternic alimentată în Europa ultimilor ani dinspre Paris și Berlin pe fondul acțiunilor noii administrații de la Washington.

Foto: NATO

După un 2018 în care am avut Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, semnalele că America și Europa pulsează cu același ritm la nivelul securității aliate au continuat, însă pe un fond de slăbire a intensității consemnat de transformarea summit-ului NATO ”într-un câmp de luptă politică” între Trump și Merkel, SUA și Germania.

De altfel, Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, iar la finalul anului trecut, atât Angela Merkel, cât și Emmanuel Macron au cântat pe aceeași partitură.

Mai întâi, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

În aceeași rubrică, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, și omologul său german, Ursula Von der Leyen, au avut convenit în noiembrie anul trecut, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE crearea unei școli europene de spionaj și o flotă de drone în cadrul PESCO. Anterior, cele două țări lansaseră alături de alte 8 state membre ale UE și Inițiativa de Intervenție Europeană, un proiect care să se transforme într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize.

Scriam recent că 2019 este an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României, prin prisma evenimentelor majore ale anului, între care Brexit, alegerile pentru Parlamentul European, 70 de ani de NATO și 30 de ani la căderea Cortinei de Fier în Europa. Un an pe marginea istoriei, cum s-ar spune. Faptele par să o dovedească.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

La un an de la afirmațiile lui Emmanuel Macron privind “moartea cerebrală a NATO”, un grup de experți a finalizat un set de propuneri pentru înnoirea Alianței

Published

on

© NATO

La un an după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că NATO este în “moarte cerebrală”, un grup de experţi au finalizat un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

Raportul lor, predat miercuri celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului, informează dpa, potrivit Agerpres. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

După ce șefii de stat și de guvern din NATO au decis la summitul aliat de la Londra, din decembrie 2019, să îi ofere un mandat lui Jens Stoltenberg pentru lansarea unui proces de reflecție menit să consolideze dimensiunea politică a NATO, secretarul general aliat a desemnat zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice, iar în următoarele luni NATO a intrat în dialog cu aliații, cu experții din sectorul public și privat și cu tineri lideri care să ofere o gândire nouă despre cum va putea Alianța să rămână pregătită pentru a face față provocărilor. 

Cele zece personalităţi care au lucrat la propunerile de reformă sunt Greta Bossenmaier (fost consilier pentru securitate națională al prim-ministrului, Canada), Anja Dalgaard-Nielsen (fost director executiv al Serviciului de Intelligence și Securitate Danemarca), Hubert Vedrine (fost ministru de externe, Franţa), Thomas de Maiziere (fost ministru al apărării și de interne, Germania), Marta Dassu (fost ministru adjunct de externe, Italia), Herna Verhagen (CEO PostNL, Olanda), Anna Fotyga (membru al Parlamentului European, Polonia), Tacan Ildem (asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică, Turcia), John Bew (membru al corpului de elită de consilieri care formulează politici publice pentru biroul prim-ministrului, Regatul Unit) şi Wess Mitchell (fost asistent al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, SUA).

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut săptămâna trecută o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statua trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Continue Reading

NATO

Importanța strategico-economică a extinderii bazelor aeriene Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. Expert: O șansă unică pentru companiile românești din domeniul apărării

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Realizarea unor investiții în infrastructura aeroportuară militară creează pentru România un mediu stabil atât din perspectiva securității, cat și a economiei, constituind și o dezvoltare a competențelor naționale în domenii cheie pentru securitatea națională, susține Cătălin Podaru, director general Leviatan Design, proiectant general pentru proiecte de infrastructură de apărare și NATO care a realizat studiul de prefezabilitate pentru infrastructura aeroportuară Câmpia Turzii.

Acesta a explicat pentru CaleaEuropeană.ro importanța strategică și economică a extinderii și consolidării bazelor aeriene militare de pe teritoriul țării noastre, o temă centrală în cadrul unor reuniuni guvernamentale și militare la nivelul Comitetului Executiv Româno-American.

„Realizarea unor investiții în infrastructura aeroportuară militară în țara noastră are un rol foarte important in diverse planuri. Ridicarea capabilităților din punct de vedere al securității spațiului aerian, posibilitatea de a opera acțiuni de poliție militară diferite tipuri de aparate multi-rol, creează pentru România un mediu stabil atât din perspectiva securității, cat și a economiei”, a declarat Podaru.

Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Comitetul Executiv Româno-American a încheiat luni o serie de reuniuni virtuale de trei săptămâni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Leviatan Design: Aceste evoluții reprezintă o șansă unică pentru companiile românești care acționează și prestează servicii în domeniul apărării

Potrivit directorului Leviatan Design, companie care a conceput studiul de prefezabilitate pentru Infrastructura aeroportuară Câmpia Turzii, “realizarea infrastructurii aeroportuare din punct de vedere tehnic și în conformitate cu planificarea de înzestrare implică cunoașterea multor aspecte conjugate ce țin de standarde militare de operare și exploatare atât cu specific NATO, cât și cu specific național”.

În ce privește Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea acestei baze, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021. Mai mult, Baza de la Câmpia Turzii a găzduit, de mai multe ori, în ultimii ani drone americane MQ-9 Reaper, utilizate de forțele aeriene ale SUA în teatrele de misiuni și operații din întreaga lume, îndeosebi în Orientul Mijlociu.

Astfel, Cătălin Podaru apreciază că proiectarea și execuția infrastructurii pentru astfel de aparate implică înțelegerea și punerea în aplicare a unor manuale și standarde specifice aparatelor de zbor cât și nivelului de operare și mentenanță impus de cerințele misiunii.

“Realizarea unor astfel de investiții pentru operarea unor aparate de zbor cu înalte cerințe tehnologice reprezintă o șansă unică pentru companiile românești care acționează și prestează servicii în domeniul apărării de a se dezvolta și a maturiza competențe tehnice și organizaționale care vor permite implementarea programelor de înzestrare viitoare cu rapiditate și la un nivel de calitate crescut, după modelul firmelor specializate în domeniul apărării din SUA”, a mai declarat Podaru.

Acesta a mai subliniat și faptul că realizarea acestor proiecte în proiectare, execuție și mentenanță de către firme cu capital românesc reprezintă, pe de o parte, punerea în mod concret în aplicare a strategiei naționale de apărare aprobate anul acesta in CSAT și dezvoltarea de competențe naționale în domenii cheie pentru securitatea națională, iar pe de altă parte, un impact economic benefic din punct de vedere al investițiilor.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Noile tehnologii sunt un “rinocer gri”. NATO este într-o cursă pentru a adopta și a pune în practică tehnologiile emergente

Published

on

© NATO

NATO se află într-o cursă pentru a adopta şi a pune în practică tehnologii noi și emergente, iar acest lucru presupune a avea oamenii, fondurile şi structurile potrivite, a declarat miercuri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul evenimentului NATO 2030 organizat de Alianţa Nord-Atlantică şi GLOBSEC.

“Deseori se vorbeşte despre coronavirus ca despre un eveniment de tipul lebedei negre. Impact ridicat, dar extrem de improbabil. În timp ce noile tehnologii sunt mai probabil un rinocer gri”. Impact ridicat şi extrem de probabil. Îl vedem toţi cum vine. Ignorarea lui ne va pune pe noi înşine în pericol”, a spus Mircea Geoană în intervenţia sa în deschiderea conferinţei cu intitulată “Rolul Tehnologiilor Noi şi Emergente în domeniul militar şi de securitate”, conform site-ului Alianței Nord-Atlantice.

El a subliniat că NATO, care este provocată de ţări care nu îi împărtăşesc valorile sau nu joacă după aceleaşi reguli, este pregătită şi continuă să se adapteze.

”Democraţiile noastre deschise, modelele educaţionale – toate aduc niveluri de creativitate şi perturbare pe care celelalte forme de guvernare nu le pot aduce. Companii mari concurează cu start-up-uri pentru a genera un mod original de gândire. Acesta stimulează inovarea, încurajează concurenţa şi construieşte rezistenţa socială”, a adăugat oficialul aliat.

Secretarul general adjunct al Alianței a reamintit că în decembrie anul trecut liderii statelor NATO au adoptat o foaie de parcurs cu privire la noile tehnologii.

De asemenea, NATO dispune de o reţea de peste 6.000 de oameni de ştiinţă şi ingineri care se ocupă de integrarea celor mai avansate tehnologii în platformele Alianţei.

Mircea Geoană a descris evenimentul, pe pagina sa de Facebook, ca fiind o bună oportunitate de a angaja sectorul privat, academic şi de cercetare-inovare într-un dialog despre modul în care ”#NATO 2030 şi Occidentul politic îşi pot menţine supremaţia tehnologică şi militară, ţinând întodeauna cont de valorile noastre democratice, libertăţile fundamentale şi dreptul internaţional”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Comisia Europeană convoacă pe 30 noiembrie primul Forum Schengen pentru consolidarea guvernanței spațiului de liberă circulație

PARLAMENTUL EUROPEAN9 mins ago

Parlamentul European pledează pentru sancțiuni dure împotriva Turciei cu privire la acțiunile ilegale pe care le desfășoară în Cipru

CONSILIUL UE14 mins ago

Ministrul de finanțe al Germaniei cere Uniunii Europene o decizie rapidă privind introducerea monedei euro digitale

ROMÂNIA37 mins ago

Ministrul economiei susține digitalizarea masivă a procesului de absorbție a fondurilor europene

ROMÂNIA44 mins ago

CNAIR ar putea încheia un protocol de cooperare cu compania omoloagă din Spania, în perspectiva celebrării, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice între România și Spania

MAREA BRITANIE1 hour ago

Brexit: Uniunea Europeană și Regatul Unit reiau negocierile în format fizic la Londra, în încercarea de a depăși aceleași ”divergențe fundamentale”

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA2 hours ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE3 hours ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending