Connect with us

NATO

Doresc Germania și Franța să desprindă apărarea europeană de SUA? Ministrul Apărării de la Berlin anunță că ”armata europeană prinde contur”, iar cooperarea Berlin-Paris va fi echipată cu o ”clauză de asistență reciprocă în caz de atac armat”

Published

on

de Robert Lupițu

Franța și Germania pregătesc pași tot mai concreți pentru definirea unei apărării europene, inclusiv prin crearea unei armate europene și prin consfințirea la nivel de tratat bilateral a unei clauze de sprijin reciproc în caz de atac asupra uneia dintre cele două țări, susține ministrul Apărării de la Berlin, Ursula von der Leyen, în avanpremiera unui moment istoric pentru cooperarea franco-germană ce se va consuma pe 22 ianuarie la Aachen, când reconcilierea și concordia dintre cele două mari puteri europene va fi consemnată prin prelungirea Tratatului de la Elysee din 1963.

FOTO: European Parliament

Un capitol aparte al cooperării dintre Germania și Franța, dar și al cooperării europene per ansamblu, este apărarea europeană, un domeniu resuscitat după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care a atins câteva progrese notabile: lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) a Fondului European pentru Apărare, a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea sau a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În schimb, ideea unei armate europene – vehiculată în anii 2016-2017 de președintele Comisiei Europene, dar și dinspre Berlin – a trezit semnale de suspiciune dinspre NATO – piatra de temelie a apărării colective în Europa și în America Nord – și dinspre marele aliat american. Pe de altă parte, poziția fermă a administrației Trump de a nu mai fi de acord cu tergiversările europenilor în privința bugetelor și cheltuielilor militare, dublată de o răcire a relațiilor transatlantice, au alimentat curentul că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, fraze rostite în dese rânduri de cancelarul Germaniei, de șeful diplomației de la Berlin, dar și de șeful executivului european

Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a acționa în numele propriei sale securități. (…) Armata Europei deja prinde contur”, scrie von der Leyen, într-un editorial publicat în limba engleză pentru publicația germană Handelsblatt la începutul acestui an.

Ursula von der Leyen, al cărei minister a lansat deja ideea ca Germania să recruteze pentru propria sa armată cetățeni din alte țări UE – constituind noțiunea de ”soldat european”, oferă ca exemplu cooperarea dintre națiunile europene și faptul că Berlinul și Parisul reprezintă ”forțele motrice” ale acestei colaborări în materie de apărare europeană.

În Proiectul “noului Tratat de la Elysée”, Franța și Germania își promit asistență reciprocă în caz de atac armat

Argumentele ministrului Apărării din Germania posedă o viziune strategică în care Europa apărării pare a fi croită pe un filon franco-german și în care justificarea dotării și echipării Uniunii Europene cu ”autonomie strategică” este aplicată inclusiv în raport cu partenerul strategic indispensabil – Statele Unite, care este indexat în mod nediferențiat la capitolul ”superputeri”.

Șefa apărării de la Berlin pune și mai mult accentul pe o dimensiune novatoare a noului tratat bilateral franco-german: o clauză de asistență reciprocă în cazul unui atac armat pe teritoriul unuia dintre cele două state. O clauză similară există și la nivelul Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și a fost activată o singură dată, de către Franța, după atacurile de la Paris din noiembrie 2015, însă fără a produce efecte notabile.

”Mergem mai departe cu partenerul nostru apropiat, Franța. Proiectul “noului Tratat de la Elysée” arată că în viitor vrem să abordăm împreună provocările noastre de securitate. Scopul nostru declarat este ca națiunile europene să vorbească cu o voce coordonată în cadrul Națiunilor Unite. Germania tocmai a început o perioadă de doi ani ca membru nepermanent alături de Franța în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta întărește vocea Europei în concertul puterilor mondiale.

De remarcat, de asemenea, că Franța și Germania, rivali și dușmani până acum 70 de ani, își promit acum asistență reciprocă și orice fel de ajutor reciproc, în cazul unui atac armat pe teritoriul țării partenere.

Aceasta arată că potențialul Europei trebuie să se unifice și să promoveze pacea. Este absolut esențial ca noi, europenii, să ne sprijinim reciproc. La urma urmei, alte superputeri își urmăresc în mod hotărât propriile interese și își extind influența strategică în întreaga lume.

(…)

Această Europă trebuie să fie capabilă să se apere singură” (extras din editorialul Ursulei von der Leyen)

Editorialul semnat de ministrul german al Apărării, privit ca o prefață a ambițiilor pe care reîmprospătatul tratat franco-german le va genera, se înscrie într-o logică puternic alimentată în Europa ultimilor ani dinspre Paris și Berlin pe fondul acțiunilor noii administrații de la Washington.

Foto: NATO

După un 2018 în care am avut Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, semnalele că America și Europa pulsează cu același ritm la nivelul securității aliate au continuat, însă pe un fond de slăbire a intensității consemnat de transformarea summit-ului NATO ”într-un câmp de luptă politică” între Trump și Merkel, SUA și Germania.

De altfel, Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, iar la finalul anului trecut, atât Angela Merkel, cât și Emmanuel Macron au cântat pe aceeași partitură.

Mai întâi, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

În aceeași rubrică, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, și omologul său german, Ursula Von der Leyen, au avut convenit în noiembrie anul trecut, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE crearea unei școli europene de spionaj și o flotă de drone în cadrul PESCO. Anterior, cele două țări lansaseră alături de alte 8 state membre ale UE și Inițiativa de Intervenție Europeană, un proiect care să se transforme într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize.

Scriam recent că 2019 este an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României, prin prisma evenimentelor majore ale anului, între care Brexit, alegerile pentru Parlamentul European, 70 de ani de NATO și 30 de ani la căderea Cortinei de Fier în Europa. Un an pe marginea istoriei, cum s-ar spune. Faptele par să o dovedească.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

NATO

FOTO | SUA au început desfășurarea pentru prima dată în România a sistemului de rachete THAAD. Acest sistem va fi operațional pe perioada actualizării sistemului antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Army / Sgt. 1st Class Jason Epperson

Statele Unite au început desfășurarea, în premieră, în România a sistemului de rachete THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în condițiile în care scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina Forțelor Terestre ale SUA, peste 100 de militari americani au sosit la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu încă de la finalul lunii aprilie, unul dintre lansatoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) fiind adus în România în perioada 3-5 mai.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a descuraja o potențială amenințare nord-coreeană, va fi sub controlul operațional al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acest sistem va rămâne operațional numai pe durata mentenanței și îmbunătățirii componentelor facilității Aegis Ashore România.

Citiți și NATO se adaptează provocărilor balistice: Sistemul de la Deveselu va fi actualizat în această vară, iar SUA vor desfășura în România sistemul de rachete THAAD

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei euro-atlantice.

Practic, în timpul actualizării sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Continue Reading

NATO

Saber Guardian 2019 | Forțele Terestre ale SUA în Europa și ale Armatei României conduc cel mai amplu exercițiu militar de pe flancul estic al NATO la care participă 8.000 de militari din șase țări

Published

on

© Administrația Prezidențială

Aproximativ 8.000 de militari din şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, România, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) vor participa, în perioada 3-24 iunie, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Armatei României, care se va desfăşura pe teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, pentru eficientizarea activităţilor de instruire în context internaţional, SG19 a fost conexat cu o serie de alte exerciţii naţionale si multinaţionale, numărul total de militari participanţi ridicându-se, astfel,  la aproximativ 13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina, şi SUA), dintre care 7.600 vor reprezenta Armata României.

SG19 are ca principal obiectiv evidenţierea coeziunii, unităţii şi solidarităţii statelor partenere şi aliate în vederea apărării împotriva oricărei agresiuni, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă şi concentrare a forţelor în timp scurt, oriunde în Europa.  

Activităţile de instruire în comun planificate în cadrul SG19 includ exerciţii tactice de stat major şi cu trageri de luptă, forţări ale cursurilor de apă, deplasarea tactică a Regimentului 2 Cavalerie al SUA din Germania în România, precum şi activităţi cu specific medical.  

Urmăriți și FOTO&VIDEO Brigada multinațională NATO din România a fost activată în cadrul Saber Guardian 2017, cel mai mare exercițiu multinațional aliat din acest an

SG 19 şi exerciţiile conexate planificate pe teritoriul ţării noastre se vor desfăşura, în principal, în poligoanele de instruire şi zonele Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani.    

Exerciţiul Saber Guardian se organizează anual începând cu 2013, fiind găzduit, până în prezent, prin rotaţie, de Bulgaria, România şi Ucraina. Începând cu anul 2017, Saber Guardian a devenit un exerciţiu bienal. SG19 este inclus în Programul exerciţiilor întrunite ale Comandamentului Forţelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creşterii interoperabilităţii la nivel întrunit şi multinaţional cu forţele naţiunilor aliate şi partenere.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending