Connect with us

GENERAL

Procurorii români anchetează contracte cu bani publici de 1MILIARD de euro. Cum arată marea CORUPŢIE în UE

Published

on

Un nou scandal privind corupţiei a apărut în România, pe tema unor contracte uriaşe ca valoare.

DNA investighează modul în care au fost acordate patru mari contracte informatice în valoare totală de 1 miliard de euro. Printre contractele investigate este şi cel privind securizarea frontierelor încheiat cu EADS în valoare de 700 milioane euro. Un alt contract priveşte licenţele informatice folosite în şcoli, contract semnat în guvernarea Năstase. În acest caz, DNA i-a chemat la audieri pe actualul şef şi pe fostul şef al Secretariatului General al Guvernului, potrivit Gandul.info.

coruptie

Potrivit unor informaţii obţinute de gândul, după ce în 2013 Corpul de Control al Guvernului Ponta a sesizat DNA privind posibile nereguli la un contract de achiziţie a unor linceţe soft, procurorii au demarat o amplă investigaţie asupra celor mai importante contracte de acest tip din ultimii 10 ani.  

Mai multe detalii despre dosarul procurorilor, pe Gandul.info.

Raport UE. CUM se vede de la BRUXELLES CORUPŢIA în ROMÂNIA.

Corupţia afectează toate statele membre, arăta un raport al Comisiei Europene publicat în luna februarie a acestui an. 

Corupția, adică „abuzul de putere prin care se urmărește obținerea de foloase în beneficiul propriu”, îmbracă diverse forme, de la corupția politicăși luarea de mită de către funcționarii publici, până la încheierea de înțelegeri ilegale între companii private. Fenomenul există în toate statele membre, iar pagubele pe care le provoacă economiei europene se cifrează anual la circa 120 de miliarde de euro.

Raportul Uniunii Europene privind combaterea corupției a fost cerut prin Declarația scrisă privind eforturile Uniunii de combatere a corupției, co-inițiată de europarlamentarul Monica Macovei.

”Acest nou mecanism face o radiografie a corupției și a reacției autorităților în statele membre și recomandă soluții, pentru că fiecare act de corupție costă buzunarele cetățenilor. Potrivit estimărilor, anual se pierd 120 de miliarde de euro din cauza corupției în UE. Cetățenii trebuie să fie siguri că banii lor sunt corect folosiți și nu se pierd prin corupție”, susţinea Monica Macovei, iniţiatoarea raportului pe corupţie, la începutul acestui an.

coruptie

Comisia Europeana: Nu exista zone fara coruptie in UE! Care este situatia Romaniei

“Nu exista zone fara coruptie in UE”, a susţinut comisarul european Cecilia Malmstrom, in conferinta de presă de lansare a raportului.

Raportul UE privind coruptia, realizat la initiativa Monicai Macovei. Europarlamentarul: Comisia Europeană așteaptă ca Guvernul României să aplice riguros recomandările sale

Europarlamentarul Monica Macovei a criticat, la acel moment, actuala guvernare, intrucat raportul Comisiei Europene privind coruptia la nivelul UE arata ca in Romania “nu există o voință politică majoritară de combatere a corupției și nici pentru aplicarea unor reguli de integritate”.

Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei

Mai mult de trei sferturi din cetățenii europeni și 93 % din români sunt de acord că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în țara lor de origine. Unui procent de 25 % din români, reprezentând al doilea cel mai mare procent din UE, le-a fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită în decursul ultimului an, arăta raportul Comisiei Europene.

Cum arată fenomenul corupţiei la NIVEL EUROPEAN:

Franta, criticata pentru coruptia la nivel inalt si nepotism

Problemele legate de coruptie, au fost mai proeminente in ultimii ani in Franţa, noteaza Comisia Europeana, în raportul publicat.

Marea Britanie, risc de mita in afara tarii, in special in zona Apararii

Marea Britanie se numara printre criticii consecventi ai Romaniei, cand vine vorba despre functionarea Justitiei si a mecanismelor anticoruptie. Primul Raport anticoruptie al UE reliefeaza o serie de vulnerabilitati chiar si in acest important stat membru.

Germania, economie subterana cat doua PIB-uri ale Romaniei.

Potrivit Eurostat, PIB-ul Germaniei se ridica, in 2012 la 2.666 miliarde de euro, estimarile economiei subternare arata un procent de 13 la suta, pentru anul trecut. Peste 250 de miliarde de euro ar reprezenta, astfel, valoarea economiei subterane in cel mai puternic stat european

 

 

.

 

.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Rata șomajului în UE, în scădere la finele lui 2018. România, în topul statelor membre cu cea mai scăzută rată a șomajului

Published

on

Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) publică cifrele privind rata șomajului la nivelul UE28 și zonei euro, accentuând creșterile și scăderile din statele membre și în rândul tinerilor de până la 25 ani, în conformitate cu nivelurile șomajului măsurate la finele anului 2018. 

Șomajul în UE28 și zona euro

Rata șomajului ajustată sezonier în zona euro (EA19) a fost de 7,9% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu Noiembrie 2018 și în scădere de la 8,6% în decembrie 2017. Aceasta rămâne cea mai mică rată înregistrată în zona euro din octombrie 2008, potrivit cifrelor publicate de Eurostat. 

La nivelul UE, rata șomajului a fost de 6,6% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu noiembrie 2018 și în scădere de la 7,2% în decembrie 2017. Aceasta rămâne rata cea mai scăzută înregistrată în UE28 de la începutul estimărilor lunarre privind șomajul în UE în ianuarie 2000. 

Eurostat estimează că aproximativ 16 milioane de bărbați și femei din UE28, dintre care aproximativ 13 milioane în zona euro, au fost șomeri în decembrie 2018. În comparație cu noiembrie 2018, numărul șomerilor a scăzut cu 75 000 de persoane atât în ​​UE28, cât și în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul a scăzut cu aproximativ 1 milion și jumătate de persoane în UE28 și cu puțin peste 1 milion de persoane în zona euro.

Cum arată rata șomajului la nivelul statelor membre

Dintre statele membre, cele mai scăzute rate de șomaj din decembrie 2018 au fost înregistrate în Cehia (2,1%), Germania (3,3%), Polonia (3,5%) și Țările de Jos (3,6%).

Cea mai mare rată a șomajului a fost observată la Grecia (18,6% în octombrie 2018), Spania (14,3%) și Italia (10,3%).

În comparație cu un an în urmă, rata șomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepția Franței, unde a rămas
stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 21,0% până la 18,6% între octombrie 2017 și Octombrie 2018), Spania (de la 16,5% la 14,3%) și Croația (de la 9,7% la 7,7%).

Comparativ cu UE, în decembrie 2018, rata șomajului în Statele Unite a fost de 3,9%, în creștere față de 3,7% în noiembrie 2018 și în scădere de la 4,1% în decembrie 2017. 

În România rata șomajului, la finele anului trecut, era de 3.8%, pe locul 7 în topul țărilor din UE. 

Șomajul în rândul tinerilor
În decembrie 2018, în UE28 au fost șomeri puțin peste 3 milioane de tineri (sub 25 de ani), dintre care peste 2 milioane au fost în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 249 000 în UE28 și cu 141 000 în zona euro. În decembrie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,9% în UE28 și de 16,6% în zona euro, în comparație cu 16,1% și, respectiv, 17,8% în decembrie 2017.

În decembrie 2018, cele mai scăzute rate au fost observate în Cehia (5,8%), Germania (6,0%) și Țările de Jos (6,6%), în timp ce cele mai ridicate s-au înregistrat în Grecia (38,5% în octombrie 2018), Spania (32,7%) și Italia (31,9%).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), singurul deputat PNL care este membru al Delegației PE pentru monitorizarea controversatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, din luna februarie

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță, într-o postare pe Facebook, constituirea unei Delegații a Parlamentului European pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc în luna februarie, acesta fiind singurul deputat european din partea Partidului Național Liberal care este membru al delegației, alături de alți cinci colegi din principalele grupuri politice din PE (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii). 

,,Mă bucur să revin în Republica #Moldova pentru a monitoriza alegerile parlamentare din luna februarie. Aseară s-a constituit Delegația Parlamentului European de observare a alegerilor parlamentare. Sunt singurul eurodeputat #PNL din acestă delegație, din care mai fac parte încă cinci colegi reprezentând cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii).”

Politicianul atrage atenția asupra importanței alegerilor din Republica Moldova, care vor avea loc în baza unui sistem mixt contestat de către Comisia de la Veneția și instituțiile UE și pe fondul unui scandal legat de gestionarea frauduloasă a banilor europeni și anularea rezultatului alegerilor pentru Primăria Chișinăului din 2018, pentru coagularea unui viitor legislativ competent, ales democratic de către cetățenii moldoveni. 

,,Ca și în 2009, când am condus delegația PE, și anul acesta este vorba de alegeri decisive pentru viitorul moldovenilor: se votează pentru prima dată în baza unui sistem mixt, care ar putea confuza cetățenii, și care a fost adoptat ignorându-se recomandările Comisiei de la Veneția. Anularea alegerilor primăriei din #Chișinău în 2018, neinvestigarea fraudei bancare ca și nerespectarea recomandărilor Comisiei #Veneția au determinat #UE să sisteze asistența macrofinanciară. Pe acest fond, cetățenii sunt chemați la vot. Vom avea grijă ca aceste alegeri să fie organizate transparent și corect, pentru ca cetățenii să aibă la final, în parlament, oamenii pe care i-au dorit și care consideră că le reprezintă cel mai bine interesele.”

Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

,,Pentru noi este foarte important ca alegerile să fie corecte, transparente și democratice.”, încheie Marian-Jean Marinescu

Context

Alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019 reprezintă cel de-al IX-lea scrutin parlamentar organizat de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991, în urma căruia va fi ales Parlamentul de legislatura a XXI-a. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care concomitent sunt aleși 50 de deputați în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați în circumscripții uninominale.

Controverse

Alegerile pentru parlamentul moldovean din februarie se vor desfășura pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și mediaPartidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean / pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

Continue Reading

GENERAL

UE mai face o ajustare tehnică în contextul Brexit: cifrele privind consumul de energie actualizate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică

Published

on

UE actualizează cifrele privind consumul de energie în cadrul directivei recent revizuite privind eficiența energetică pentru a ține seama de retragerea Regatului Unit din UE. Această ajustare tehnică, care vizează consumul de energie preconizat al UE în 2030, a fost aprobată astăzi de ambasadorii la UE, deschizând calea pentru o adoptare rapidă. Actualizarea va permite UE să-și evalueze progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică și de mediu, precum și să ofere securitate juridică atât statelor membre, cât și întreprinderilor în cadrul unei Uniuni​ în formula cu 27 de membri, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Directiva revizuită privind eficiența energetică stabilește un obiectiv principal al UE de cel puțin 32,5% pentru 2030, ceea ce înseamnă, în valori absolute, maximum 1 273 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) de energie primară și un consum final de energie de maximum 956 Mtep pentru o UE în formula cu 28 de state membre. Previziunile echivalente pentru UE27, excluzând Regatul Unit, au drept rezultat niveluri ale consumului de energie de maximum 1 128 Mtep consum de energie primară și maximum 846 Mtep consum final de energie în 2030.

O actualizare similară este realizată pentru cifrele preconizate privind consumul de energie în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice.

În conformitate cu Directiva privind eficiența energetică și cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, statele membre trebuie să țină cont de consumul total de energie preconizat atunci când stabilesc contribuțiile orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivelor principale ale UE. Cifrele privind consumul de energie sunt, de asemenea, relevante pentru evaluarea de către Comisie a progreselor înregistrate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică.

Etapele următoare

Parlamentul European și-a adoptat poziția la 14 ianuarie. Astăzi, Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului a aprobat raportul PE, ceea ce înseamnă că nu vor fi necesare negocieri între colegiuitori dacă PE își va confirma poziția în plen. Se preconizează adoptarea deciziei de către Parlamentul European și de către Consiliu înaintea sfârșitului lunii martie.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending