Connect with us

NATO

Doresc Germania și Franța să desprindă apărarea europeană de SUA? Ministrul Apărării de la Berlin anunță că ”armata europeană prinde contur”, iar cooperarea Berlin-Paris va fi echipată cu o ”clauză de asistență reciprocă în caz de atac armat”

Published

on

de Robert Lupițu

Franța și Germania pregătesc pași tot mai concreți pentru definirea unei apărării europene, inclusiv prin crearea unei armate europene și prin consfințirea la nivel de tratat bilateral a unei clauze de sprijin reciproc în caz de atac asupra uneia dintre cele două țări, susține ministrul Apărării de la Berlin, Ursula von der Leyen, în avanpremiera unui moment istoric pentru cooperarea franco-germană ce se va consuma pe 22 ianuarie la Aachen, când reconcilierea și concordia dintre cele două mari puteri europene va fi consemnată prin prelungirea Tratatului de la Elysee din 1963.

FOTO: European Parliament

Un capitol aparte al cooperării dintre Germania și Franța, dar și al cooperării europene per ansamblu, este apărarea europeană, un domeniu resuscitat după referendumul privind Brexit și după lansarea Strategiei Globale a Uniunii Europene și care a atins câteva progrese notabile: lansarea cooperării structurate permanente (PeSCo) a Fondului European pentru Apărare, a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea sau a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În schimb, ideea unei armate europene – vehiculată în anii 2016-2017 de președintele Comisiei Europene, dar și dinspre Berlin – a trezit semnale de suspiciune dinspre NATO – piatra de temelie a apărării colective în Europa și în America Nord – și dinspre marele aliat american. Pe de altă parte, poziția fermă a administrației Trump de a nu mai fi de acord cu tergiversările europenilor în privința bugetelor și cheltuielilor militare, dublată de o răcire a relațiilor transatlantice, au alimentat curentul că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, fraze rostite în dese rânduri de cancelarul Germaniei, de șeful diplomației de la Berlin, dar și de șeful executivului european

Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a acționa în numele propriei sale securități. (…) Armata Europei deja prinde contur”, scrie von der Leyen, într-un editorial publicat în limba engleză pentru publicația germană Handelsblatt la începutul acestui an.

Ursula von der Leyen, al cărei minister a lansat deja ideea ca Germania să recruteze pentru propria sa armată cetățeni din alte țări UE – constituind noțiunea de ”soldat european”, oferă ca exemplu cooperarea dintre națiunile europene și faptul că Berlinul și Parisul reprezintă ”forțele motrice” ale acestei colaborări în materie de apărare europeană.

În Proiectul “noului Tratat de la Elysée”, Franța și Germania își promit asistență reciprocă în caz de atac armat

Argumentele ministrului Apărării din Germania posedă o viziune strategică în care Europa apărării pare a fi croită pe un filon franco-german și în care justificarea dotării și echipării Uniunii Europene cu ”autonomie strategică” este aplicată inclusiv în raport cu partenerul strategic indispensabil – Statele Unite, care este indexat în mod nediferențiat la capitolul ”superputeri”.

Șefa apărării de la Berlin pune și mai mult accentul pe o dimensiune novatoare a noului tratat bilateral franco-german: o clauză de asistență reciprocă în cazul unui atac armat pe teritoriul unuia dintre cele două state. O clauză similară există și la nivelul Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și a fost activată o singură dată, de către Franța, după atacurile de la Paris din noiembrie 2015, însă fără a produce efecte notabile.

”Mergem mai departe cu partenerul nostru apropiat, Franța. Proiectul “noului Tratat de la Elysée” arată că în viitor vrem să abordăm împreună provocările noastre de securitate. Scopul nostru declarat este ca națiunile europene să vorbească cu o voce coordonată în cadrul Națiunilor Unite. Germania tocmai a început o perioadă de doi ani ca membru nepermanent alături de Franța în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Aceasta întărește vocea Europei în concertul puterilor mondiale.

De remarcat, de asemenea, că Franța și Germania, rivali și dușmani până acum 70 de ani, își promit acum asistență reciprocă și orice fel de ajutor reciproc, în cazul unui atac armat pe teritoriul țării partenere.

Aceasta arată că potențialul Europei trebuie să se unifice și să promoveze pacea. Este absolut esențial ca noi, europenii, să ne sprijinim reciproc. La urma urmei, alte superputeri își urmăresc în mod hotărât propriile interese și își extind influența strategică în întreaga lume.

(…)

Această Europă trebuie să fie capabilă să se apere singură” (extras din editorialul Ursulei von der Leyen)

Editorialul semnat de ministrul german al Apărării, privit ca o prefață a ambițiilor pe care reîmprospătatul tratat franco-german le va genera, se înscrie într-o logică puternic alimentată în Europa ultimilor ani dinspre Paris și Berlin pe fondul acțiunilor noii administrații de la Washington.

Foto: NATO

După un 2018 în care am avut Washington întruchipat de ambiția lui Donald Trump și a administrației sale de a limita pagubele de natură comercială, de a ușura povara ce derivă din statutul de jandarm al lumii, chiar prin decuplarea de acesta și prin punerea în primejdie a unității transatlantice, semnalele că America și Europa pulsează cu același ritm la nivelul securității aliate au continuat, însă pe un fond de slăbire a intensității consemnat de transformarea summit-ului NATO ”într-un câmp de luptă politică” între Trump și Merkel, SUA și Germania.

De altfel, Germania – care la 1 ianuarie 2019 a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, dar a preluat și conducerea militară a Forței de Reacție Rapidă a NATO (înființată pentru a descuraja Rusia) – a verbalizat intens în ultima perioadă asupra doctrinei că ”Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini”, iar la finalul anului trecut, atât Angela Merkel, cât și Emmanuel Macron au cântat pe aceeași partitură.

Mai întâi, în pragul comemorării a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, Emmanuel Macron a cerut constituirea unei ”armate europene adevărate”, declanșând animozități între el și Donald Trump, în timp ce Angela Merkel, de la tribuna Parlamentului European, a întărit ideea președintelui francez privind o ”armată europeană adevărată”, plusând cu propunerea înființării “unui consiliu de securitate european” condus de o președinție rotativă.

În aceeași rubrică, Florence Parly, ministrul francez al Apărării, și omologul său german, Ursula Von der Leyen, au avut convenit în noiembrie anul trecut, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe și ai apărării din UE crearea unei școli europene de spionaj și o flotă de drone în cadrul PESCO. Anterior, cele două țări lansaseră alături de alte 8 state membre ale UE și Inițiativa de Intervenție Europeană, un proiect care să se transforme într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize.

Scriam recent că 2019 este an de hotar pentru viitorul Europei, al NATO și al României, prin prisma evenimentelor majore ale anului, între care Brexit, alegerile pentru Parlamentul European, 70 de ani de NATO și 30 de ani la căderea Cortinei de Fier în Europa. Un an pe marginea istoriei, cum s-ar spune. Faptele par să o dovedească.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat la acest post. El va fi primul român care va deține această poziție”, a transmis Jens Stoltenberg într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până în prezent, secretarul general adjunct al NATO a fost ocupat de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Stoltenberg a ținut să își transmită aprecierile și pentru activitatea lui Rose Gottemoeller.

”Abilitățile diplomatice și expertiza ei în politica internațională de securitate au fost de neprețuit Alianței, deoarece NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai imprevizibil”, a afirmat acesta.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

În ce o privește pe Rose Gottemoeller, aceasta este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO și a fost decorată recent de președintele Klaus Iohannis pentru ”deschiderea deosebită manifestată faţă de România”.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Tratatului privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending